Știri
Știri din categoria Agricultură
Agroland își crește profitul operațional cu 15% în T1 2026, pe fondul unui consum în scădere, semn că modelul integrat al grupului începe să amortizeze mai bine volatilitatea din retail, potrivit Agro Business. În primul trimestru, compania a raportat o cifră de afaceri consolidată de 96,5 milioane lei, în creștere cu 8% față de T1 2025.
Profitul operațional a urcat la 7,7 milioane lei (+15%), iar profitul net a ajuns la 3,3 milioane lei (+8%). Compania plasează rezultatele într-un context economic „dificil”, cu scăderea consumului privat și contracția retailului nealimentar.
„Rezultatele din primul trimestru arată că modelul nostru integrat începe să devină tot mai eficient și mai echilibrat. Creșterea vine din consolidarea activităților de producție și din integrarea tot mai bună a celor trei verticale – Retail, Food și Agribusiness. Divizia Food a devenit principalul motor de creștere al Grupului, iar retailul performează foarte bine pe noul format MEGA, chiar și într-un climat de consum advers”, a declarat Horia Cardoș.
Divizia Food a generat venituri de 28,8 milioane lei în T1 2026, în creștere cu 74% față de perioada similară a anului trecut. Volumul vânzărilor a depășit 29,1 milioane de ouă (+40% față de T1 2025).
Evoluția a fost susținută de:
Compania menționează și autorizarea CEISD pentru o nouă platformă avicolă la Mihăilești, o investiție estimată la aproximativ 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Proiectul ar urma să adauge o capacitate de circa 600.000 de găini ouătoare și o producție anuală estimată la 170 milioane de ouă, cu atingerea capacității integrale estimată pentru 2028. Finanțarea este planificată din surse proprii și printr-un credit garantat de Banca Europeană de Investiții.
În retail, la finalul lunii martie 2026, rețeaua Agroland număra 257 de magazine, dintre care 40 în format MEGA. Vânzările nete totale ale rețelei, inclusiv francizele, au ajuns la 53,2 milioane lei.
Pentru magazinele MEGA, compania indică:
În T1 au fost deschise două magazine MEGA, iar alte trei au fost inaugurate după încheierea perioadei de raportare. În paralel, grupul continuă strategia „Agroland New Retail”, orientată spre modernizarea rețelei și spații comerciale mai mari, cu ofertă extinsă.
Pe segmentul Agribusiness, fabricile de la Ișalnița și Caransebeș au produs 7.632 tone de furaje în T1 2026, în creștere cu 6% față de T1 2025. Stația de procesare a semințelor din județul Mehedinți, operaționalizată anul trecut, este descrisă ca aducând beneficii operaționale prin control mai bun al costurilor, trasabilitate îmbunătățită și eficiență crescută.
Tot în martie 2026, integrarea juridică a fabricii de la Ișalnița în Agroland Agribusiness a fost finalizată, cu efect de simplificare a structurii grupului și optimizare a activităților.
Recomandate
Intrarea a două firme controlate de Mihai Anghel în Top 10 al celor mai mari exploatații agricole schimbă ierarhia marilor „latifundiari” și arată o consolidare a terenurilor declarate pentru subvenții, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza clasamentului APIA din 2026 (suprafețe declarate în cererea pentru plata unică pe suprafață). SC Oltyre SRL, companie a lui Anghel, a urcat pe poziția a zecea, după ce a devansat Zimbrul S.A. În același timp, Cervina S.A., o altă firmă a antreprenorului, și-a păstrat poziția a noua, ca și anul trecut. Ce se schimbă în top și de ce contează Mișcarea Oltyre peste Zimbrul S.A. este relevantă pentru piață deoarece Zimbrul este una dintre companiile grupului german Axios și exploatează în jur de 20.000 de hectare în județul Ialomița, după ce a preluat 16.500 de hectare de la compania portugheză Nutre, conform informațiilor din articol. În același clasament, Intercereal (antreprenorul Augustin Oancea și familia) rămâne, ca și anul trecut, compania cu a doua cea mai mare suprafață pentru care s-au solicitat subvenții. Potrivit datelor proprii citate, Intercereal exploatează 23.191 hectare, cu producție în patru ferme vegetale și două silozuri. Repoziționări între marii operatori și intrarea capitalului străin în ecuație În zona locurilor 6–8, Agro Nevada Tim (Mateiu Corvin) a coborât pe poziția a opta, pierzând o poziție în favoarea SC Agro Chirnogi, companie din grupul Maria, cu investitori libanezi. Din același grup face parte și Maria Trading, producător aflat pe locul al șaselea. Pentru