Știri
Știri din categoria Agricultură
Un fermier intră la plata subvențiilor APIA doar după finalizarea tuturor controalelor, potrivit AgroInfo. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) arată că dosarele pentru subvențiile pe hectar și pe cap de animal nu pot fi calculate și autorizate la plată înainte de încheierea verificărilor.
APIA explică faptul că sistemul informatic IACS (platforma care gestionează cererile de plată) este adaptat modificărilor legislative din anul în curs. Cererile sunt importate din aplicația AGI online în IACS, iar apoi sunt rulate verificări specifice pentru pregătirea cererii de plată pentru etapele ulterioare de verificare și control.
În paralel, agenția menționează analiza și actualizarea LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole) pe baza anexelor 17b depuse de fermieri. Scopul este corelarea datelor din LPIS cu situația din teren în zonele unde fermierii semnalează schimbări față de informațiile disponibile pe imaginile ortofoto.
După încheierea depunerii cererilor de plată, indicată ca dată-limită 05.06.2026, în perioada iunie–septembrie toate cererile depuse și modificările operate și verificate în IACS intră în mai multe tipuri de controale. În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile, atât înaintea controalelor prin monitorizare și a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor acestor controale.
Fermierii la care apar neconformități (de tip suprapuneri, supradeclarări și altele) sunt notificați să aducă lămuriri, cu obligația de a răspunde în termenul prevăzut de APIA. Agenția precizează că, înainte de finalizarea controalelor administrative, este necesară rezolvarea tuturor neconformităților pentru evitarea sancțiunilor, ceea ce influențează momentul includerii pe lista de plată.
Recomandate
APIA a stabilit perioadele de control în ferme pentru subvențiile din campania 2026 , potrivit Agrointel , care citează calendarul publicat de agenție pe site-ul propriu. Calendarul vizează verificările aferente cererilor depuse în campania aflată în desfășurare, care, conform articolului, se încheie la 5 iunie 2026. Finalizarea controalelor este importantă pentru demararea plăților în avans din campania 2026. Cum se stabilește eșantionul pentru controlul clasic în teren Cel mai important eșantion este cel pentru controlul clasic în teren, stabilit după depunerea cererilor de plată și după o primă verificare administrativă, care urmărește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. Solicitanții considerați neeligibili la momentul depunerii cererilor sau în urma controalelor administrative nu sunt incluși la control pentru intervenția/măsura respectivă. Pentru intervențiile derulate prin IACS (sistemul integrat de administrare și control), controalele clasice în teren urmăresc cerințe care nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor, precum anumite criterii de eligibilitate, angajamente și alte obligații relevante pentru stabilirea eligibilității sprijinului. Calendarul controalelor clasice în teren (APIA) Perioadele de control clasic în teren sunt diferențiate în funcție de scopul verificărilor și includ atât controale pe eșantion, cât și controale privind condiționalitatea (setul de norme obligatorii pentru acordarea sprijinului). Perioadele menționate în calendar sunt: Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2026 Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 1 februarie – 14 aprilie 2027 Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 În ceea ce privește pașii operaționali, articolul indică faptul că realizarea controlului clasic presupune transmiterea eșantionului către centrele județene APIA, efectuarea și monitorizarea zilnică a controalelor, introducerea datelor cu rezultatele și importul parcelelor măsurate în 2026 pentru actualizarea LPIS (sistemul de identificare a parcelelor). Controlul prin monitorizare: perioade și ce presupune Separat de verificările în teren, APIA derulează și controale prin monitorizare, cu un calendar distinct pentru eligibilitate și condiționalitate. Calendarul pentru controlul prin monitorizare este: Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 1 iulie – 1 octombrie 2026 Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 Articolul mai arată că acest tip de control include verificarea și rezolvarea inconsistențelor din bazele de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin (baza alfanumerică IACS și baza vectorială AGI Online), inclusiv gestionarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale. [...]
În 2026, „hectarul eligibil” la plata APIA include și suprafețe cu utilizări mixte, dacă agricultura rămâne predominantă , potrivit AgroInfo , care citează definiția din Ghidul APIA pentru anul în curs. Conform ghidului, un hectar este eligibil dacă reprezintă o suprafață agricolă a exploatației folosită pentru activitate agricolă sau o suprafață utilizată și pentru activități neagricole, în măsura în care acestea nu îngreunează lucrările agricole prin intensitate, natură, durată ori calendar, în linie cu prevederile din Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2023–2027). Definiția include și suprafețe care au dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit (sustenabilitate) sau al vechii scheme de plată unică pe suprafață, atunci când terenul face obiectul unor angajamente asumate de fermier în cadrul unor regulamente europene privind dezvoltarea rurală și intervențiile PAC, menționate în ghid. În plus, sunt luate în calcul elemente neproductive existente pe terenurile agricole în anul de cerere (inclusiv pârloaga și elementele de peisaj aferente cerinței GAEC 8), precum și zone neproductive sau elemente noi de peisaj înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din PS 2023–2027, dar numai dacă se cumulează cu situațiile de utilizare agricolă prevăzute de ghid. Sunt menționate și suprafețele cu destinație piscicolă folosite temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere. Ghidul mai precizează că pot fi eligibile și terenurile agricole pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, însă doar dacă activitatea agricolă este predominantă și nu este afectată semnificativ de activitatea de producere a energiei, în condițiile stabilite de legislația națională (inclusiv Legea fondului funciar și reglementările privind pajiștile permanente). Suprafețele sunt considerate hectare eligibile numai dacă respectă definiția din HG nr. 1571/2022, cu modificările ulterioare, pe perioada 1 ianuarie–31 decembrie, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentele UE, mai notează sursa. [...]
