Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Modelele NASA arată că unele microbe terestre pot supraviețui pe Lună săptămâni sau luni , ceea ce complică atât protecția „resurselor” locale (în special gheața de apă), cât și acuratețea analizelor științifice din viitoarele misiuni spre poli, potrivit The Jerusalem Post . Cercetarea, condusă de oameni de știință NASA, a testat în simulări cinci forme de fungi și bacterii în trei regiuni din apropierea Polului Sud lunar (Nobile Rim, Connecting Ridge și de Gerlache Rim). Condițiile de mediu au fost construite pe baza observațiilor sondei Lunar Reconnaissance Orbiter și a datelor privind expunerea la radiații. Rezultatul: în anumite zone – mai ales în interiorul craterelor permanent umbrite – unele microorganisme ar putea rezista perioade de la câteva săptămâni la câteva luni, în special în anotimpurile de toamnă și iarnă, conform autorului principal Prabal Saxena (NASA Goddard Space Flight Center). Cine rezistă mai bine și unde apar „nișele” de supraviețuire Dintre organismele analizate, cei doi fungi s-au dovedit mai rezistenți decât cele trei specii de bacterii. Cel mai robust a fost Aspergillus niger („mucegaiul negru”), o specie comună, întâlnită și în sisteme de ventilație; astronauții au identificat Aspergillus și la bordul Stației Spațiale Internaționale, iar experimente anterioare au arătat că poate supraviețui chiar și în exteriorul stației, pe orbită. A fost studiat și genul Fusarium, un fung frecvent din sol. În cazul bacteriilor, studiul a inclus: Deinococcus radiodurans (cunoscut pentru toleranța la frig și radiații), Staphylococcus aureus (prezent adesea pe piele și în cavitatea nazală), Bacillus subtilis (întâlnit în sol, vegetație și tractul gastrointestinal uman). Conform simulărilor, cele mai mari amenințări pentru supraviețuire sunt radiația ultravioletă și căldura – temperaturile din timpul zilei lunare pot ajunge la aproximativ 260°F (127°C) – alături de radiația particulelor energetice și efectele vidului de la suprafață. Modelele au indicat existența unor „nișe” de supraviețuire care pot acoperi suprafețe comparabile cu podeaua unor cratere late de mile (adică de ordinul kilometrilor). De ce contează pentru misiunile cu echipaj și pentru exploatarea resurselor Studiul, publicat în Science Advances , nu a evaluat dacă microorganismele s-ar putea înmulți pe Lună, ci doar dacă pot persista. Totuși, coautoarea Heather Graham (NASA Goddard) a indicat scenarii în care celulele ar putea fi îngropate, ceea ce le-ar proteja de radiații și le-ar menține mai calde, sau situații în care s-ar putea forma „pungi” de apă lichidă, care ar putea favoriza creșterea. Miza operațională este dublă: pe de o parte, microbii ar putea afecta resurse precum apa (existentă ca gheață în unele zone), potențial utilă astronauților; pe de altă parte, contaminarea poate altera interpretarea probelor și a analizelor privind regolitul (materialul de la suprafața Lunii) și posibila prezență a unor molecule organice. „Contaminarea este inevitabilă, așa că trebuie să urmărim ce aducem cu noi, pentru ca ulterior să putem distinge chimia lunară de ceea ce am adus de pe Pământ”, a spus Graham, citată în material. Context: presiunea crește odată cu revenirea pe Lună SUA și China urmăresc revenirea astronauților pe suprafața Lunii pentru prima dată din 1972 și dezvoltarea unor baze pe termen mai lung. NASA, prin programul Artemis, vizează aterizări în zona Polului Sud. În acest context, autorii avertizează că atât Polul Sud, cât și Polul Nord lunar ar include regiuni unde microbii asociați oamenilor ar putea supraviețui suficient de mult încât să influențeze operațiunile științifice și de explorare. Studiul nu a analizat dacă mediul lunar ar putea produce mutații care să facă microbii mai periculoși ca patogeni, limitând concluziile la persistența celulară în condiții simulate. [...]
