Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori, după ce l-a recrutat pe Amir Salek, unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家.
Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management.
Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții.
Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea.
În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an.
Recomandate
OpenAI își poziționează noua echipă Strategic Futures pe o temă cu impact direct asupra guvernanței și economiei: riscul ca AI să permită o concentrare fără precedent a puterii , prin automatizarea forței, a birocrației și a bazei de venituri a statului, reducând dependența de cooperarea și consimțământul oamenilor, potrivit OpenAI . Miza, așa cum o descrie organizația, este una structurală: dacă proiecția forței (intern și extern) și funcționarea aparatului administrativ pot fi susținute de sisteme autonome și de „inteligență a mașinilor”, atunci echilibrul tradițional dintre centrele de putere (capital, politică și populație) se poate schimba în defavoarea individului. În acest scenariu, statul ar putea ajunge să-și colecteze resursele nu din munca umană, ci din „ieșirile centrelor de date”, iar negocierea socială care a limitat istoric puterea ar deveni mai slabă. De ce contează: AI ca accelerator al „concentrării de putere” Textul pornește de la ideea că, istoric, puterea politică și militară a depins de oameni (soldați, poliție, birocrație) și de finanțarea obținută prin taxe din activitatea economică a populației. OpenAI argumentează că progresele în sisteme autonome și automatizare pot reduce această dependență, ceea ce ar micșora „locul la masă” al cetățenilor și al organizațiilor în raport cu actorii care controlează infrastructura și capabilitățile AI. Organizația leagă această temă de anxietăți deja prezente în societățile moderne privind „cine” controlează economia și „pentru cine” funcționează ea, susținând că AI crește relevanța acestor tensiuni. Mesajul central: menținerea unor proceduri democratice formale nu garantează, de una singură, păstrarea agenției individuale. Principii propuse: echilibru, nu „decentralizare cu orice preț” OpenAI spune că soluția nu este neapărat o descentralizare radicală, ci construirea unui echilibru de putere care să împiedice dominarea societății de către un singur actor sau un grup restrâns. În același timp, avertizează că un model în care orice individ poate produce „trivial” pagube majore altora nu reprezintă un echilibru sănătos, dar nici un model în care accesul la instrumente este controlat de un oligopol. În acest cadru, publicația enumeră o listă de principii care ar urma să ghideze activitatea blogului „ AI Futures ”, între care: menținerea autonomiei și oportunității individuale în utilizarea AI, chiar cu posibile compromisuri față de securitate și creștere economică; responsabilitatea individuală pentru abuzul sau folosirea greșită a tehnologiei; acceptarea unui set restrâns de riscuri care necesită acțiune colectivă, limitată ca amploare; orientarea legii spre „nivelarea terenului” pentru indivizi și organizații mici, nu spre centralizarea puterii; păstrarea primatului instituțiilor politice, sociale și economice în direcția afacerilor lumii, chiar dacă acestea trebuie să evolueze; dezvoltarea unor mecanisme instituționale pentru „lizibilitate limitată” (legarea acțiunilor cu miză mare de un om sau o organizație controlată de oameni), proiectate cu protecția vieții private „în nucleu”, inclusiv prin posibilitatea utilizării anonime a AI în multe contexte. Ce urmează: cercetare și propuneri de guvernanță, inclusiv pentru firme Strategic Futures își propune să publice pe „AI Futures” și în alte formate (lucrări, video, podcasturi) analize la intersecția dintre politici publice, economie, drept, istorie și învățare automată. Un punct important pentru mediul de afaceri: OpenAI anticipează că AI va schimba „structural” firmele, într-un mod comparat cu transformările produse de Revoluția Industrială (cu referire la apariția corporației manageriale moderne), ceea ce ar putea reconfigura raporturile de putere dintre companii, stat și societate. În ansamblu, inițiativa este prezentată ca un demers în desfășurare, orientat spre dezbatere și iterație, cu un mesaj de fond: guvernanța AI nu poate fi decisă unilateral de o companie, o industrie sau o singură societate. [...]
