Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii mici au timp până la 31 octombrie 2026 să depună proiecte pe DR-14, iar încadrarea corectă pe componentă devine esențială pentru accesul la alocările separate anunțate de AFIR, potrivit Agronet.
Sesiunea DR-14 („Investiții în fermele de mici dimensiuni”) are acoperire națională și este gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Calendarul nu este estimativ: depunerile au început la 1 septembrie 2026, ora 09:00, iar termenul-limită este 31 octombrie 2026, ora 14:59:59.
AFIR indică alocări distincte pe patru componente, ceea ce înseamnă că proiectele sunt urmărite în funcție de categoria în care se încadrează. Materialul citat precizează că aceste valori sunt alocări pe componente, fără a fi prezentate ca plafoane maxime pe beneficiar și fără a indica un buget total cumulat al sesiunii.
Alocările comunicate sunt:
În datele prezentate nu apar, în acest material, elemente precum intensitatea procentuală a sprijinului, plafonul pe proiect/beneficiar, cheltuieli eligibile sau pașii tehnici de depunere. Pentru documentele oficiale și informațiile actualizate, trimiterea este către fișa finanțării: https://agronet.ro/finantari-subventii/afir/investitii-in-fermele-de-mici-dimensiuni-dr-14, iar lista sesiunilor AFIR este disponibilă la https://depunerepspac.afir.ro/Sesiune/Lista.
Separat, este menționată și o regulă operațională pentru sesiunile deschise: valoarea fondurilor disponibile se actualizează pe parcurs, atât cu echivalentul proiectelor depuse, cât și al celor retrase.
Recomandate
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Fermierii au o fereastră de lucru până seara, dar vântul poate bloca tratamentele în Oltenia . Potrivit Agronet , la 10 octombrie 2026, ora 18:00, intervalul rămas până la închiderea zilei este, în general, favorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care ploile estimate sunt inexistente sau foarte reduse. Unghiul operațional al buletinului este riscul de întrerupere a lucrărilor sensibile (în special tratamentele) din cauza vântului, fenomenul dominant al serii, cu accent pe Oltenia, unde riscul regional este descris ca moderat. Publicația notează că, deși lucrările mecanizate pot continua, tratamentele cer verificarea locală a intensificării vântului și a umezelii de pe vegetație. Ce înseamnă practic pentru organizarea lucrărilor Recomandările sintetizate pentru finalul zilei vizează continuitatea operațiunilor, dar cu filtrul siguranței și al condițiilor locale: Transportul și lucrările de câmp pot continua până seara, cu verificarea accesului și a siguranței utilajelor. Tratamentele ar trebui evitate pe parcelele unde vântul se intensifică sau unde există frunză umedă; fereastra favorabilă trebuie confirmată local. Irigarea „nu este presantă” în datele regionale prezentate; decizia rămâne la nivel de fermă, după verificarea solului și a culturii. Diferențe regionale: uscat aproape peste tot, dar vântul rămâne variabila-cheie În Banat, cerul acoperit nu ar urma să blocheze activitatea până seara, iar cantitatea estimată de apă este neglijabilă; totuși, este indicată prudență la rafale și la semnalarea unor averse în zonă. Crișana și Transilvania sunt prezentate ca având un interval util pentru operațiuni de toamnă, cu precipitații inexistente sau foarte reduse, dar cu tratamente condiționate de rafale. Moldova iese în evidență printr-o viteză medie regională a vântului mai ridicată în acest buletin, ceea ce poate impune adaptarea lucrărilor expuse, chiar dacă nu sunt ploi estimate. În Dobrogea, intervalul rămâne uscat, însă umiditatea este mai ridicată decât în alte regiuni de câmpie, ceea ce poate complica aplicările pe vegetație. Muntenia este descrisă drept cea mai stabilă fereastră până seara (cer senin, probabilitate redusă de ploaie și rafale limitate), în timp ce Oltenia rămâne favorabilă pentru activități de câmp, dar cu cea mai mare atenție la vânt : prioritatea este finalizarea transporturilor și a lucrărilor mecanizate în condiții sigure, iar tratamentele ar trebui amânate dacă rafalele cresc local. [...]
Reluarea exporturilor către Libia poate aduce „zeci de milioane de euro” crescătorilor români , după ce cadrul sanitar-veterinar necesar a fost deblocat, potrivit Newsweek . Miza este una economică: redeschiderea unei piețe descrise ca strategică pentru ovine și bovine, după o perioadă îndelungată de restricții comerciale. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că a finalizat negocierile cu reprezentanții autorităților din Libia și a parafat un pachet de șase certificate sanitar-veterinare internaționale , documente care permit reluarea livrărilor de animale vii și produse de origine animală. Ce acoperă documentele semnate Pachetul bilateral vizează atât exportul de animale vii, cât și produse din carne, conform informațiilor publicate: ovine, caprine și bovine vii pentru îngrășare și abatorizare; carne proaspătă și carne procesată. De ce contează pentru fermieri Redeschiderea pieței libiene este prezentată ca o „gură de oxigen” pentru zootehnia locală, cu un potențial de zeci de milioane de euro (aprox. sute de milioane de lei) pentru fermierii români. În același timp, reluarea achizițiilor directe ar urma să reducă presiunea asupra prețurilor „la poarta fermei” în sectorul ovinelor și bovinelor, oferind mai multă predictibilitate producătorilor. Ce a stat la baza deblocării Pasul a venit după inspecții tehnice efectuate de experții libieni în România, la ferme, abatoare și centre de colectare. Acolo au fost verificate respectarea standardelor europene de trasabilitate și măsurile de combatere a epizootiilor, potrivit Agerpres , citată de publicație. [...]