Apple Music va impune etichetarea pieselor generate cu inteligență artificială , o schimbare care mută presiunea de conformare pe distribuitori și poate influența direct vizibilitatea și consumul acestui tip de conținut pe platformă, potrivit TechRadar . Apple a transmis „partenerilor din industrie” că etichetele pentru conținutul creat cu AI vor începe să apară „mai târziu în acest an” și nu vor fi opționale, conform The Hollywood Reporter. Compania cere ca „furnizorii de conținut” să includă „AI Transparency Tags” ori de câte ori AI a fost folosită pentru a crea „o parte materială” din conținut, inclusiv pentru piese generate pe platforme de inteligență artificială generativă (adică servicii care produc conținut nou pe baza unor modele antrenate pe date). „Furnizorii de conținut vor fi obligați să includă AI Transparency Tags în orice situație în care AI a fost folosită pentru a crea o parte materială a conținutului, inclusiv piese generate de platforme AI.” Măsura vine după ce Apple permisese anterior etichetarea voluntară a pieselor realizate cu ajutorul AI, însă noul pas transformă marcarea în obligație pentru distribuitori, astfel încât utilizatorii să știe ce ascultă. Ce se schimbă operațional și ce rămâne neclar Apple nu a detaliat cum va aplica efectiv noua politică, notează publicația. În paralel, piața se mișcă în aceeași direcție: Spotify a anunțat că va începe să eticheteze artiștii AI și că îi va exclude din recomandările curatoriate și algoritmice, iar Tidal nu mai plătește încărcătorii dacă detectează că piesele sunt realizate cu AI. În context, etichetarea obligatorie poate deveni un instrument de „igienă” a catalogului, mai ales pe fondul îngrijorărilor legate de fraudă și manipularea ascultărilor (streaming manipulation) asociate adesea cu conținutul generat automat. Reacția utilizatorilor: etichete, dar și cerere de blocare sau interzicere Din reacțiile de pe Reddit citate de TechRadar reiese că o parte dintre utilizatori susțin inițiativa, dar o consideră întârziată. Alții cer opțiuni mai dure: posibilitatea de a bloca din setări conținutul AI sau chiar eliminarea lui de pe platformă. Nemulțumirea are două componente, potrivit articolului: sentimentul că publicul este indus în eroare când nu e evident că o piesă e generată de o mașină și teama că muzicienii „reali” sunt împinși în plan secund de volume mari de conținut ieftin de produs. Pe termen scurt, etichetele obligatorii pot reduce consumul involuntar de astfel de piese, însă rămâne de văzut dacă Apple va introduce și filtre de blocare sau alte limitări, în condițiile în care serviciile de generare muzicală precum Suno și Beatoven se răspândesc rapid, iar fenomenul nu dă semne că se va opri. [...]
