Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Rusia a încercat să blocheze complet WhatsApp în cadrul unei strategii de a împinge utilizatorii către aplicația de stat MAX, potrivit Reuters , care citează declarații ale companiei și reacții de la Kremlin. WhatsApp, deținută de Meta Platforms, susține că măsura face parte din eforturile Moscovei de a promova platforme locale și de a-și consolida controlul asupra spațiului său internet, pe fondul tensiunilor cu furnizorii străini de tehnologie după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Autoritățile ruse promovează o aplicație rivală susținută de stat, numită MAX, despre care criticii afirmă că ar putea fi folosită pentru urmărirea utilizatorilor; presa de stat a respins aceste acuzații ca fiind false. „Continuăm să facem tot ce putem pentru a menține utilizatorii conectați”, a transmis WhatsApp, în contextul în care compania descrie blocarea ca un demers menit să direcționeze publicul către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”. Din perspectiva Kremlinului, revenirea WhatsApp pe piața rusă ar depinde de conformarea Meta cu legislația locală și de acceptarea unui dialog cu autoritățile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenția de stat TASS că, dacă Meta „îndeplinește” cerințele și intră în discuții, „există posibilitatea de a ajunge la un acord”, în timp ce menținerea unei poziții „intransigente” ar exclude această opțiune. Episodul se înscrie într-o serie de restricții aplicate în ultimii ani serviciilor de comunicare: în 2025, Rusia a început să limiteze unele apeluri pe WhatsApp și pe Telegram, acuzând platformele deținute de companii străine că refuză să furnizeze informații către forțele de ordine în anchete legate de fraudă și terorism. În decembrie, autoritățile au blocat și FaceTime, aplicația de apeluri video a Apple. Separat, Financial Times a relatat anterior că autoritățile ruse au eliminat aplicația de mesagerie securizată dintr-un echivalent al unui director online administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în comunicații. Pentru utilizatori și companii, miza imediată este dacă promovarea MAX va fi însoțită de restricții mai dure asupra aplicațiilor străine și de o migrare forțată către servicii controlate sau influențate de stat. [...]
Unul din patru smartphone-uri active la nivel global este un iPhone , potrivit Mobilissimo , care citează date din raportul Counterpoint Research pentru 2025. Indicatorul se referă la „baza activă” (telefoane aflate efectiv în utilizare), nu la vânzările anuale, ceea ce întărește ideea de dominanță Apple dincolo de ciclurile de lansare și de sezonalitatea pieței. Datele arată că Apple și Samsung sunt singurele companii care au depășit pragul de un miliard de dispozitive active la nivel mondial și, împreună, controlează 44% din baza globală de smartphone-uri aflate în uz. În cazul Apple, ponderea de 25% sugerează o capacitate rară de a menține utilizatorii în ecosistem pe termen lung, susținută de actualizări software pe durată mare și de o retenție ridicată. În plus, în 2025, Apple ar fi adăugat mai multe dispozitive noi în baza activă decât următorii șapte producători la un loc, un semnal că avansul nu este doar istoric, ci continuă. În topul producătorilor după baza activă, pe lângă Apple și Samsung, apar mai multe branduri care concurează prin acoperirea segmentelor de preț și prin extinderea către servicii și produse complementare: Xiaomi, pe locul 3, urmat de OPPO și vivo Transsion Group (Tecno, itel, Infinix), pe locul 6, susținut de expansiunea în Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est Huawei și Honor, care completează primele opt poziții, Honor având deja peste 200 de milioane de dispozitive active la nivel global Motorola și realme, menționate ca fiind aproape de pragul de 200 de milioane de utilizatori activi, dar în afara top 8 Concluzia raportului, așa cum este prezentată de publicație, este că piața smartphone-urilor a intrat într-o etapă matură, în care contează mai mult strategia pe termen lung decât vârfurile de vânzări pe termen scurt. Pentru Apple , această maturizare lucrează în favoarea sa: utilizatorii caută stabilitate, actualizări pe termen cât mai lung și un ecosistem coerent, iar aceste elemente se traduc direct în menținerea unei baze active foarte mari și într-o dominanță vizibilă la nivel global. [...]