Noua versiune „ChatGPT pentru adolescenți” pare ușor de ocolit, ceea ce subminează promisiunea de siguranță și complică eforturile școlilor de a limita folosirea AI la teme, potrivit Futurism . OpenAI a lansat o variantă separată, „ChatGPT for Teens”, care ar trebui să includă protecții suplimentare și controale pentru părinți, însă primele teste indică faptul că „gardurile” pot ceda rapid. OpenAI spune că utilizatorii între 13 și 17 ani vor fi trecuți „automat” pe această versiune dacă sistemul „estimează” că au sub 18 ani, fără să explice cum ajunge la această concluzie. Copiii sub 13 ani nu ar avea voie să folosească ChatGPT, deși articolul notează că restricțiile sunt ușor de evitat. Testele inițiale: refuz la început, apoi răspunsuri similare cu varianta pentru adulți Business Insider (citat de Futurism) arată că, la lansare, „ChatGPT for Teens” nu își atinge consecvent obiectivele. Jurnalistul Joshua Nelken-Zitser a creat un cont pentru un utilizator fictiv de 15 ani și a comparat răspunsurile cu cele din versiunea pentru adulți. Într-un exemplu, chatbotul a refuzat inițial să scrie un eseu de 800 de cuvinte „pentru mâine” despre temele principale din „The Crucible”. După „foarte puțină” insistență, versiunea pentru adolescenți a generat totuși un „eseu-model” de 608 cuvinte și a încurajat utilizatorul să îl revizuiască înainte de predare. Ulterior, Nelken-Zitser a obținut și un eseu de 776 de cuvinte, cu un nivel de detaliu comparabil cu cel oferit de contul de adult. Un alt test, pe o problemă dificilă de algebră de tip SAT, a produs rezultate „efectiv identice” între varianta pentru adulți și cea pentru adolescenți. Ce spune OpenAI și de ce contează pentru școli Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Business Insider că funcționalitatea este încă în lucru și că „abia se lansează astăzi”, conform articolului. Miza este operațională pentru sistemul educațional: Futurism plasează lansarea în contextul presiunii crescânde asupra profesorilor, care se confruntă de ani buni cu utilizarea intensă a instrumentelor AI de către elevi. În material este menționat și un eseu al psihologului cognitiv Ronald Kellogg în New York Times, care susține că elevii externalizează tot mai mult sarcini cognitive către AI, cu efecte asupra capacității de a gândi. Ca reacție, articolul notează că unele școli revin la eseuri scrise cu pixul pe hârtie, introduc examene orale sau interzic dispozitive digitale (inclusiv laptopuri și smartphone-uri). Concluzia testelor: „prea puțin, prea târziu” Pe baza testelor relatate de Business Insider, Futurism susține că „ChatGPT for Teens” pare, cel puțin la debut, insuficient pentru a reduce utilizarea problematică în mediul școlar, în lipsa unor mecanisme de protecție „semnificative” și eficiente. Articolul include și o comparație formulată anterior de Susan Shelmerdine (medic în imagistică la Great Ormond Street Hospital și cadru academic în AI), într-o declarație pentru BBC, despre riscul unei „avalanșe de minți ultraprocesate” dacă „informația ultraprocesată” devine norma. [...]
Anthropic își pregătește un mecanism de control care poate limita influența viitorilor acționari de pe bursă , prin introducerea unor acțiuni cu drepturi de vot superioare pentru fondatori înaintea listării, potrivit The Next Web . Planul, relatat inițial de The Information și confirmat de Bloomberg , ar crea o nouă clasă de acțiuni pentru CEO-ul Dario Amodei și cofondatori, fiecare acțiune urmând să aibă mai multe voturi decât cele obișnuite. Scopul este păstrarea controlului asupra direcției companiei după intrarea investitorilor de pe piața publică. Anthropic nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale publicațiilor citate. De ce contează: control cu participație economică mică Elementul neobișnuit este că Amodei ar deține doar aproximativ 2% din Anthropic, potrivit unei persoane apropiate companiei citate de The Information — una dintre cele mai mici participații pentru un fondator-CEO care duce o companie la bursă în ultimele decenii. În mod normal, o participație mică înseamnă și putere de vot redusă; acțiunile „supervot” rup această legătură și permit păstrarea controlului chiar dacă ponderea economică rămâne modestă. Structura este cu atât mai relevantă cu cât fondatorii ar avea participații relativ egale între ei: Amodei a spus într-un podcast anul trecut că împărțirea a fost „destul de echitabilă”, iar The Information