Saab își leagă viitoarea „dronă de luptă” de costuri mai mici decât Gripen , mizând pe un aparat supersonic cu semnătură redusă care ar putea intra în serviciu din anii 2030, dacă va primi finanțare guvernamentală, potrivit TWZ . Compania suedeză a prezentat o machetă la scară reală a unei versiuni operaționale, denumită „A3”, în cadrul programului Autonomous Collaborative Platform (ACP). Mesajul central pentru potențialii clienți este unul economic și operațional: un „loyal wingman” (dronă care operează în echipă cu un avion cu pilot) mai avansat decât conceptele similare aflate în testare în SUA, dar cu un cost de utilizare semnificativ mai mic decât un avion de vânătoare cu pilot. Ce promite Saab: performanță ridicată, dar cu o ecuație de cost diferită Șeful unității Advanced Programs din Saab, Peter Nilsson, a indicat că costul pe ciclul de viață (operare și mentenanță pe durata utilizării) al ACP ar putea fi „în jur de o treime” din cel al Gripen, deși costul de achiziție nu ar coborî la același nivel. În scenariul în care clientul cere „supraviețuire de nivel înalt” (capabilități care cresc șansele de a opera în spațiu aerian puternic apărat), Nilsson a sugerat că o forță aeriană ar putea opera două-trei drone ACP la fiecare Gripen , nu „unu la zece”. Publicația notează și un reper de piață: rapoarte din surse deschise plasează costul „flyaway” (costul aparatului, fără o parte din infrastructură și pachete de suport) pentru Gripen E la aproximativ 70–80 milioane dolari (aprox. 315–360 milioane lei). Pe această bază, Nilsson a avansat ideea că un ACP ar putea ajunge la circa jumătate din costul unui Gripen , însă prețul final ar depinde de nivelul de capabilități cerut de client. Cum ar arăta programul: demonstratoare până în 2030, decizie politică după Saab lucrează deja la două demonstratoare fără pilot, A1 și A2, finanțate de Ministerul Apărării din Suedia. A1 ar urma să zboare în următoarele 15 luni, într-un calendar pe care Nilsson l-a descris drept „destul de provocator”, după ce ministerul a cerut trecerea „de la concept la primul zbor în 36 de luni”. Ambele demonstratoare folosesc motorul GE Aerospace F414 (același tip utilizat pe Gripen E/F), ales pentru disponibilitate și pentru experiența acumulată de Saab. Compania ia în calcul și alte opțiuni de propulsie pentru A3, dar subliniază avantajul „comunalității” (piese și proceduri comune) dacă Suedia ar cumpăra ACP: schimbarea motorului și mentenanța în baze îndepărtate ar rămâne în logica operațională asociată Gripen. Saab are contract până în 2030 pentru A1 și A2, însă nu există încă un acord pentru un contract ulterior care să ducă la un prototip orientat spre producție, precum A3. Nilsson a spus că, în lipsa unui client, investițiile interne au o limită: compania „are nevoie de un client care să intre în proiect”. Miza operațională: misiuni cu risc ridicat și rol de „multiplicator” pentru Gripen Conform planului prezentat, ACP ar fi gândit pentru misiuni „cu risc ridicat în spațiu aerian puternic apărat”, inclusiv luptă aer-aer, război electronic, suprimarea apărării antiaeriene și lovituri de precizie la distanță. Saab vede Gripen E în rol de „comandant tactic de misiune” pentru una sau mai multe drone ACP, în cooperare cu aeronavele GlobalEye de avertizare timpurie și control (AEW&C) comandate de Suedia. În afara Suediei, compania susține că drona ar putea fi integrată și cu alte platforme cu pilot. Ce urmează: fereastră 2028–2030 pentru decizii și un posibil contract în jurul lui 2030 TWZ arată că Forțele Aeriene Suedeze cântăresc mai multe opțiuni pentru viitor: un succesor cu pilot pentru Gripen, renunțarea la avioane cu pilot sau aderarea la un program străin de generația a șasea. O decizie este așteptată, probabil, între 2028 și 2030. Pentru ACP, Saab estimează că, dacă Suedia „cumpără ideea”, un contract de dezvoltare ar putea veni în jurul lui 2030, cu zboruri ale A3 la începutul anilor 2030 și capacitate operațională inițială de la mijlocul anilor 2030. Până atunci, programul rămâne o propunere: demonstrațiile A1 și A2 trebuie să valideze tehnologiile, iar finanțarea guvernamentală va decide dacă „drona de luptă” trece de la concept la producție. [...]
