Știri
Știri din categoria Agricultură

Banca Transilvania mizează pe finanțarea pe termen lung a agriculturii, într-un context în care fermierii au nevoie de capital și de predictibilitate pentru a traversa riscurile economice și de mediu ale anului agricol 2026, potrivit Banca Transilvania.
Mesajul a fost transmis de Tiberiu Moisă, Director General Adjunct MidCorporate și IMM la BT, la conferința „Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunități”, organizată de Ziarul Financiar la Constanța, cu sprijinul băncii. La eveniment au participat peste 90 de fermieri, iar discuțiile au vizat perspectivele pentru 2026 și soluții pentru gestionarea presiunilor din economie și din zona climatică.
În intervenția sa, Moisă a indicat că banca vede în continuare nevoi de susținere în sector și a legat reziliența economiei de capacitatea companiilor de a lua decizii financiare echilibrate, mai ales în perioade dificile. El a punctat că firmele „bine pregătite” trec mai ușor peste șocuri, inclusiv printr-un control atent al îndatorării și al momentului investițiilor.
„Referitor la agricultură, angajamentul Băncii Transilvania este pe termen lung. Avem un portofoliu mare de finanţări, vedem că există probleme şi oameni care au nevoie de susţinere.”
BT afirmă că menținerea încrederii între finanțatori și fermieri rămâne o prioritate, iar în perioade complicate „dialogul, transparența” și implementarea soluțiilor la timp sunt esențiale, pe baza experiențelor anterioare din alte industrii.
În același timp, Moisă a susținut că volumele de finanțare din agricultură au crescut semnificativ față de acum 10–15 ani și a legat această evoluție de retehnologizarea agriculturii românești din ultimele două decenii. Din perspectiva sa, finanțarea a însoțit dezvoltarea sectorului.
„Din punctul nostru de vedere, într-un sens agricol, vedem un an bun în 2026. Echilibrul dintre producţie şi sustenabilitatea financiară este foarte important (...) noua regulă în agricultură este că fiecare an aduce ceva diferit.”
Din declarațiile prezentate de BT reiese o abordare centrată pe prudență în creditare și pe adaptarea deciziilor de investiții la specificul fiecărui an agricol, în condițiile în care variabilitatea de la un sezon la altul devine o constantă pentru sector. Materialul nu include însă detalii despre produse de finanțare, criterii sau ținte cantitative pentru 2026.
Recomandate

Uniunea Europeană pregătește 25 de milioane de euro pentru lanțurile laptelui și cacao din Nigeria , o finanțare care mizează pe dezvoltarea „din fermă până la piață” și care ar putea influența atât producția locală, cât și capacitatea de procesare, potrivit Agronet , care citează informații publicate de PUNCH . Programul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de pregătire și vizează două sectoare cu greutate pentru economia rurală nigeriană: laptele, unde sunt necesare investiții în producție, colectare și procesare, și cacao, una dintre culturile de export cu rol major în veniturile fermelor și în comerțul exterior al țării. Ce include pachetul UE și de ce contează pentru agricultură Finanțarea de 25 de milioane de euro face parte dintr-un pachet mai amplu, de 70 de milioane de euro, convenit în cadrul cooperării dintre Nigeria și Uniunea Europeană. Pe lângă componenta agricolă, UE pregătește 45 de milioane de euro pentru securitate și consolidarea păcii, împărțite astfel: 20 de milioane de euro pentru echipamente destinate combaterii terorismului, inclusiv sisteme împotriva dronelor și a dispozitivelor explozive improvizate; 25 de milioane de euro pentru un program de pace și stabilizare în nord-vestul Nigeriei. Miza operațională, potrivit articolului, este legătura directă dintre securitate și funcționarea agriculturii: conflictele, criminalitatea și deplasarea populației pot limita accesul fermierilor la terenuri, piețe și infrastructură, afectând continuitatea producției și lanțurile alimentare. Context: discuții UE–Nigeria și pașii următori Anunțul a fost făcut la Abuja, în cadrul unei întâlniri între Bianca Odumegwu-Ojukwu, ministrul nigerian al Afacerilor Externe, și Gautier Mignot, ambasadorul Uniunii Europene în Nigeria și pe lângă Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest . Discuțiile au vizat evoluția relațiilor după dialogul ministerial din martie 2026 și posibile extinderi ale cooperării în agricultură, comerț, investiții, cercetare și inovare. În paralel, UE și Nigeria discută și despre investiții, energie regenerabilă, infrastructură, migrație și colaborare în cercetare, inclusiv participarea instituțiilor nigeriene la programul Horizon Europe, precum și creșterea finanțărilor pentru întreprinderile mici și mijlocii. O vizită oficială a președintelui Bola Tinubu la Bruxelles este analizată pentru octombrie 2026, întâlnire care ar putea consolida parteneriatul economic și deschide noi proiecte. Pentru agricultură, efectul concret al celor 25 de milioane de euro va depinde de modul în care fondurile vor fi distribuite între ferme, procesatori și celelalte verigi ale lanțurilor valorice. [...]