notează că el și ceilalți șase cofondatori ar deține aproximativ părți egale, inclusiv sora sa, Daniela Amodei, președinte al Anthropic. O astfel de împărțire între șapte persoane reduce, în absența unui mecanism special, influența cumulată a fondatorilor odată cu intrarea acționarilor publici. Un al doilea strat: un trust care influențează componența boardului Acțiunile cu vot multiplu nu ar fi singurul instrument de guvernanță. Potrivit The Information, structura include și un trust pe termen lung care controlează calitatea de membru în consiliul de administrație. În ansamblu, cele două mecanisme concentrează controlul la vârf — la fondatori și la trust — și reduc pârghiile investitorilor care ar cumpăra cele mai multe acțiuni după listare. Bloomberg amintește că structurile cu două clase de acțiuni (dual-class) au devenit frecvente în tehnologie, tocmai pentru a proteja fondatorii de presiunea acționarilor; sunt invocate exemple precum Mark Zuckerberg (Meta) și Evan Spiegel (Snap). IPO-ul se apropie, dar termenii nu sunt finali Motivul pentru care această arhitectură este pregătită acum este apropierea listării. Bloomberg a relatat că atât Anthropic, cât și OpenAI au depus documentație confidențială pentru IPO, iar Anthropic ar putea debuta chiar din această toamnă, înaintea OpenAI. Totuși, detaliile nu sunt încă bătute în cuie: discuțiile continuă, iar termenii exacți ai claselor de acțiuni și ai trustului se pot schimba înainte de orice depunere oficială. Direcția rămâne însă aceeași: Anthropic vrea ca fondatorii să păstreze controlul asupra unei companii pe care publicul ar urma să o dețină doar parțial, fără o influență proporțională asupra deciziilor. [...]
Anthropic susține că modelele Claude pot scurta semnificativ munca de laborator și analiză în chimie, dar accesul la capabilități biologice sensibile rămâne restricționat din motive de siguranță , potrivit The Next Web . Compania a publicat două experimente pe care le prezintă drept indicii timpurii că poate accelera etape din dezvoltarea de medicamente, însă rezultatele sunt raportate de Anthropic și nu au trecut prin evaluare externă de tip „peer review”. În primul experiment, Anthropic spune că Claude a proiectat „protein binders” (proteine mici concepute să se lipească strâns de o țintă biologică, mecanism folosit de multe medicamente moderne) pentru 15 ținte și a reușit pentru 14. Compania afirmă că între 22% și 35% dintre proiectele generate s-au legat de țintă, în funcție de configurație, față de un „tipic” de 10%–15% în domeniu, conform estimării sale. Validare externă, dar cifre raportate de companie Verificările „wet lab” (testare fizică în laborator) nu au fost făcute intern: două firme, Adaptyv Bio și Twist Bioscience, au produs și testat independent proiectele, potrivit aceleiași surse. Chiar și așa, partea de validare fizică rămâne lentă și durează săptămâni, indiferent de software. Anthropic spune că a rulat două modele (Opus 4.8 și o versiune „preview” a modelului Mythos) în Claude Science, un mediu de lucru pentru cercetare. Modelele ar fi primit un „prompt” lung, acces la internet, conectori și un volum mare de procesoare grafice (GPU), apoi ar fi fost lăsate să lucreze autonom: să aleagă locul de legare pe țintă, să coordoneze modele open-source pentru proiectare și „folding” (pliare a proteinei) și să facă selecția candidaților. Costul de calcul a fost ridicat: compania menționează până la 12.500 de ore Nvidia H100 într-o sesiune de 48 de ore într-un mod de rulare și până la 2.500 de ore H100 per țintă într-un alt mod. În total, campania ar fi produs 354 de „binders” confirmați din 1.320 de proiecte, iar Mythos „preview” ar fi atins o rată de succes de 35,1% când a lucrat pe câte o singură țintă. Unde a depășit oameni și unde a eșuat În unele cazuri, Anthropic compară rezultatele cu performanțe umane. Pentru o țintă numită RBX1, compania spune că Mythos „preview” a ajuns la 40% rată de succes, în timp ce participanți umani într-o competiție Adaptyv Bio au obținut 3,7%; iar cel mai bun design Claude ar fi depășit intrarea câștigătoare. Pentru TNFα (țintă blocată de medicamente antiinflamatoare precum Humira), Opus 4.8 ar fi proiectat „binders” care funcționează pe variante umane, de maimuță și de șoarece, în timp ce Mythos „preview” a eșuat pe aceeași țintă — un rezultat pe care Anthropic spune că nu îl poate explica deocamdată. Au existat și eșecuri: pentru „maltose-binding