Huawei susține că poate crește viteza de upload 5G cu peste 30% , printr-un pachet software numit SingleRAN 22.1 , deja folosit comercial în 23 de țări și 35 de locații, potrivit Mobilissimo . Miza operațională pentru operatori este dublă: rețelele trebuie să gestioneze un uplink (trafic dinspre utilizator spre rețea) tot mai solicitat de aplicații cu inteligență artificială, dar și să reducă consumul energetic al infrastructurii. Ce promite SingleRAN 22.1 pentru rețelele 5G Pachetul include mai multe componente, cu ținte diferite în performanță și utilizarea spectrului: GigaUplink : creștere de peste 30% a vitezei de upload per utilizator și o experiență de circa 20 Mbps în uplink, prin combinații precum FDD 8T8R, Massive MIMO și reducerea interferențelor. GigaBand : permite folosirea în comun a unor porțiuni de spectru FDD de către 4G și 5G . iBeam 3.0 : ar aduce peste 15% în plus la vitezele de download față de generațiile precedente. Mobilissimo notează că aceste rezultate sunt comunicate de producător , nu provin din teste independente. De ce upload-ul devine o constrângere reală Schimbarea vine din faptul că dispozitivele nu mai „consumă” doar date, ci trimit constant informație către cloud: video pentru asistenți multimodali, ochelari cu AI, camere conectate, cloud gaming sau conținut generat de utilizatori. În acest context, este citată o analiză Ericsson pe traficul a 55 de operatori în 2025: 43 aveau upload-ul în creștere mai rapidă decât download-ul, iar la 17 dintre ei ritmul de creștere era de peste 1,5 ori mai mare. Într-un scenariu de adopție medie, Ericsson estimează că traficul de uplink asociat acestei evoluții ar putea ajunge în 2031 la de trei ori nivelul din 2025. Optimizare cu AI și reducerea consumului, pe agenda operatorilor SingleRAN 22.1 include și mecanisme de alocare mai „inteligentă” a resurselor radio: IDEA : poate rezerva dinamic resurse radio pentru anumite servicii sau categorii de utilizatori. RANSpirit : folosește modele telecom și „digital twins” (replici digitale ale rețelei) pentru alocarea resurselor în funcție de intenția operatorului. În paralel, Huawei afirmă că un mecanism de „sleep” poate reduce energia folosită în rețelele comerciale cu peste 10% , cu revenirea din repaus la nivel de secunde — un indicator important la scară de rețea, unde funcționează permanent mii de stații radio. România: performanța tehnică nu rezolvă blocajul de acces în 5G Dincolo de promisiunile tehnice, Mobilissimo plasează tehnologia într-un context de reglementare și geopolitic: în UE, Comisia Europeană consideră din 2023 că Huawei și ZTE prezintă riscuri semnificativ mai mari decât alți furnizori 5G și a reiterat în 2026 recomandarea de excludere din infrastructura de conectivitate. Pentru România, situația este și mai directă: solicitarea Huawei pentru autorizarea utilizării echipamentelor sale în infrastructura 5G a fost respinsă în februarie 2024 , iar drumul către rețelele 5G locale rămâne dependent de o ecuație juridică și politică, nu doar de câștigurile de performanță anunțate. [...]