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]
Sprijinul redistributiv (CRISS) rămâne în 2026 la 53 euro/ha pentru 1-50 ha , potrivit AgroInfo , care citează informații obținute de la APIA. Plata este încadrată la intervenția PD-02 „Sprijin redistributiv complementar pentru venit” și se acordă anual, pe hectar eligibil, pentru exploatații între 1 și 50 de hectare. Conform articolului, CRISS este o plată decuplată (adică nu este legată de producție), prevăzută de art. 29 din Regulamentul (UE) 2021/2.115. Fermierii care depășesc 50 de hectare nu sunt eligibili pentru această plată, iar autoritățile pot respinge cererile dacă există indicii că exploatațiile au fost fragmentate artificial după 2020 pentru a intra în plafonul de eligibilitate. În Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările ulterioare, sunt menționate criteriile de bază și situațiile care pot duce la neeligibilitate. În esență, pentru a încasa CRISS în campania 2026, fermierii trebuie să bifeze condițiile de eligibilitate și să evite scenariile considerate „condiții artificiale” (fragmentări/divizări făcute cu scopul obținerii plății). Condițiile și excluderile prezentate în material includ: fermierul trebuie să fie eligibil pentru plata BISS (plata de bază pentru venit); exploatația trebuie să se încadreze în intervalul 1-50 ha; fermele care depășesc 50 ha nu sunt eligibile; nu sunt eligibile exploatațiile rezultate din fragmentări după 2020 făcute pentru obținerea CRISS; la transferul de exploatație între doi fermieri, plata se calculează la suprafața totală rezultată, dar dacă se depășește plafonul maxim, exploatația rezultată devine neeligibilă; sunt enumerate cazuri în care reducerea/fragmentarea nu este considerată făcută pentru obținerea CRISS: moștenirea, vânzarea de terenuri agricole, rezilierea unor contracte (închiriere/concesiune/arendă/comodat) din inițiativa locatorului și exproprierea. Aspect Ce prevede articolul (campania 2026) Intervenție PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS) Cuantum menționat 53 euro/ha Interval eligibil de suprafață minim 1 ha, maxim 50 ha Condiție de bază fermier eligibil pentru plata BISS Neeligibilitate automată exploatații peste 50 ha Risc major de respingere fragmentare artificială după 2020 pentru a obține CRISS Exemple de situații acceptate (nu sunt „artificiale”) moștenire, vânzare teren, reziliere contracte din inițiativa locatorului, expropriere AgroInfo mai arată că, atunci când există suspiciuni de creare a condițiilor artificiale, funcționarul care administrează cererea poate notifica fermierul și îi poate solicita documente justificative privind motivele reducerii suprafeței. În mod explicit, suspiciunile vizează și situațiile în care un solicitant de CRISS în 2026 a avut în campaniile 2021-2025 o suprafață solicitată mai mare de 50 ha și și-a redus suprafața cu mai mult de 1 ha, iar reducerea ar trebui justificată prin tranzacții de tipul celor enumerate în ordin. [...]
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]
Lâna produsă în România ajunge deșeu în plin sezon al tunsului , potrivit TVR Info , în condițiile în care mii de oieri spun că nu au cui să o vândă și nici unde să o ducă, iar în unele cazuri nu este acceptată nici la groapa de gunoi. Reportajul descrie un contrast între prețurile produselor din lână din import și lipsa de valoare a lânii locale. În material este dat exemplul unui cardigan din import care poate costa peste 500 de lei, în timp ce lâna tunsă în fermele românești rămâne nevalorificată. În comuna Smeeni, județul Buzău, autoritățile locale și crescătorii de oi se confruntă cu volume mari de lână rămase după tuns. Viceprimarul Răzvan Nicula afirmă că, spre deosebire de anii trecuți, când lâna era dusă la centre și folosită la confecții, acum ajunge „gunoi”. La o stână unde se tund peste 350 de oi, oierii estimează că rămân aproximativ 3-4 kilograme de lână pe animal, dar spun că nu mai vine nimeni să o colecteze. Oierii arată că au ajuns să depoziteze lâna în baloți sau să încerce să o ducă la gunoi, fără succes. Un transport de 700 de kilograme era pregătit pentru a fi aruncat, însă crescătorii spun că riscă amenzi dacă o abandonează pe câmp și că nu găsesc cumpărători, nici măcar dacă o oferă gratuit. O parte din lână este folosită ocazional la izolarea saivanelor, dar soluția nu acoperă cantitățile rezultate în sezonul de tuns. La nivel local, primăria caută variante pentru gestionarea a peste 50 de tone de lână care s-ar strânge doar în comuna Smeeni. În același timp, puținii colectori care mai funcționează ar oferi cel mult 80 de bani pe kilogram, iar achiziția ar fi condiționată de respectarea unor criterii stricte de calitate, ceea ce limitează și mai mult posibilitatea de valorificare. [...]
