Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Apple Music va impune etichetarea pieselor generate cu inteligență artificială, o schimbare care mută presiunea de conformare pe distribuitori și poate influența direct vizibilitatea și consumul acestui tip de conținut pe platformă, potrivit TechRadar.
Apple a transmis „partenerilor din industrie” că etichetele pentru conținutul creat cu AI vor începe să apară „mai târziu în acest an” și nu vor fi opționale, conform The Hollywood Reporter. Compania cere ca „furnizorii de conținut” să includă „AI Transparency Tags” ori de câte ori AI a fost folosită pentru a crea „o parte materială” din conținut, inclusiv pentru piese generate pe platforme de inteligență artificială generativă (adică servicii care produc conținut nou pe baza unor modele antrenate pe date).
„Furnizorii de conținut vor fi obligați să includă AI Transparency Tags în orice situație în care AI a fost folosită pentru a crea o parte materială a conținutului, inclusiv piese generate de platforme AI.”
Măsura vine după ce Apple permisese anterior etichetarea voluntară a pieselor realizate cu ajutorul AI, însă noul pas transformă marcarea în obligație pentru distribuitori, astfel încât utilizatorii să știe ce ascultă.
Apple nu a detaliat cum va aplica efectiv noua politică, notează publicația. În paralel, piața se mișcă în aceeași direcție: Spotify a anunțat că va începe să eticheteze artiștii AI și că îi va exclude din recomandările curatoriate și algoritmice, iar Tidal nu mai plătește încărcătorii dacă detectează că piesele sunt realizate cu AI.
În context, etichetarea obligatorie poate deveni un instrument de „igienă” a catalogului, mai ales pe fondul îngrijorărilor legate de fraudă și manipularea ascultărilor (streaming manipulation) asociate adesea cu conținutul generat automat.
Din reacțiile de pe Reddit citate de TechRadar reiese că o parte dintre utilizatori susțin inițiativa, dar o consideră întârziată. Alții cer opțiuni mai dure: posibilitatea de a bloca din setări conținutul AI sau chiar eliminarea lui de pe platformă.
Nemulțumirea are două componente, potrivit articolului: sentimentul că publicul este indus în eroare când nu e evident că o piesă e generată de o mașină și teama că muzicienii „reali” sunt împinși în plan secund de volume mari de conținut ieftin de produs.
Pe termen scurt, etichetele obligatorii pot reduce consumul involuntar de astfel de piese, însă rămâne de văzut dacă Apple va introduce și filtre de blocare sau alte limitări, în condițiile în care serviciile de generare muzicală precum Suno și Beatoven se răspândesc rapid, iar fenomenul nu dă semne că se va opri.
Recomandate
OpenAI a lansat un plugin prin care ChatGPT poate citi și trimite iMessage-uri în numele tău , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii de Mac, dar care ridică inevitabil întrebări de confidențialitate pentru ecosistemul Apple, potrivit CNET . Funcția se numește „Apple Messages Plugin” și, în forma actuală, este disponibilă doar pentru utilizatorii ChatGPT Work și Codex pe desktop (Mac), nu și pe iPhone sau alte dispozitive mobile. Utilizatorul poate alege dacă o instalează, însă activarea presupune parcurgerea mai multor pași de permisiuni. Ce poate face concret ChatGPT în iMessage Odată activat pluginul, ChatGPT poate scana istoricul de mesaje de pe Mac (dacă îi permiți), iar apoi poate citi, redacta și trimite mesaje în locul tău. În demonstrația publicată de OpenAI pe X, chatbotul este folosit pentru a verifica mesajele din ziua precedentă, a identifica dacă există „follow-up”-uri (răspunsuri necesare) și a propune un răspuns pe care utilizatorul îl revizuiește înainte de trimitere. Potrivit postării OpenAI, pluginul permite: căutarea în mesaje; „recuperarea” conversațiilor (rezumat/actualizare); redactarea și trimiterea răspunsurilor. Permisiuni și setări: de ce contează pentru utilizatori și pentru Apple Instalarea se face din meniul de pluginuri al ChatGPT, iar apoi utilizatorul vede un ecran de permisiuni care indică faptul că istoricul de mesaje de pe Mac va fi