Austria respinge „accelerarea” aderării Ucrainei la UE, iar agricultura devine un test pentru bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) , potrivit Agronet . Mesajul Vienei mută accentul pe costurile de aliniere la regulile europene și pe riscul ca intrarea unui mare producător agricol să schimbe echilibrul subvențiilor și al concurenței în piața unică. Poziția a fost exprimată de Claudia Bauer , ministru federal pentru Europa, Integrare și Familie, citată de A News (care preia informații DPA). Bauer susține că nu este posibilă o aderare rapidă „la cererea unui stat candidat” și că UE trebuie să își evalueze capacitatea de a integra noi membri, invocând inclusiv dimensiunea Ucrainei și structura diferită a agriculturii sale. Ea a avertizat și asupra riscului aplicării unor standarde diferite între țările candidate. „Toate țările candidate, inclusiv Ucraina, trebuie să urmeze aceleași reguli și să își câștige aderarea prin propriile eforturi”, a declarat Claudia Bauer. De ce agricultura poate încetini negocierile Pentru sectorul agricol, aderarea nu înseamnă doar eliminarea controalelor comerciale, ci preluarea unui pachet amplu de norme europene, inclusiv în domenii precum: produse pentru protecția plantelor, bunăstarea animalelor, agricultura ecologică, indicațiile geografice, siguranța alimentară și administrarea subvențiilor. O analiză citată în material arată că organizațiile agricole ucrainene estimează la aproximativ 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) doar costurile de conformare cu o parte dintre regulile UE privind pesticidele și standardele de producție. Potrivit aceleiași surse, o adaptare rapidă ar putea pune presiune mai ales pe fermele mijlocii, care ar trebui să investească fără garanția recuperării costurilor prin prețuri mai mari. Pe lângă reguli, Ucraina ar trebui să construiască și infrastructura administrativă necesară aplicării PAC: registre agricole, baze de date, sisteme de control și structuri pentru gestionarea plăților. Agronet amintește că reînființarea Ministerului Politicii Agrare și Alimentației urmărește inclusiv coordonarea acestor reforme. Miza bugetară și presiunea concurențială în piața unică Materialul indică două dosare sensibile pentru fermele din statele membre: concurența în piața unică , în condițiile în care Ucraina are exploatații foarte mari și este exportator important de cereale și oleaginoase; accesul deplin, fără tranziții sau mecanisme de protecție, ar putea amplifica presiunea pe prețuri în sectoarele unde producătorii concurează direct; împărțirea bugetului PAC , deoarece includerea fermelor ucrainene la plăți ar necesita fie suplimentarea bugetului agricol, fie redistribuirea fondurilor existente, într-un moment în care se suprapun discuțiile despre PAC 2028–2034. Sunt menționate ca opțiuni discutate în mediul agricol aplicarea treptată a standardelor și amânarea accesului deplin al Ucrainei la fondurile PAC, însă acestea nu sunt decizii aprobate și ar depinde de negocierile dintre Kiev, Comisia Europeană și statele membre. Unde sunt negocierile acum Negocierile formale de aderare au început în iunie 2024, iar primul grup de capitole („fundamentele”) a fost deschis la 15 iunie 2026, urmat la 14 iulie 2026 de grupul privind relațiile externe. Conform calendarului citat, agricultura nu se află încă între capitolele deschise . În acest context, pentru fermierii români, poziția Austriei nu schimbă imediat taxe, reguli de import sau nivelul subvențiilor, dar indică faptul că agricultura va fi un capitol greu, cu impact direct asupra bugetului PAC și asupra condițiilor de concurență din UE. [...]