OpenAI a lansat un plugin prin care ChatGPT poate citi și trimite iMessage-uri în numele tău , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii de Mac, dar care ridică inevitabil întrebări de confidențialitate pentru ecosistemul Apple, potrivit CNET . Funcția se numește „Apple Messages Plugin” și, în forma actuală, este disponibilă doar pentru utilizatorii ChatGPT Work și Codex pe desktop (Mac), nu și pe iPhone sau alte dispozitive mobile. Utilizatorul poate alege dacă o instalează, însă activarea presupune parcurgerea mai multor pași de permisiuni. Ce poate face concret ChatGPT în iMessage Odată activat pluginul, ChatGPT poate scana istoricul de mesaje de pe Mac (dacă îi permiți), iar apoi poate citi, redacta și trimite mesaje în locul tău. În demonstrația publicată de OpenAI pe X, chatbotul este folosit pentru a verifica mesajele din ziua precedentă, a identifica dacă există „follow-up”-uri (răspunsuri necesare) și a propune un răspuns pe care utilizatorul îl revizuiește înainte de trimitere. Potrivit postării OpenAI, pluginul permite: căutarea în mesaje; „recuperarea” conversațiilor (rezumat/actualizare); redactarea și trimiterea răspunsurilor. Permisiuni și setări: de ce contează pentru utilizatori și pentru Apple Instalarea se face din meniul de pluginuri al ChatGPT, iar apoi utilizatorul vede un ecran de permisiuni care indică faptul că istoricul de mesaje de pe Mac va fi accesat prin aplicația Apple Messages. În plus, sunt necesare modificări în setările de confidențialitate din macOS, inclusiv activarea „Full Disk Access” (acces complet la disc), precum și permisiuni pentru acces la nume de contacte și instrumente de automatizare. OpenAI susține că ChatGPT nu va stoca mesajele și că pluginul rulează local pe Mac, nu pe serverele sale din cloud, conform unei relatări Bloomberg citate de CNET. Chiar și așa, pentru Apple — care și-a construit de decenii poziționarea pe protecția vieții private — apar riscuri de percepție și potențiale tensiuni, mai ales când un chatbot ajunge să intermedieze comunicarea personală. Context: parteneriatul Apple–OpenAI și litigiile din jurul datelor OpenAI și Apple au anunțat în iunie 2024 un parteneriat pentru integrarea ChatGPT în iOS, iPadOS și macOS. Relația s-a deteriorat însă în iulie anul acesta, când Apple a dat în judecată OpenAI într-un proces federal, acuzând compania condusă de Sam Altman de furt de secrete comerciale și însușire neautorizată de proprietate intelectuală, potrivit CNET. În paralel, CNET notează că OpenAI s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe procese, fiind acuzată de folosirea necorespunzătoare a datelor pentru antrenarea modelelor și, în unele cazuri, de partajarea datelor clienților. Publicația menționează și că Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a intentat în 2025 un proces împotriva OpenAI pe tema drepturilor de autor. Reprezentanții OpenAI și Apple nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru utilizatori, miza imediată rămâne practică: pluginul poate economisi timp la gestionarea conversațiilor, dar cere acces extins la date și la sistem, ceea ce mută decizia din zona „funcție utilă” în zona „încredere și control”. [...]
OpenAI reduce cu peste 20% costurile de utilizare pentru GPT-5.6 Sol , o mișcare care poate coborî semnificativ factura companiilor ce rulează volume mari de cereri prin API, potrivit IT之家 . Reducerile se aplică atât tarifelor API, cât și costurilor în credite, pe o perioadă de trei luni, iar funcționalitatea este deja disponibilă în API și se distribuie treptat către planurile cu credite ChatGPT Work și Codex. Noile tarife: scăderi mai mari la ieșire și la „long context” Anterior, GPT-5.6 Sol costa 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru 1 milion de tokeni la intrare și 30 de dolari (aprox. 138 lei) pentru 1 milion de tokeni la ieșire. Conform noii grile: Intrare (input): 4 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 18 lei), -20% Ieșire (output): 20 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 92 lei), -33% Pentru componentele legate de cache (stocare temporară pentru reutilizarea rezultatelor), OpenAI reduce: cache input: de la 0,5 dolari la 0,4 dolari cache write: de la 6,25 dolari la 5 dolari Și segmentul de „long context” (ferestre de context mai mari, utile pentru documente lungi) este ieftinit: intrare: de la 10 dolari la 8 dolari ieșire: de la 45 dolari la 30 dolari Ce se schimbă pentru utilizatori și ce rămâne la fel OpenAI spune că modificările sunt active în API și sunt livrate gradual către planurile bazate pe credite pentru ChatGPT Work și Codex. În același timp, abonamentele Pro, Plus și Business nu își schimbă regulile de utilizare și beneficiile , conform informațiilor din aceeași sursă. În context, publicația trimite și la un material anterior despre o reducere separată pentru GPT-5.6 Luna, fără a indica aici detalii suplimentare despre impactul comparativ. [...]