accesat prin aplicația Apple Messages. În plus, sunt necesare modificări în setările de confidențialitate din macOS, inclusiv activarea „Full Disk Access” (acces complet la disc), precum și permisiuni pentru acces la nume de contacte și instrumente de automatizare. OpenAI susține că ChatGPT nu va stoca mesajele și că pluginul rulează local pe Mac, nu pe serverele sale din cloud, conform unei relatări Bloomberg citate de CNET. Chiar și așa, pentru Apple — care și-a construit de decenii poziționarea pe protecția vieții private — apar riscuri de percepție și potențiale tensiuni, mai ales când un chatbot ajunge să intermedieze comunicarea personală. Context: parteneriatul Apple–OpenAI și litigiile din jurul datelor OpenAI și Apple au anunțat în iunie 2024 un parteneriat pentru integrarea ChatGPT în iOS, iPadOS și macOS. Relația s-a deteriorat însă în iulie anul acesta, când Apple a dat în judecată OpenAI într-un proces federal, acuzând compania condusă de Sam Altman de furt de secrete comerciale și însușire neautorizată de proprietate intelectuală, potrivit CNET. În paralel, CNET notează că OpenAI s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe procese, fiind acuzată de folosirea necorespunzătoare a datelor pentru antrenarea modelelor și, în unele cazuri, de partajarea datelor clienților. Publicația menționează și că Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a intentat în 2025 un proces împotriva OpenAI pe tema drepturilor de autor. Reprezentanții OpenAI și Apple nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru utilizatori, miza imediată rămâne practică: pluginul poate economisi timp la gestionarea conversațiilor, dar cere acces extins la date și la sistem, ceea ce mută decizia din zona „funcție utilă” în zona „încredere și control”. [...]
OpenAI reduce cu peste 20% costurile de utilizare pentru GPT-5.6 Sol , o mișcare care poate coborî semnificativ factura companiilor ce rulează volume mari de cereri prin API, potrivit IT之家 . Reducerile se aplică atât tarifelor API, cât și costurilor în credite, pe o perioadă de trei luni, iar funcționalitatea este deja disponibilă în API și se distribuie treptat către planurile cu credite ChatGPT Work și Codex. Noile tarife: scăderi mai mari la ieșire și la „long context” Anterior, GPT-5.6 Sol costa 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru 1 milion de tokeni la intrare și 30 de dolari (aprox. 138 lei) pentru 1 milion de tokeni la ieșire. Conform noii grile: Intrare (input): 4 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 18 lei), -20% Ieșire (output): 20 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 92 lei), -33% Pentru componentele legate de cache (stocare temporară pentru reutilizarea rezultatelor), OpenAI reduce: cache input: de la 0,5 dolari la 0,4 dolari cache write: de la 6,25 dolari la 5 dolari Și segmentul de „long context” (ferestre de context mai mari, utile pentru documente lungi) este ieftinit: intrare: de la 10 dolari la 8 dolari ieșire: de la 45 dolari la 30 dolari Ce se schimbă pentru utilizatori și ce rămâne la fel OpenAI spune că modificările sunt active în API și sunt livrate gradual către planurile bazate pe credite pentru ChatGPT Work și Codex. În același timp, abonamentele Pro, Plus și Business nu își schimbă regulile de utilizare și beneficiile , conform informațiilor din aceeași sursă. În context, publicația trimite și la un material anterior despre o reducere separată pentru GPT-5.6 Luna, fără a indica aici detalii suplimentare despre impactul comparativ. [...]
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori , după ce l-a recrutat pe Amir Salek , unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家 . Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management. De ce contează: control mai mare asupra costurilor și disponibilității de hardware Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții. Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea. Context competitiv: OpenAI merge pe aceeași direcție În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an. [...]