FAO propune o schimbare de finanțare și guvernanță pentru prevenirea bolilor animale transfrontaliere , mizând pe contribuții diversificate ale țărilor și pe platforme naționale coordonate regional, într-un efort de a reduce pierderile economice și șocurile în comerțul cu animale și produse de origine animală, potrivit FAO . Organizația a prezentat un „plan” (blueprint) pentru o nouă abordare globală împotriva bolilor animale care se răspândesc peste granițe (transboundary animal diseases – TADs), avertizând că, lăsate necontrolate, acestea pot afecta rapid mijloacele de trai și comerțul, lovind mai puternic țările cu venituri mici și medii și putând ajunge inclusiv la populație. De ce contează: prevenția e mai ieftină decât criza, iar miza e comerțul Directorul general al FAO, Qu Dongyu, a indicat că aceste boli „se răspândesc mai repede, mai departe și cu un impact mai mare asupra economiilor și mijloacelor de trai decât oricând”, invocând exemple precum gripa aviară înalt patogenă, febra aftoasă, pesta porcină africană și „New World screwworm”. FAO a punctat explicit diferența de cost între prevenție și inacțiune și a dat un reper economic: introducerea recentă în Asia a serotipului SAT1 al febrei aftoase ar putea duce la pierderi anuale de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), potrivit evaluării de impact a organizației. În acest context, FAO susține investițiile „în amonte” în prevenție printr-o abordare „One Health ” (o viziune integrată care include sănătatea solului, a animalelor, a plantelor, a oamenilor și a mediului). Ce se schimbă: de la proiecte finanțate de donatori la o platformă cu contribuții ale țărilor Noul model este construit în jurul Global Partnership Programme for Transboundary Animal Diseases (GPP-TAD), descris ca o inițiativă „condusă de țări”, care își propune să întărească prevenția și controlul bolilor prioritare prin Platforme Naționale de Parteneriat. În aceste platforme ar urma să fie reuniți, sub un singur cadru național, actori precum guverne, sector privat, producători, fundații, organizații ale fermierilor și instituții financiare. Schimbarea majoră, din perspectiva funcționării, este trecerea de la o abordare „proiect cu proiect” – dependentă în principal de finanțări ale donatorilor, cu FAO în rol de implementator – la o arhitectură de guvernanță globală și un model de finanțare diversificat. FAO descrie platforma ca pe un „bun public global”, în care țările conduc implementarea, iar sprijinul tehnic al FAO este calibrat la nevoile locale. Cum ar funcționa: platforme naționale, hub-uri regionale și coordonare globală Programul prevede: platforme naționale ca element central al implementării; hub-uri regionale pentru coordonarea acțiunilor transfrontaliere (zona în care, potrivit FAO, bolile produc cele mai mari pagube și unde nu poate acționa eficient o singură țară); rol continuu pentru FAO, prin programul EMPRES, în furnizarea de „inteligență” epidemiologică, alerte timpurii și ghidaj normativ, plus intervenție de ultimă instanță și sprijin rapid la nevoie. GPP-TAD este structurat pe cinci direcții de lucru, „care se întăresc reciproc”: prevenție și control progresiv al bolilor; supraveghere digitală, avertizare timpurie și inovare în sănătatea animală; pregătire și acțiune timpurie bazată pe risc, inclusiv acțiune anticipativă; răspuns de urgență coordonat și rapid; legislație, parteneriate și modele de finanțare. Finanțarea: contribuții în funcție de capacitate și cofinanțare Un element definitoriu este modelul de finanțare „diversificat, bazat pe solidaritate”, în care toate țările participante contribuie în funcție de capacitatea lor, completat de contribuții voluntare ale partenerilor de dezvoltare, cofinanțare din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat. La nivel global, FAO spune că va fi creat un Steering Committee (comitet de coordonare) pentru ghidaj strategic, cu reprezentare echilibrată pe regiuni, precum și un grup consultativ tehnic, cu parteneri tehnici-cheie, în timp ce organismele de guvernanță ale FAO ar urma să păstreze supravegherea strategică generală. Ce urmează: consultări în curs și interes exprimat de 110 țări FAO plasează inițiativa în continuarea mesajului transmis de statele membre la sesiunea din iulie 2025 a Conferinței FAO, când a fost recunoscută importanța prevenirii, detectării și răspunsului la răspândirea TADs și necesitatea ca activitatea FAO să fie „adecvat finanțată”. Organizația spune că a organizat consultări extinse și că procesul continuă pentru a colecta feedback și a rafina planul. În acest moment, 110 țări au transmis scrisori oficiale directorului general al FAO prin care își exprimă interesul de a se alătura GPP-TAD, un semnal de angajament politic și financiar pentru o gestionare mai „sustenabilă” a unor amenințări considerate persistente și costisitoare. [...]