Apple pregătește un salt de performanță pentru Apple Watch , odată cu introducerea unui cip S-class mai puternic pe modelele Series 12 și Ultra 4, așteptate „luna viitoare”, într-un moment în care watchOS 27 aduce pe ceas o versiune completă de Siri cu funcții de inteligență artificială, potrivit 9to5Mac . De ce contează: Siri „cu AI” pune presiune pe hardware Publicația notează că, spre deosebire de iPhone sau Mac, Apple Watch nu primește constant creșteri reale de performanță de la o generație la alta. De multe ori, noile cipuri S-class nu aduc îmbunătățiri de procesor, iar upgrade-urile „vizibile” apar doar o dată la câțiva ani. În 2025, situația ar fi fost chiar mai slabă: Apple Watch Ultra 3 și Series 11 ar fi venit cu același cip S10 ca modelele anterioare. Ce se schimbă la Series 12 și Ultra 4 Pentru generația care urmează, zvonurile indică un upgrade „cu adevărat semnificativ” la nivel de cip. Series 12 și Ultra 4 ar urma să debuteze cu un procesor complet nou, probabil denumit S11 sau S12. 9to5Mac îl citează pe Mark Gurman , care a scris recent că noile modele vor primi „o mult așteptată creștere a cipurilor și a vitezei”. Publicația amintește că ultima dată când un cip de Apple Watch a adus câștiguri de performanță a fost S9, în 2023. Legătura directă cu watchOS 27: Siri AI și tăierea suportului pentru modele vechi watchOS 27 este programat să fie lansat luna viitoare, iar „piesa centrală” a actualizării este Siri AI. Potrivit articolului, Siri AI de pe Apple Watch nu este o versiune „mai slabă”, ci aceeași Siri îmbunătățită disponibilă pe iPhone, iPad și Mac. Această schimbare ar explica și de ce watchOS 27 renunță la suportul pentru mai multe modele mai vechi: cerințele de procesare cresc, iar experiența poate avea de suferit pe hardware-ul anterior. Autorul menționează că, în beta, Siri a părut uneori mai puțin receptivă decât s-ar fi așteptat, posibil din cauza cipurilor mai vechi, proiectate înainte de „era AI”. În acest context, Series 12 și Ultra 4 ar urma să fie primele Apple Watch cu un cip gândit pentru noile funcții Siri, exact când acestea devin o componentă majoră a sistemului de operare. [...]
Orange injectează încă 3,5 mil. euro (17,8 mil. lei) în NextGen ca prim pas dintr-o majorare totală de 7 mil. euro, într-un moment în care filiala de servicii fixe este pe pierdere şi cu venituri în scădere, potrivit Ziarul Financiar . Orange România a majorat capitalul social al NextGen Communications printr-un aport în numerar de 17.843.000 lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro, la un curs convenţional de 5,0980 lei/1 euro. Este prima dintre două tranşe egale dintr-o infuzie de capital de 7 milioane de euro (circa 35,7 milioane de lei), a doua tranşă fiind programată pentru septembrie 2026. În urma operaţiunii, capitalul social al NextGen a urcat la 83,6 milioane de lei, iar numărul de părţi sociale la 8,36 milioane, toate deţinute de Orange România, care controlează integral compania. Decizia porneşte de la o solicitare a administratorilor NextGen de a majora capitalul cu 7 milioane de euro în două tranşe de câte 3,5 milioane (prima în aprilie, a doua în septembrie 2026), calculate la acelaşi curs convenţional; Orange, reprezentată în document de directorul executiv Julien Ducarroz , a aprobat deocamdată prima tranşă. De ce contează: capital suplimentar pentru o filială cu rezultate în deteriorare Majorarea vine după ce, cu un an mai devreme, Orange a mai pus în NextGen 3 milioane de euro, tot în două tranşe egale, de câte 1,5 milioane de euro fiecare. NextGen Communications, furnizor de internet prin fibră optică, televiziune şi telefonie fixă, operează într-o reţea din peste 30 de oraşe şi peste 300 de localităţi rurale, potrivit propriului site. Compania a ajuns în grupul Orange odată cu preluarea, în 2021, a diviziei de servicii fixe a Telekom România. Din punct de vedere financiar, NextGen este pe pierdere din 2022, iar afacerile îi scad: compania a raportat o cifră de afaceri de 82,5 milioane de lei în 2025 (de la circa 105 milioane de lei în 2022 şi 92 de milioane de lei în 2024) şi o pierdere netă de 16,7 milioane de lei, aproape dublă faţă de 2024 (8,1 milioane de lei). Numărul mediu de angajaţi a coborât la 315, de la aproape 480 în 2019. Ce urmează A doua tranşă a majorării de capital, în valoare de încă 3,5 milioane de euro, este programată pentru septembrie 2026, conform informaţiilor din decizie citate de publicaţie. [...]