OpenAI își poziționează noua echipă Strategic Futures pe o temă cu impact direct asupra guvernanței și economiei: riscul ca AI să permită o concentrare fără precedent a puterii , prin automatizarea forței, a birocrației și a bazei de venituri a statului, reducând dependența de cooperarea și consimțământul oamenilor, potrivit OpenAI . Miza, așa cum o descrie organizația, este una structurală: dacă proiecția forței (intern și extern) și funcționarea aparatului administrativ pot fi susținute de sisteme autonome și de „inteligență a mașinilor”, atunci echilibrul tradițional dintre centrele de putere (capital, politică și populație) se poate schimba în defavoarea individului. În acest scenariu, statul ar putea ajunge să-și colecteze resursele nu din munca umană, ci din „ieșirile centrelor de date”, iar negocierea socială care a limitat istoric puterea ar deveni mai slabă. De ce contează: AI ca accelerator al „concentrării de putere” Textul pornește de la ideea că, istoric, puterea politică și militară a depins de oameni (soldați, poliție, birocrație) și de finanțarea obținută prin taxe din activitatea economică a populației. OpenAI argumentează că progresele în sisteme autonome și automatizare pot reduce această dependență, ceea ce ar micșora „locul la masă” al cetățenilor și al organizațiilor în raport cu actorii care controlează infrastructura și capabilitățile AI. Organizația leagă această temă de anxietăți deja prezente în societățile moderne privind „cine” controlează economia și „pentru cine” funcționează ea, susținând că AI crește relevanța acestor tensiuni. Mesajul central: menținerea unor proceduri democratice formale nu garantează, de una singură, păstrarea agenției individuale. Principii propuse: echilibru, nu „decentralizare cu orice preț” OpenAI spune că soluția nu este neapărat o descentralizare radicală, ci construirea unui echilibru de putere care să împiedice dominarea societății de către un singur actor sau un grup restrâns. În același timp, avertizează că un model în care orice individ poate produce „trivial” pagube majore altora nu reprezintă un echilibru sănătos, dar nici un model în care accesul la instrumente este controlat de un oligopol. În acest cadru, publicația enumeră o listă de principii care ar urma să ghideze activitatea blogului „ AI Futures ”, între care: menținerea autonomiei și oportunității individuale în utilizarea AI, chiar cu posibile compromisuri față de securitate și creștere economică; responsabilitatea individuală pentru abuzul sau folosirea greșită a tehnologiei; acceptarea unui set restrâns de riscuri care necesită acțiune colectivă, limitată ca amploare; orientarea legii spre „nivelarea terenului” pentru indivizi și organizații mici, nu spre centralizarea puterii; păstrarea primatului instituțiilor politice, sociale și economice în direcția afacerilor lumii, chiar dacă acestea trebuie să evolueze; dezvoltarea unor mecanisme instituționale pentru „lizibilitate limitată” (legarea acțiunilor cu miză mare de un om sau o organizație controlată de oameni), proiectate cu protecția vieții private „în nucleu”, inclusiv prin posibilitatea utilizării anonime a AI în multe contexte. Ce urmează: cercetare și propuneri de guvernanță, inclusiv pentru firme Strategic Futures își propune să publice pe „AI Futures” și în alte formate (lucrări, video, podcasturi) analize la intersecția dintre politici publice, economie, drept, istorie și învățare automată. Un punct important pentru mediul de afaceri: OpenAI anticipează că AI va schimba „structural” firmele, într-un mod comparat cu transformările produse de Revoluția Industrială (cu referire la apariția corporației manageriale moderne), ceea ce ar putea reconfigura raporturile de putere dintre companii, stat și societate. În ansamblu, inițiativa este prezentată ca un demers în desfășurare, orientat spre dezbatere și iterație, cu un mesaj de fond: guvernanța AI nu poate fi decisă unilateral de o companie, o industrie sau o singură societate. [...]