Fereastra de lucru de după-amiază rămâne larg deschisă în vest, dar vântul poate bloca tratamentele în est. Potrivit Agronet , la buletinul de la ora 12:00 din 25 iulie 2026, Crișana și Banatul au cele mai bune condiții pentru acces în câmp, recoltare și transport, în timp ce în Moldova și mai ales în Dobrogea vântul restrânge lucrările sensibile (în special tratamentele). În ansamblu, ploile estimate sunt „foarte reduse sau absente”, iar în datele buletinului nu apar avertizări active. Elementul care schimbă decizia operațională pe regiuni este vântul, nu precipitațiile. Unde se poate lucra fără întreruperi și unde apar limitări În Banat și Crișana, după prânz se conturează o fereastră uscată, cu temperaturi care urcă spre 28°C și fără precipitații estimate. Aici, recoltarea, încărcarea și transportul pot fi planificate în continuare, iar pentru lucrările sensibile (inclusiv tratamente) intervalul mai potrivit este spre seară. În Moldova, deși ploaia estimată rămâne foarte redusă, vântul mediu de peste 20 km/h, cu rafale de 23,5 km/h, este indicat ca motiv pentru amânarea tratamentelor. În Dobrogea, situația este și mai restrictivă pentru intervențiile sensibile: rafalele pot ajunge la 31 km/h, ceea ce „exclude tratamentele” în fereastra actuală și impune prudență inclusiv la transport (securizarea încărcăturilor). În restul țării, fereastra de lucru rămâne în general utilizabilă: Maramureș și Transilvania: sunt posibile ploi izolate/nesemnificative, astfel că lucrările pot continua, dar pentru furaje (cosit, uscare, balotat) este necesară verificarea locală a umezelii. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov: condiții stabile, cu vânt slab și precipitații estimate reduse; tratamentele pot fi luate în calcul în funcție de situația din parcelă, iar spre seară fereastra devine mai potrivită în unele zone. Zona montană: probabilitatea de precipitații este ceva mai ridicată decât în vest și sud, însă cantitățile estimate rămân reduse; variabilitatea locală cere verificare înainte de lucrările dependente de uscare. Decizia practică pentru ferme: ce merită prioritizat până la buletinul de seară Agronet recomandă folosirea intervalului rămas din după-amiaza de 25 iulie pentru operațiuni mecanizate, încărcare și transport acolo unde accesul este bun, cu o reevaluare spre seară pentru lucrările sensibile în Banat, Crișana, Maramureș și București-Ilfov. Pentru organizarea lucrărilor, punctele-cheie din buletin sunt: Recoltare și transport: favorabile în majoritatea regiunilor; în Dobrogea, transportul trebuie adaptat la vânt și rafale. Cosit, uscare, balotat: posibile unde furajul este deja uscat; în Maramureș, Transilvania și la munte se cere verificare locală înainte de continuare. Irigare: decizia se ia după controlul solului, cu prioritate indicată pentru Crișana și Oltenia, unde evapotranspirația estimată depășește 5 mm; Banatul rămâne de urmărit. Tratamente: mai potrivite spre seară în vest și în zona București-Ilfov; în Moldova și Dobrogea, vântul impune amânare sau prudență ridicată. Până la buletinul de seară, riscul de întreruperi extinse din cauza ploii pare redus în datele analizate, însă vântul rămâne factorul operațional decisiv în est și sud-est, mai ales pentru intervențiile care depind de o dispersie uniformă. [...]