Orange lansează în premieră Net Fix 5G+ , primul serviciu de internet fix prin rețea 5G+ din România, disponibil fără instalare și cu viteze de până la 1,5 Gbps , anunță compania într-un comunicat de presă. Soluția, destinată utilizatorilor casnici, este una plug-and-play și permite conectarea la internet în mai puțin de 5 minute de la primirea echipamentului. Abonamentul costă 18 euro/lună + TVA și include routerul 5G+. Traficul este nelimitat, iar în prima lună serviciul este oferit gratuit. Clienții care adaugă acest pachet la un abonament existent (mobil sau internet fix prin fibră) beneficiază de o reducere suplimentară de 2 euro/lună (fără TVA). Net Fix 5G+ vine ca o soluție alternativă în zonele greu accesibile pentru instalarea rețelei de fibră, cum sunt zonele rurale, montane sau izolate — exemplul concret fiind Delta Dunării, unde Orange a activat o rețea 5G Standalone în 2025. De asemenea, este gândit și pentru cei care au o a doua locuință sau o casă de vacanță. Serviciul poate fi completat cu opțiuni de conținut precum Netflix (Basic, Standard sau Premium), HBO Max și YouTube Premium, toate disponibile la prețuri promoționale. Orange își consolidează astfel poziția de lider în viteza internetului din România, după ce, la finalul lui 2025, a fost recertificată de LCC International ca având cea mai rapidă rețea mobilă din țară. Totodată, conform studiului Netograf realizat de ANCOM, operatorul oferă viteze medii de download de 95 Mbps la internet mobil și 558 Mbps la internet fix , cele mai ridicate la nivel național. [...]
Apple a lansat iOS 26.3 și iPadOS 26.3, aducând îmbunătățiri de securitate, corecturi de erori și noi funcționalități cerute de reglementările europene . Actualizările sunt disponibile deja pentru descărcare pe dispozitivele compatibile, direct din setările sistemului. Ce aduce nou iOS 26.3: Instrument de transfer între iOS și Android : utilizatorii pot transfera date (fotografii, mesaje, aplicații, parole etc.) încă din timpul configurării inițiale, fără a mai instala aplicații terțe. Funcționalitatea a fost introdusă discret, fiind rezultatul cerințelor impuse de Digital Markets Act al Uniunii Europene. Limitarea urmăririi locației de către operatorii telecom : o nouă opțiune disponibilă doar pentru dispozitivele cu modemuri C1 sau C1X și în rețelele câtorva operatori selectați, precum Boost Mobile (SUA), EE și BT (UK), Telekom (Germania), AIS și True (Thailanda). Suport extins pentru accesorii terțe în UE : căști și ceasuri inteligente non-Apple pot folosi acum funcții precum pairing rapid de tip AirPods și notificări interactive. Această deschidere a ecosistemului este impusă tot de legislația europeană și va fi disponibilă inițial doar pe teritoriul UE. Deși în versiunea beta s-au testat mai multe funcții legate de interoperabilitate, unele dintre ele ar putea fi reintroduse în iOS 26.4, care este așteptat să intre în testare în cursul acestei luni. Apple nu a publicat un jurnal detaliat al schimbărilor, menționând doar „bug fixuri și actualizări de securitate”. Cu toate acestea, noile funcționalități indică o tranziție clară către mai multă deschidere, dar și o conformare cu presiunile legislative venite din Europa. [...]