Intervenția Departamentului de Justiție al SUA ridică miza pentru legea din Minnesota care interzice „nudificarea” cu AI , într-un litigiu ce poate influența cât de departe pot merge statele americane cu reguli proprii pentru platforme, potrivit The Next Web . Un judecător federal a ascultat argumentele pe 19 august și a spus că va decide „cât mai curând posibil”, iar până atunci legea rămâne în vigoare. xAI, compania lui Elon Musk, cere o ordonanță preliminară care să blocheze aplicarea legii pe durata procesului, susținând că actul normativ încalcă Primul Amendament (libertatea de exprimare). Dosarul este X.AI LLC v. Keith Ellison, procurorul general al statului Minnesota, în fața judecătorului Donovan Frank, la District Court of Minnesota. Ce contestă guvernul federal: o lege de stat mai dură decât standardul federal Departamentul de Justiție a depus pe 18 august o „ statement of interest ” (document prin care guvernul își exprimă poziția fără a deveni parte în proces). Nu a cerut explicit acordarea sau respingerea ordonanței preliminare, dar a argumentat că legea din Minnesota „merge mai departe” decât legislația federală și a avertizat că reguli de stat prea apăsătoare pot încetini industria AI. În document, guvernul federal invocă existența unor legi federale care vizează aceleași riscuri, inclusiv PROTECT Act și TAKE IT DOWN Act (semnată de președintele Trump în 2025). TAKE IT DOWN Act introduce un mecanism de notificare și eliminare: platformele au 48 de ore să înlăture imaginile semnalate, iar aplicarea revine Federal Trade Commission (FTC). Argumentul central: cadrul federal este mai îngust decât cel din Minnesota, pentru că: cere ca fapta să fie comisă „cu știință” (knowingly); include excepții pentru chestiuni de interes public; se aplică atunci când un adult nu consimte. În schimb, HF 1606 nu ar avea aceste limitări și s-ar putea aplica inclusiv când un adult își generează propria imagine. Ce prevede legea HF 1606 și de ce e sensibilă pentru platforme Legea HF 1606 a intrat în vigoare luna aceasta și interzice oricărei persoane care deține sau controlează un site, o aplicație sau un software să permită utilizatorilor să „nudifice” sau să modifice sexual imagini folosind AI, potrivit textului de lege. Încălcarea poate atrage sancțiuni de până la 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei). Un element-cheie este că regula este de tip „strict liability” (răspundere obiectivă): o platformă poate fi trasă la răspundere indiferent dacă a știut sau a intenționat rezultatul, iar criteriul devine dacă un utilizator a reușit să genereze o imagine acoperită de lege. xAI susține că interzice deja acest comportament: politicile sale ar bloca generarea de imagini nud sau sexualizate cu persoane reale fără consimțământ și compania afirmă că a dat în judecată utilizatori care au ocolit filtrele. Totuși, xAI spune că legea tratează la fel o platformă care încearcă să prevină astfel de imagini și una care este construită să le permită. Argumentele din sala de judecată: „prea largă” versus „prea ușor de folosit” Avocatul xAI, Robert Dunn, a susținut că legea este prea largă și că legislativul nu ar fi cântărit problemele de libertate de exprimare înainte de adoptare. El a argumentat că actul normativ nu are excepții pentru consimțământ, expresie artistică sau parodie, ceea ce ar putea duce la sancționarea unor editări obișnuite și legale. „Statul ar pedepsi xAI pentru că permite unui utilizator să se nudifice pe sine”, a spus Dunn, potrivit Courthouse News . De cealaltă parte, asistenta procurorului general al statului, Janine Kimble, a spus că termenii și condițiile nu sunt suficienți și a afirmat că xAI raportează în continuare zeci de mii de utilizatori care creează astfel de imagini. Ea a susținut că Grok și instrumente similare nu au bariere reale de acces, iar consecințele apar doar după ce imaginea a fost deja văzută, raportată și localizată. „Repercusiunile apar doar după faptă”, a spus Kimble. Statul a invocat și un procent potrivit căruia aproximativ 95% dintre imaginile deepfake ar fi reprezentări sexual explicite neconsimțite ale altor persoane. Miza de reglementare: standard federal unic vs. „50 de reguli discordante” Intervenția Departamentului de Justiție leagă cazul de direcția mai largă a administrației Trump pentru reguli „light-touch” (mai puțin intruzive) în AI și pentru un standard național unic, în locul unui mozaic de reglementări la nivel de stat. În document, guvernul avertizează că statele trebuie să evite măsuri excesive care ar putea afecta securitatea națională și economică a SUA. În paralel, The Next Web notează că și alte jurisdicții se confruntă cu aceeași dilemă: Uniunea Europeană se îndreaptă spre interzicerea aplicațiilor de tip „nudify”, iar cercetători au raportat că instrumentele de bază pot fi găsite „în amonte” pe servicii precum Hugging Face. Ce urmează Judecătorul Frank respinsese deja, pe 31 iulie, o cerere anterioară a xAI pentru un ordin temporar de restricție, menționând că solicitarea a fost depusă cu doar câteva zile înainte ca legea să intre în vigoare, deși aceasta fusese semnată cu aproape trei luni înainte — aspect care, în opinia sa, slăbea argumentul urgenței. Acum, după audierea din 19 august, judecătorul a luat cauza în deliberare și a spus că va decide cât mai repede. Până la pronunțare, HF 1606 rămâne aplicabilă, inclusiv în raport cu xAI. [...]