Calitatea a devenit criteriul dominant în decizia de cumpărare pentru produsele agroalimentare din UE , ceea ce mută competiția exportatorilor europeni – inclusiv a celor români – de la „cel mai mic preț” la capacitatea de a livra constant standarde, volume și distribuție, potrivit unei analize publicate de Agronet . Datele vin din sondajul Flash Eurobarometer al Comisiei Europene , realizat în 11 piețe internaționale (China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite), care a măsurat percepția asupra produselor agricole, alimentelor și băuturilor din UE. Ce înseamnă „calitatea” în termeni de piață: prețul nu dispare, dar nu mai conduce În rândul consumatorilor urbani chestionați, 76% au indicat calitatea drept criteriu important la cumpărare, înaintea gustului (56%), prețului (45%) și siguranței (41%). Concluzia practică: există segmente în care producătorii pot evita concurența bazată exclusiv pe cost, dacă pot demonstra consecvența calității și un produs diferențiat. Totuși, materialul subliniază o limitare importantă pentru România: sondajul se referă la produsele UE în ansamblu și nu măsoară separat reputația alimentelor românești. Cu alte cuvinte, producătorii români nu beneficiază automat de această imagine, mai ales acolo unde marca, certificarea sau originea regională nu sunt cunoscute. Originea contează: oportunitate pentru produse cu identitate regională, dar cu condiții Aproximativ 57% dintre respondenți spun că verifică întotdeauna sau frecvent țara ori regiunea de origine; dacă sunt incluși și cei care verifică ocazional, ponderea urcă la 86%. Interesul pentru proveniență este mai ridicat în Arabia Saudită și India (69% verifică frecvent), și mai redus în Statele Unite (39%) și Regatul Unit (35%). Pentru exportatori, acest comportament poate avantaja produsele cu indicație geografică sau rețetă protejată. Agronet notează că România are 17 produse înregistrate în sistemele europene de calitate , iar alte 13 dosare sunt în verificare. Dar certificarea, de una singură, nu garantează accesul la export: sunt necesare capacitate de livrare, controlul loturilor, ambalare adaptată pieței, promovare și relații stabile cu importatorii. Unde se cumpără deja săptămânal produse UE și unde e spațiu de creștere Per total, 40% dintre participanți consumă produse agroalimentare din UE cel puțin săptămânal, iar 13% declară consum zilnic. La nivel de piețe, cele mai mari ponderi de cumpărare săptămânală sunt în: Emiratele Arabe Unite: 58% Regatul Unit: 50% Japonia: 28% Mexic: 27% Penetrarea mai redusă din Japonia și Mexic sugerează potențial, dar și o competiție mai dificilă, cu cerințe locale de ambalare, etichetare, porții, canale de vânzare și poziționare de preț. Ca exemplu, este menționată Crama La Săpata din Somova, care exportă aproximativ jumătate dintr-o producție anuală de până la 100.000 de litri, inclusiv în Japonia și SUA, susținută în principal de soiuri românești. Interes există, dar nu echivalează cu comenzi: ce urmează pentru exportatori Dintre cei care nu consumă în prezent produse agroalimentare europene, 60% se declară interesați să le încerce, iar 13% spun că ar începe „cu siguranță” să le cumpere. Cele mai ridicate niveluri de interes sunt raportate în India (26%), Indonezia (25%) și Emiratele Arabe Unite (22%). Agronet precizează însă că aceste procente indică potențial comercial, nu contracte confirmate, iar intrarea pe piețe noi presupune verificarea taxelor, cerințelor sanitare și veterinare, autorizațiilor, costurilor logistice și termenului de valabilitate. Pe partea de acces comercial, Comisia Europeană folosește misiuni comerciale pentru conectarea producătorilor cu importatori și distribuitori. În Japonia, la un an după misiunea din iunie 2025, peste o cincime dintre delegați au declarat că au încheiat contracte asociate participării; după misiunea din Thailanda (mai 2026), 7% raportaseră deja contracte la momentul sondajului, iar aproape 90% au spus că au stabilit contacte noi și au estimat creșteri ale afacerilor. În continuare, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, ar urma să conducă o misiune în Mexic în noiembrie 2026 și una în India la începutul toamnei 2027. În paralel, organizațiile de producători pot apela la programele europene de promovare, unde procedurile au fost simplificate: termenul pentru semnarea contractelor crește de la 90 la 180 de zile, iar prefinanțarea maximă ajunge la 30%. Bugetul pentru 2027 nu era stabilit la data publicării informațiilor. În esență, mesajul economic pentru producătorii români este că „vânzarea prin calitate și origine” are tracțiune în percepția consumatorilor, dar transformarea ei în exporturi depinde de organizare, standarde identice la fiecare livrare și canale comerciale care pot susține prezența pe termen lung. [...]