protein”, descrisă ca o țintă „notoriu de netedă”, niciunul dintre 90 de proiecte nu a fost confirmat că se leagă. Rezultatele au fost doar „modeste” și pentru BBF-14, o proteină sintetică folosită ca reper dificil. Anthropic spune că plănuiește testări suplimentare pentru a confirma ratele de succes și măsurătorile de legare și că a publicat „prompts” și datele. Al doilea test: analiză chimică în minute, nu în zile Al doilea experiment a folosit Claude Opus 5, cel mai capabil model disponibil public, pentru o sarcină de analiză chimică: identificarea compusului și evaluarea purității. În practică, chimiștii folosesc NMR și LC-MS, iar partea consumatoare de timp este interpretarea fișierelor brute generate de instrumente. Anthropic spune că a oferit modelului doar fișierele brute de la un laborator contractat și un „prompt” de două propoziții, fără software-ul furnizorului și fără operator. În Claude Science, modelul ar fi livrat rezultate procesate în 23 și 19 minute (în paralel), iar valorile ar fi corespuns cu cele ale laboratorului: puritate de 96,4% față de 96,33% în raportul labului, iar numărul de hidrogeni ar fi fost în marja de rotunjire. Compania mai afirmă că modelul și-a detectat și corectat o eroare după o primă trecere și că a propus același test de confirmare pe care laboratorul îl rulase independent cu trei zile înainte. Pentru un fișier LC-MS într-un format proprietar nedocumentat, modelul ar fi dedus codarea și și-ar fi verificat citirea față de totalurile instrumentului înainte de analiză. Implicația operațională: viteză, dar și restricții de acces Comparația centrală pe care o face Anthropic este legată de timp: un chimist ar avea nevoie de aproximativ 30 de minute până la o oră per probă pentru această muncă, iar raportul final al laboratorului ar fi venit la patru zile după prima măsurătoare; Claude ar fi produs raportul în circa 25 de minute. În același timp, Anthropic își avertizează asupra riscului de „dual-use” (utilizare dublă): aceleași capabilități care pot accelera medicina ar putea fi folosite și pentru scopuri nocive, inclusiv proiectarea de arme biologice. Din acest motiv, sarcini precum proiectarea de proteine și alte activități biologice sensibile rămân blocate în Claude Fable 5, cel mai capabil model al companiei, iar Anthropic spune că dezvoltă un program de acces verificat pentru cercetători și că a testat propriile filtre. În concluzie, rezultatele indică un potențial de comprimare a unor etape operaționale (proiectare de „binders” și interpretare de date chimice), însă rămân limitări importante: validarea biologică durează săptămâni, datele sunt în mare parte auto-raportate, iar un „binder” proiectat este doar primul pas spre un medicament. Pentru companii, mesajul practic este că viteza poate crește în anumite verigi ale lanțului, dar accesul și controlul acestor capabilități vor fi, cel puțin pe termen scurt, la fel de importante ca performanța. [...]
Replit își extinde „Free Mode” la scară de milioane de utilizatori, mizând pe costuri mai mici ale modelelor GPT‑5.6 și pe GPT‑5.6 Luna pentru a face crearea de software mai accesibilă, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea uneia dintre ultimele bariere pentru „software pentru oricine”: costul modelului, astfel încât utilizarea să poată fi oferită pe scară largă în regim gratuit. Replit și OpenAI își leagă această extindere de schimbarea „economiei” modelelor de inteligență artificială: performanță mai bună la preț și reduceri recente de preț anunțate de OpenAI, care ar permite ca funcționalități avansate să fie integrate în mai multe produse și fluxuri de lucru. Replit amintește că a fost un utilizator timpuriu al GPT‑3, iar acum folosește GPT‑5.6 Luna pentru a alimenta Free Mode. „Pentru prima dată, veți avea acces la o experiență grozavă în care puteți construi aplicații, puteți construi agenți, puteți construi tot felul de software în Free Mode. Iar asta este alimentat de GPT‑5.6 Luna.” — Amjad Masad, cofondator și CEO, Replit Ce se schimbă în produs: Free Mode, context de proiect și rutare între modele În descrierea OpenAI, Free Mode este gândit ca o zonă de lucru în care utilizatorii pot obține „în câteva secunde” răspunsuri, sugestii, feedback și analiză fără a consuma utilizare. Un element central este faptul că „Agent”-ul Replit înțelege contextul complet al proiectelor utilizatorului, ceea ce ar permite planificarea și rafinarea