O scurgere sugerează că o consolă portabilă PS6 ar putea trece de 600 de dolari , pe fondul scumpirii memoriei LPDDR, folosită tot mai mult în produse pentru centre de date, potrivit IT之家 . Informația este atribuită unui utilizator cunoscut ca KeplerL2, care a postat pe forumul NeoGAF . Dincolo de zvonul despre un produs neanunțat oficial, miza este una de costuri: sursa afirmă că prețul memoriei LPDDR a „explodat”, iar această presiune ar putea împinge prețul unei eventuale console portabile PlayStation 6 peste pragul de 600 de dolari (aprox. 2.760 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Totuși, în aceeași discuție, KeplerL2 ar fi nuanțat ideea, răspunzând unei întrebări a utilizatorilor că o etichetă de 600 de dolari „în acest moment nu este posibilă”, tocmai din cauza scumpirii LPDDR și a cererii venite din zona centrelor de date. De ce contează: memoria devine factorul care poate dicta prețul Potrivit informațiilor citate, presiunea pe lanțul de aprovizionare nu se limitează la memorie, ci include și stocarea, iar combinația ar fi contribuit deja la scumpirea consolelor portabile de gaming de tip PC. Sursa mai susține că lipsa de memorie și stocare a împins prețurile pentru dispozitivele portabile de gaming cu performanțe ridicate la peste 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei), ceea ce arată cât de repede se poate muta piața atunci când componentele-cheie se scumpesc. Ce se știe și ce rămâne incert IT之家 notează că ar fi vorba despre o „PlayStation 6” în variantă portabilă, menționată speculativ ca PS6 Portable sau PS6 Handheld. Nu există, în material, o confirmare din partea Sony și nici detalii despre calendar, specificații sau poziționare comercială, astfel că informația trebuie tratată ca zvon din surse neoficiale. [...]
O posibilă revenire a nuanței „albastru înalt” la iPhone 18 Pro Max reaprinde interesul pentru diferențierea de produs prin culoare , după ce pe rețelele sociale au apărut imagini cu o presupusă cutie a modelului, potrivit CNMO . Fotografiile indică un ambalaj cu ton „albastru cer”, apropiat ca impresie vizuală de „albastru înalt” (Sierra Blue) introdus de Apple la iPhone 13 Pro în 2021, însă autenticitatea imaginilor nu este confirmată. Din informațiile disponibile, varianta albastră ar putea avea și un suport în zona de lanț de aprovizionare. Publicația notează că, anterior, surse din industrie au indicat patru opțiuni de culoare pentru iPhone 18 Pro Max: albastru, roșu „cireașă”, gri „spațial” și argintiu. Dacă scurgerea se confirmă, albastrul ar putea deveni unul dintre elementele vizuale-cheie ale generației, mizând pe o nuanță percepută drept „rece” și discretă, care a avut deja o identitate puternică în segmentul premium. Ce se mai știe din zvonuri: cip pe 2 nm și cameră cu diafragmă variabilă Separat de discuția despre culori, seria iPhone 18 Pro este asociată cu upgrade-uri de hardware. Conform informațiilor citate, telefoanele ar urma să debuteze cu cipul A20 Pro, descris ca primul cip Apple pentru smartphone realizat pe proces de 2 nm la TSMC (o generație de fabricație care, în general, urmărește eficiență mai bună și performanță mai ridicată, dar fără detalii concrete confirmate oficial). Pe partea foto, ar fi vizat un sistem cu trei camere de 48 MP, iar camera principală ar urma să primească diafragmă variabilă. În practică, asta ar permite: deschiderea mai mare a