Planul global de acțiune al FAO pentru zootehnie durabilă a fost adoptat fără sprijinul SUA , ceea ce reduce consensul politic în jurul viitoarelor standarde și metodologii care pot influența, în timp, costurile și competitivitatea sectorului, potrivit Agronet . Documentul, cu caracter voluntar, a fost aprobat pe 24 iulie 2026 la Roma, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Agricultură al FAO. Planul recomandă statelor să abordeze teme precum biodiversitatea, bunăstarea animalelor, emisiile, prevenirea bolilor și accesul echitabil la oportunități în agricultură. Implementarea rămâne la latitudinea fiecărui stat, iar adoptarea nu schimbă automat legislațiile naționale și nu introduce direct obligații sau finanțări pentru ferme. De ce s-au disociat Statele Unite Conform informațiilor relatate de POLITICO , administrația Trump a refuzat să susțină documentul invocând referiri la egalitatea de gen, schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Paul Welcher, reprezentant al Departamentului Agriculturii al SUA, a anunțat disocierea Washingtonului, argumentând că aceste trimiteri îndepărtează planul de componentele tehnice ale mandatului FAO. SUA contestă și utilizarea termenului „gen”, pe care îl consideră ambiguu, poziția prezentată la FAO fiind că recunosc două sexe, feminin și masculin, și cer folosirea acestei terminologii în documentele internaționale. Ce conține planul și ce nu schimbă, deocamdată, pentru ferme Deși termenul „gen” apare o singură dată în plan, documentul include referiri la femei și egalitatea de șanse, iar FAO tratează participarea femeilor, a tinerilor și a grupurilor cu acces redus la resurse ca temă de integrat în politicile zootehnice. Pentru exploatații, aceste prevederi nu sunt standarde tehnice despre adăposturi, furajare sau producție, ci vizează în principal accesul la: teren și resurse productive; servicii de consiliere și formare; finanțare și tehnologii; organizații de producători; funcții de conducere și procese decizionale. Caracterul voluntar rămâne esențial: planul nu stabilește cote obligatorii, plafoane de emisii, standarde noi de bunăstare sau termene pentru investiții în ferme. Unde poate apărea impactul economic și de reglementare Chiar fără efecte imediate, recomandările pot influența în timp programele de asistență tehnică ale FAO, proiectele derulate cu statele membre, metodologia de monitorizare a emisiilor și bolilor, politicile de gestionare a resurselor naturale și cooperarea internațională în sănătatea animalelor. Pentru fermele din România, eventualele efecte ar apărea doar dacă recomandările sunt preluate ulterior în legislația UE, în programe naționale sau în condițiile unor proiecte finanțate. În paralel, Agronet notează că SUA și UE urmează direcții diferite: Washingtonul cere documente axate pe productivitate, sănătatea animalelor și riscuri de mediu definite punctual, în timp ce UE include deja bunăstarea animalelor, gestionarea emisiilor, prevenirea bolilor și folosirea circulară a resurselor în politica sa zootehnică. Diferențele dintre marile piețe pot îngreuna stabilirea unor criterii internaționale comune pentru produsele zootehnice, iar metodele diferite de calcul al emisiilor, cerințele de bunăstare sau condițiile asociate sprijinului public pot influența costurile fermelor și competitivitatea comerțului internațional. [...]