dimensiunea operațiunilor, articolul notează că Agro Nevada Tim exploatează peste 17.000 de hectare în județul Timiș (potrivit Revistei Ferma), iar SC Agro Chirnogi cultivă peste 35.000 de hectare în județul Călărași, potrivit datelor din piață. În 2021, Mateiu Corvin avea a cincea cea mai mare exploatație de teren arabil din România, pe baza datelor APIA, conform unei analize anterioare a Economica. Schimbări pe locurile 4–5: Campo D’Oro și Emiliana West Rom O altă modificare apare pe pozițiile patru și cinci: Campo D’Oro a făcut schimb de locuri cu Emiliana West Rom, care a ajuns pe locul cinci. Emiliana West Rom, business fondat în 2000 de italianul Luciano Martini, exploatează 12.000 de hectare, conform datelor proprii. În paralel, compania daneză Ingleby, care și-a extins portofoliul prin preluarea societății Campo D’Oro de la investitorul italian Giovanni Roncato, a devenit în 2025 al patrulea cel mai mare exploatator de terenuri din România doar cu această societate. Ingleby operează, potrivit datelor proprii, 21.217 hectare de teren în trei ferme și trei păduri. Sursa datelor pentru clasament este APIA, iar informațiile de companie sunt completate cu date din termene.ro, conform articolului. [...]
O fermă organică din Australia a redus munca de plivit testând două tehnologii, dar s-a lovit de riscuri operaționale greu de controlat, inclusiv falimentul furnizorului unui robot , potrivit Future Farming . Cazul arată că, dincolo de promisiunea automatizării, fermele care investesc în robotică rămân expuse la dependența de producători și la limitele actuale ale echipamentelor. Busch Organics , o fermă certificată ecologic din zona Mitchell River Flats, lângă Bairnsdale (Gippsland), a pus în teste tehnologii care ar putea schimba modul în care sunt cultivate legumele în sistem ecologic. Exploatația se întinde pe peste 300 de acri (aprox. 121 hectare), iar certificarea ecologică implică, prin definiție, constrângeri mai mari în controlul buruienilor, ceea ce face ca plivitul să fie o problemă operațională centrală. Testul din teren: robot autonom pentru lucrări agricole Prima mașină ajunsă la fermă a fost Robotti , un „transportor autonom de implement” (un vehicul care poate tracta sau purta utilaje), dezvoltat de compania daneză Agrointelli. În practică, miza unui astfel de echipament este reducerea dependenței de muncă manuală și creșterea capacității de a face lucrări repetate, la timp, într-un sistem unde opțiunile chimice sunt limitate. Unde se rupe lanțul: faliment și limite tehnologice Dincolo de reducerea muncii de plivit, testele au scos la iveală două vulnerabilități majore pentru o fermă care încearcă să automatizeze o activitate critică: risc de furnizor : falimentul producătorului robotului poate lăsa ferma cu echipamente greu de întreținut sau de actualizat; limite tehnologice : soluțiile testate nu elimină complet constrângerile din teren, ceea ce înseamnă că automatizarea nu este încă un „înlocuitor” sigur pentru toate scenariile de lucru. În termeni de management al fermei, concluzia implicită este că robotizarea plivitului poate reduce presiunea pe forța de muncă, dar introduce un alt tip de risc: continuitatea operațională ajunge să depindă de stabilitatea financiară și de suportul tehnic al furnizorilor, nu doar de condițiile din câmp. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
Reluarea exporturilor de ovine și caprine depinde de aplicarea rapidă a unui pachet sanitar-veterinar , după discuții la Bruxelles între autorități și reprezentanți români, potrivit AgroInfo . Miza este una economică pentru crescători, care reclamă presiuni de lichiditate și cer despăgubiri „fără întârziere” cât timp exporturile rămân blocate. Europarlamentarul Daniel Buda afirmă că a avut marți o întâlnire cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA , pentru a discuta „pașii concreți” necesari reluării exporturilor de ovine și caprine din România. În același context, el susține că atât ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cât și șeful ANSVSA au purtat deja discuții pe această temă la Bruxelles. „Soluții există. Ceea ce contează acum este implementarea lor cu maximă seriozitate în teren.” Ce măsuri sunt puse pe masă pentru deblocarea exporturilor În zilele următoare ar urma să aibă loc discuții tehnice cu experți și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. Lista de măsuri menționată include: monitorizarea atentă și permanentă a stării de sănătate a animalelor; respectarea strictă a măsurilor sanitar-veterinare; asigurarea trasabilității transporturilor de animale (urmărirea originii și a traseului); circulația controlată a animalelor, sub supravegherea medicilor veterinari; anunțarea imediată a medicului veterinar la orice suspiciune de boală; consolidarea sistemului de supraveghere și raportare a focarelor. Potrivit aceleiași surse, aceste măsuri ar permite „regionalizarea focarelor” (limitarea și gestionarea pe zone a problemelor sanitare), cu obiectivul reluării exporturilor „într-un termen cât mai scurt”. Presiunea financiară: despăgubiri cerute „fără întârziere” În paralel cu partea tehnică, Daniel Buda cere ca fermierii afectați să fie despăgubiți rapid, invocând obligații curente precum rate bancare, taxe școlare, salarii și cheltuieli de zi cu zi, care nu pot fi amânate pe durata unei crize sanitare. Articolul nu precizează un calendar oficial pentru reluarea exporturilor și nici nivelul despăgubirilor, ci doar faptul că urmează discuții tehnice și că deblocarea este condiționată de implementarea măsurilor în teren. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , într-un demers care poate schimba cadrul de reglementare cu impact direct asupra comunităților rurale și fermierilor, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că a ridicat subiectul în discuția cu comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall , solicitând Comisiei Europene „scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate” și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile în statele membre unde specia se află într-o „stare de conservare favorabilă”. „Am adus astăzi în atenția comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, problema urșilor, solicitând Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă.” Ce urmează în discuția cu Comisia Europeană Conform aceleiași surse, părțile au convenit ca o echipă de experți din România să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice. Tanczos Barna a cerut ca aceste date să fie luate în calcul în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să existe „abordări diferențiate” între statele membre, în funcție de situația fiecăruia. În paralel, Comisia Europeană evaluează deja dacă Directivele privind Păsările și Habitatele mai sunt adaptate „realităților actuale”, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o consultare publică. În acest cadru, România ar avea ocazia să își susțină poziția privind modificarea statutului de specie strict protejată al ursului brun. Context: invitație pentru comisara europeană Ministrul interimar afirmă că a invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a vedea „cum conviețuiesc comunitățile noastre rurale cu natura”, într-o postare publicată marți pe Facebook. [...]
Ciumbrud concentrează peste 80% din trandafirii României , iar „Sărbătoarea Rozelor” din ultimul weekend al lunii iunie devine, în acest context, o vitrină pentru producătorii locali și pentru un bazin horticol cu greutate în piața internă, potrivit AgroInfo . Localitatea Ciumbrud este prezentată drept „Capitala Trandafirilor”, cu culturi întinse „pe zeci de hectare” și câmpuri cu „milioane de trandafiri” în perioada de înflorire. Miza economică implicită este concentrarea producției: dacă peste 80% din trandafirii produși în România provin de aici, orice sezon bun sau slab, dar și orice problemă de forță de muncă ori de valorificare, are efecte care se propagă rapid în oferta națională. Evenimentul are loc în Parcul Dendrologic Ciumbrud și include, conform aceleiași surse, o componentă comercială și una de divertisment, cu standuri ale producătorilor locali, comercianți și expozanți, plus concerte, spectacole și zone tematice. Ce include programul, pe scurt Printre momentele punctuale menționate: Trenulețul Rozelor : legătură între Aiud și Ciumbrud, cu acces gratuit, pentru vizitarea câmpurilor în plină înflorire. Parada Rozelor : are loc sâmbătă, la ora 9:30, cu plecare din fața Primăriei Municipiului Aiud spre Ciumbrud. În lipsa unor date despre vânzări, prețuri sau număr de participanți, impactul financiar nu poate fi cuantificat din informațiile publicate, însă concentrarea producției la Ciumbrud rămâne elementul-cheie: zona funcționează ca un pol horticol care influențează disponibilitatea trandafirilor pe piața românească. [...]