diafragmei în lumină slabă, pentru a capta mai multă lumină; închiderea diafragmei în lumină puternică, pentru a reduce supraexpunerea și a îmbunătăți redarea spre marginile cadrului. Calendar: fereastră de lansare indicată pentru 9 septembrie Pentru lansare, seria iPhone 18 Pro este așteptată pe 9 septembrie, iar Apple ar putea anunța evenimentul chiar săptămâna viitoare, conform aceleiași surse. Până atunci, detaliile despre culori, cameră și configurații rămân la nivel de informații neconfirmate, cu probabilitatea apariției unor noi scurgeri pe măsură ce se apropie data. [...]
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori , după ce l-a recrutat pe Amir Salek , unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家 . Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management. De ce contează: control mai mare asupra costurilor și disponibilității de hardware Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții. Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea. Context competitiv: OpenAI merge pe aceeași direcție În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an. [...]
Pixel 11 Pro Fold rămâne vulnerabil la îndoire , iar asta ridică semne de întrebare despre robustețea unui pliabil premium, potrivit 9to5Google , care citează testul de durabilitate realizat de JerryRigEverything . Deși modelul din 2026 se comportă mai bine decât generația anterioară, telefonul tot cedează la testul de îndoire. Ce s-a întâmplat în test și de ce contează În testul de îndoire, Pixel 11 Pro Fold se rupe „la linia antenei”, la fel ca modelele anterioare, ceea ce sugerează o slăbiciune structurală repetată. Publicația notează că, spre deosebire de Pixel 10 Pro Fold , care anul trecut a ajuns la o situație rară în astfel de teste (bateria s-a rupt), noul model nu a mai avut un incident similar, dar tot nu trece proba. Pentru un dispozitiv pliabil, unde balamaua și rigiditatea carcasei sunt esențiale, faptul că telefonul poate fi „rupt” cu mâinile goale și că panourile se desprind fără unelte indică riscuri operaționale pentru utilizarea de zi cu zi: rezistență mai mică la șocuri, torsiune în buzunar/geantă și, implicit, potențiale costuri mai mari de service sau înlocuire pentru utilizatori. Detalii despre materiale: progres parțial, dar nu suficient 9to5Google menționează câteva îmbunătățiri punctuale: Acoperirea ceramică a ecranului exterior „practic nu s-a zgâriat” la nivelul 6 pe scara de duritate Mohs (unde, de regulă, alte telefoane se zgârie), dar apar șanțuri adânci la nivelul 7. Spatele descris ca „glass composite fiber” pare, în practică, „în esență plastic rezistent”, care se zgârie cu un cuțit. Cu alte cuvinte, există un câștig la rezistența la zgâriere a părții frontale, însă problema majoră rămâne integritatea structurală la îndoire. Context: Google ar putea fi „la termen” cu un redesign Publicația amintește că Google a sugerat anterior redesenări pentru Pixel la fiecare „2–3 ani”. În acest context, faptul că punctul de cedare pare să se repete „în fiecare alt model” întărește ideea că următoarea revizie de design ar trebui să abordeze explicit zona antenei și modul în care sunt prinse panourile carcasei. Pentru detalii suplimentare despre generația anterioară, 9to5Google face trimitere la testul Pixel 10 Pro Fold, unde bateria s-a rupt, un incident descris drept „excepțional de rar” în astfel de teste. [...]