Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a început plata a 6.082.058 lei pentru servicii de ameliorare prestate în mai 2026, o tranșă care contează mai ales prin faptul că este un ajutor de stat distinct de subvențiile zootehnice obișnuite din Campania 2026, potrivit Agronet.
Plata este făcută prin centrele județene APIA și îi vizează pe solicitanții care au accesat deja schema de ajutor de stat din sectorul creșterii animalelor. Fondurile provin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar baza legală este OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Suma de 6,08 milioane de lei reprezintă valoarea totală plătită în această etapă pentru servicii de ameliorare a raselor realizate în luna mai 2026. Schema acoperă servicii legate de programele de ameliorare, selecție și reproducție, iar plata se raportează la activitățile efectiv prestate și la cererile depuse de solicitanți.
Important pentru crescători: ajutorul nu este acordat automat tuturor și nu este un cuantum fix pe fermă sau pe cap de animal.
APIA nu a comunicat numărul solicitanților incluși în tranșă, distribuția plăților pe județe sau specii și nici valoarea medie per beneficiar. În lipsa acestor informații, totalul de 6.082.058 lei nu poate fi transformat într-un reper orientativ pentru fiecare crescător.
De asemenea, plata nu înseamnă deschiderea unei noi sesiuni de depunere, ci se referă la cereri aferente serviciilor deja realizate în mai 2026.
Ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor este separat de Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic, Sprijinul Cuplat Zootehnic, plățile directe sau eco-schemele pentru bunăstarea animalelor, care au condiții și calendare distincte.
Pentru crescătorii care au solicitat subvenții în Campania 2026 rămân valabile obligațiile legate de menținerea animalelor în exploatație, controalele APIA și documentele justificative, cu termene diferite în funcție de specie și intervenția solicitată.
Recomandate
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o mișcare care poate îmbunătăți rapid lichiditatea fermelor înainte de iarnă, în timp ce ajutoarele excepționale pentru seceta din 2025 și pentru crescătorii de animale sunt programate la plată până la finalul anului viitor, potrivit Antena 3 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plățile în avans aferente Campaniei 2026 începând cu 16 octombrie. Instituția argumentează că aceste plăți sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole. Ce se plătește acum și ce rămâne pentru 2026 Pe lângă avansurile pentru Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, care vizează două direcții: sprijin pentru fermierii afectați de seceta pedologică din 2025; sprijin pentru crescătorii de porcine și bovine. Pentru aceste forme de sprijin excepțional, calendarul indicat este până la 31 decembrie 2026 , conform aceleiași surse, care citează Agerpres . Context: presiune pe costuri și pe finanțarea curentă a fermelor Directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, a prezentat aceste priorități la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie. În intervenția sa, a fost menționat și contextul „dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu” pentru sectoarele suin și bovin. APIA mai transmite că personalul instituției este mobilizat pentru efectuarea cât mai rapidă a plăților, astfel încât banii să ajungă în conturile beneficiarilor și să susțină capitalul de lucru necesar activităților agricole. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Reducerea deficitului comercial la alimente și animale vii cu 13,5% în primele șapte luni din 2026 este folosită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca argument pentru continuarea finanțărilor în procesare și zootehnie, cu miză directă pe scăderea dependenței de importuri și pe creșterea capacității interne de producție. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) , exporturile României la această categorie au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au redus cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie–iulie 2026, față de aceeași perioadă din 2025. Ce segmente au tras în sus exporturile și unde se vede corecția importurilor Cea mai mare creștere a exporturilor a fost raportată la „produse lactate și ouă”, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. În același timp, deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. La carne și preparate din carne, importurile au scăzut cu 5,3%, conform datelor citate. De ce leagă MADR deficitul comercial de investițiile în procesare și zootehnie Ministerul susține că dezvoltarea fermelor zootehnice și extinderea capacităților de procesare sunt părți ale aceluiași obiectiv economic: creșterea producției de alimente în România și valorificarea materiei prime pe plan intern, prin produse cu valoare adăugată mai mare. „Am susținut investițiile în procesare și în zootehnie pentru ca România să valorifice mai bine ceea ce produce. Avem nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă aici, în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. Ce instrumente de finanțare invocă ministerul și ce urmează MADR indică drept canale de sprijin programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027 , care vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, pentru creșterea competitivității pe piața internă și la export. În perioada următoare, ministerul spune că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități, astfel încât legătura dintre ferme și procesare să reducă, pe termen lung, dezechilibrele comerciale din agroalimentar. [...]
Negocierile pentru PAC post-2027 intră într-o fază de „acord parțial”, cu mize directe pentru plățile către fermieri și regulile de aplicare , în condițiile în care miniștrii agriculturii din UE discută la Luxemburg propunerea de regulament care ar urma să simplifice și să flexibilizeze implementarea sprijinului european. România este reprezentată de ministrul Florin-Ionuț Barbu la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Pe agenda reuniunii se află viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, dosare comerciale din agricultură și stabilirea posibilităților de pescuit în Marea Baltică. Ce se discută pe agricultură: reguli mai simple, plăți mai țintite În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii analizează propunerea de regulament privind condițiile de punere în aplicare a sprijinului UE în cadrul PAC. Conform informării, propunerea Comisiei Europene urmărește, între altele: simplificarea și flexibilizarea cadrului de aplicare a PAC; asigurarea veniturilor fermierilor; direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților; consolidarea reînnoirii generațiilor în agricultură; sprijinirea gestionării riscurilor și creșterea rezilienței sectorului agricol; menținerea unui echilibru între norme comune și stimulente pentru obiectivele de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Un element procedural important: președinția irlandeză urmărește obținerea unui „acord parțial” asupra textului, deoarece aspectele financiare și cele „orizontale” sunt analizate în negocierile privind Cadrul financiar multianual al UE pentru 2028-2034. Comerț și pescuit: dosare recurente și cote pentru 2027 în Marea Baltică Miniștrii vor avea și un schimb de opinii pe teme agricole legate de comerț, după o informare prezentată de Comisia Europeană. Pe pescuit, Consiliul urmărește un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027, care va stabili capturile totale admisibile (TAC) și cotele aferente fiecărui stat membru pentru principalele stocuri comerciale din zonă. Totodată, reuniunea pregătește poziția UE pentru întâlnirea anuală a ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic), programată între 16 și 23 noiembrie, la Vilamoura (Portugalia). „Diverse”: raportări despre simplificare și respectarea legislației La rubrica „Diverse”, Consiliul discută rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele în simplificare, punere în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniile agriculturii și pescuitului. [...]