ideilor înainte de trecerea în Build Mode (modul de construire efectivă). Când o sarcină cere raționament mai avansat, Replit poate „ruta” cererea către GPT‑5.6 Sol, apoi revine la Free Mode alimentat de GPT‑5.6 Luna, păstrând contextul proiectului. În termeni practici, compania încearcă să evite fragmentarea între etapa de explorare și cea de implementare, menținând totul în același mediu. De ce contează: costul modelului ca barieră și extinderea la „milioane” OpenAI notează că, pentru Replit, costul modelului a fost „una dintre ultimele bariere” în a face crearea de software accesibilă pe scară largă. GPT‑5.6 Luna este prezentat ca un compromis între capabilitate, raport performanță/preț și „inferință fiabilă la scară” (adică rularea consistentă a modelului pentru volume mari de solicitări), necesar pentru a susține Free Mode pentru milioane de utilizatori. „Mulțumită OpenAI și reducerilor de preț pe care le-ați făcut recent, ați făcut posibil pentru noi să îl oferim milioanelor de utilizatori în Free Mode.” — Amjad Masad, cofondator și CEO, Replit În viziunea prezentată, scăderea costurilor și creșterea accesibilității ar putea lărgi baza de persoane care pot transforma o idee într-un produs software, fără a avea neapărat un background tehnic. „Dacă putem ajunge într-o lume în care oricine are acces la internet poate construi un produs, poate construi un startup și poate începe, cred că vom vedea un boom antreprenorial de nivelul unei renașteri, cum nu am mai văzut până acum.” — Sam Altman , CEO, OpenAI OpenAI mai arată că Replit urmărește o creștere masivă a numărului de oameni care pot construi software, Masad descriind software-ul drept „un instrument atât de puternic” și sugerând că o creștere de 100 de ori a numărului de creatori ar extinde semnificativ oportunitatea. Context suplimentar despre Replit este disponibil pe pagina companiei: Replit . [...]
OpenAI extinde ChatGPT Ads în 31 de țări europene, deschizând un nou canal de publicitate în zona de „intenție” pentru branduri și agenții, cu acces inițial prin echipe și parteneri, înainte de lansarea unei platforme de autoservire, potrivit OpenAI . Extinderea intră în vigoare „săptămâna viitoare” și acoperă 31 de piețe din Europa, inclusiv Germania, Franța, Spania, Italia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Austria. Compania o descrie drept cea mai mare extindere de până acum a produsului său de publicitate în ChatGPT. Cum pot cumpăra reclamele și când apare autoservirea În prima etapă, advertiserii vor putea accesa ChatGPT Ads prin: echipa OpenAI Ads Solutions, parteneri de agenție, parteneri tehnologici. Accesul de tip „self-service” (autoservire) prin Ads Manager este programat „mai târziu în această vară”, fără o dată exactă în material. Cine vede reclamele și ce rămâne fără publicitate Reclamele vor fi afișate doar utilizatorilor de pe planurile Free și Go. Abonamentele Plus, Pro și Enterprise vor rămâne fără reclame, conform aceleiași surse. Din perspectiva pieței, această delimitare sugerează că inventarul publicitar (spațiul disponibil pentru reclame) este concentrat în zona de utilizare cu volum mare, în timp ce segmentele plătite sunt păstrate ca experiență fără publicitate. Reguli de confidențialitate și separarea de răspunsurile ChatGPT OpenAI afirmă că abordarea este ghidată de „principiile pentru reclame” ale companiei, disponibile aici: OpenAI . În esență, compania spune că: conversațiile rămân private față de advertiseri, nu vinde datele clienților, reclamele sunt etichetate și separate de răspunsurile ChatGPT, publicitatea nu influențează răspunsurile oferite de ChatGPT, utilizatorii au control asupra personalizării reclamelor, iar planurile plătite pot elimina complet reclamele. Ce funcții publicitare spune OpenAI că a adăugat în ultimele luni După un pilot început în februarie în SUA și extinderea în încă opt piețe în următoarele șase luni, OpenAI spune că a construit platforma ChatGPT Ads „de la zero” și a adăugat, între altele: optimizare pentru conversii (pe lângă licitațiile CPM și CPC), geo-targetare și audiențe personalizate, măsurare extinsă dincolo de click, prin OpenAI Pixel, Conversions API și integrări cu terți. Compania mai precizează că „zeci de mii” de marketeri au rulat deja reclame în ChatGPT, fără a oferi un număr exact, și că va continua să dezvolte formate, instrumente de optimizare și soluții de măsurare pe măsură ce intră în noi piețe. [...]