Industria roboților umanoizi atrage capital speculativ înainte ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare în masă , iar volatilitatea de după listarea Unitree arată cât de mult pariază investitorii pe un „moment ChatGPT” al roboticii, potrivit Agerpres . CEO-ul Unitree, Wang Xingxing , spune că industria se apropie de un punct de inflexiune pentru „inteligența încorporată” (AI integrată direct în roboți), dar avertizează că saltul major de software ar putea veni abia în câțiva ani. Unitree, unul dintre cei mai cunoscuți producători chinezi de roboți umanoizi, a avut o evoluție bursieră abruptă: după ce acțiunile au crescut de aproape șase ori la debutul pe bursa din Shanghai, au scăzut cu 11% în ziua următoare. Mișcarea evidențiază entuziasmul puternic pentru un sector încă la început, susținut politic la Beijing, dar care nu a livrat încă un „moment de cotitură” comparabil cu cel produs de ChatGPT pentru modelele lingvistice. Ce ar însemna „momentul ChatGPT” pentru roboți Wang Xingxing descrie „descoperirea” ca pe momentul în care roboții vor putea fi trimiși în medii necunoscute și vor executa majoritatea sarcinilor pe baza unor instrucțiuni simple, primite prin voce sau text. „Sperăm ca, în viitor, să putem vedea un robot care, introdus într-o gospodărie necunoscută, să poată îndeplini cu succes aproximativ 80% dintre sarcini prin comenzi transmise prin voce sau text.” În viziunea sa, acesta ar fi începutul unei „creșteri explozive” pentru industrie. Totuși, CEO-ul Unitree a nuanțat așteptările: un salt major în software ar putea apărea în doi-trei ani într-un scenariu optimist, sau în cinci până la zece ani. Unde se duc banii: „world model”, dar cu întârzieri în aplicații reale Cea mai mare investiție a Unitree, atât ca finanțare, cât și ca forță de muncă, este direcționată către modele de tip „world model” – sisteme de simulare fizică bazate pe AI, menite să ajute roboții să înțeleagă și să navigheze lumea reală. Wang Xingxing admite însă că industria „rămâne în urmă” la aplicarea acestor modele în scenarii din viața reală. El mai spune că roboții umanoizi nu sunt încă suficient de capabili pentru implementare în masă, iar principalele limitări țin de modelele AI care stau la baza deciziilor și interacțiunilor. Piața se extinde, dar eficiența rămâne sub nivelul muncii umane Unitree este cel mai mare producător mondial de „câini-robot” și al doilea cel mai mare producător de roboți umanoizi, raportat la livrări, conform datelor din industrie citate în material. Compania s-a făcut cunoscută prin demonstrații coregrafiate (dans, kung-fu), însă își implementează tot mai mult roboții în medii industriale; potrivit documentației de listare, majoritatea clienților sunt universități și instituții de cercetare. La nivel de piață, un organism chinez din industria roboților umanoizi afirmă într-un raport că China a livrat peste 40.000 de roboți umanoizi în prima jumătate a anului și ar reprezenta 97% din livrările globale. În același timp, deși roboții sunt introduși treptat în fabrici și depozite logistice, ei rămân mai puțin eficienți decât lucrătorii umani în majoritatea aplicațiilor. Presiune geopolitică și bariere la export Roboții umanoizi au devenit și un front al rivalității tehnologice SUA–China. Luna trecută, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a interzis importurile viitoare de roboți umanoizi și patrupezi fabricați în străinătate, invocând securitatea națională, o decizie care lovește direct producătorii chinezi. În paralel, mai multe companii prezente la World Robot Conference de la Beijing au spus că vor să se extindă pe piețe externe. În acest context, mesajul din piață este dublu: capitalul se mișcă rapid pe promisiunea unei automatizări „generaliste”, dar calendarul tehnologic rămâne incert, iar accesul la piețe cheie poate fi limitat de reglementări și tensiuni geopolitice. [...]