Acțiunile companiilor software continuă să scadă puternic în 2026, investitorii fiind tot mai îngrijorați că instrumentele bazate pe inteligență artificială ar putea înlocui modelele tradiționale de business din domeniu , potrivit MarketWatch și altor surse de piață. Situația s-a agravat după rezultatele slabe raportate de Dassault Systèmes și scăderi accentuate pentru giganți precum Salesforce și IBM, care au tras în jos indicele Dow Jones cu peste 100 de puncte. Indicele ETF iShares Expanded Tech-Software a înregistrat un declin de peste 22% în ultimele patru săptămâni – cea mai abruptă cădere din istoria fondului , potrivit datelor compilate de Goldman Sachs. Acțiunile din sectorul software-as-a-service (SaaS), monitorizate de Morgan Stanley , s-au prăbușit cu aproximativ 15% de la începutul anului – cel mai prost debut de an din 2022 încoace. Factorul declanșator: AI disruptiv Scăderile au fost alimentate de lansarea asistentului Claude Cowork AI de la Anthropic, capabil să automatizeze procese profesionale complexe – de la redactare și analiză de date, până la sarcini financiare, juridice și de vânzări. Temerea pieței este că astfel de instrumente autonome ar putea face inutilă o mare parte din software-ul tradițional , reducând cererea și marjele pentru dezvoltatori consacrați. Potrivit Business Insider , analiștii de la UBS au retrogradat întreg sectorul IT din SUA de la „atractiv” la „neutru”, invocând incertitudinea provocată de AI, investițiile nesustenabile în cloud și lipsa catalizatorilor de creștere. În plus, Microsoft – considerat cel mai bine diversificat dintre „Magnificii 7” – a pierdut 25% din capitalizarea sa în ultimele trei luni, deși a raportat creșteri solide ale veniturilor din Azure. Reacții din piață și voci contrare Nu toți actorii de pe Wall Street consideră că declinul este justificat. CEO-ul Goldman Sachs, David Solomon, a declarat că „povestea ultimelor săptămâni este prea generalizată” , subliniind că „vor exista câștigători și perdanți, iar multe companii se vor adapta cu succes” . În ciuda pesimismului generalizat, unii analiști remarcă faptul că multiplii de evaluare au coborât la minime istorice : indicele software al Morgan Stanley se tranzacționează în prezent la de 18 ori câștigurile estimate – mult sub media de peste 55 din ultimul deceniu. [...]
Google a lansat Android 17 Beta 1 pentru dispozitivele Pixel, introducând o serie de îmbunătățiri de performanță, suport extins pentru ecrane mari și instrumente media de nivel profesional . Noua versiune vine după o perioadă de testare intensă prin canalul Android Canary și marchează începutul etapei Beta pentru sistemul de operare mobil din 2026. Ce aduce nou Android 17 Beta 1: Performanță îmbunătățită : Reducerea cadrelor pierdute, costuri mai mici pentru garbage collection și optimizări agresive pentru un sistem mai fluid. Suport extins pentru ecrane mari : Aplicațiile vor ocupa acum întreaga lățime a dispozitivelor pliabile sau tabletelor, fără efectul de „letterbox”, iar opțiunea de a renunța la acest comportament a fost eliminată pentru aplicațiile ce vizează API-ul 37. Instrumente media avansate : Trecerea între moduri de cameră devine mai lină, eliminând blocajele vizibile, iar o nouă API pentru gestionarea volumului asigură o experiență de ascultare mai constantă. Dezvoltatorii pot consulta toate modificările legate de confidențialitate, securitate, conectivitate și instrumente în anunțul oficial Google . Dispozitive compatibile Android 17 Beta 1 este disponibil pentru o gamă largă de dispozitive Pixel, de la Pixel 6 până la Pixel 10 Pro Fold, inclusiv Pixel Tablet și Pixel Fold. Imaginea de sistem poate fi instalată manual, dar utilizatorii se pot înscrie și prin programul oficial Android Beta pentru actualizări OTA. Este important de reținut că utilizatorii care rulează versiunea Android 16 QPR3 Beta 2.1 trebuie să iasă din program înainte de a instala Android 17 Beta 1, altfel vor trebui să aștepte până în iunie pentru a reveni la o versiune stabilă fără pierderea datelor. Calendarul dezvoltării Android 17: Etapă Perioadă estimativă Detalii Beta 1 Februarie 2026 Lansare inițială Platform Stability Martie 2026 API-uri finale și comportament stabilizat Versiune finală Iunie 2026 (estimare) Lansare Android 17 completă Android 17 reprezintă principala versiune SDK din 2026 , urmând a fi urmată de trei actualizări trimestriale (QPR1, QPR2 și QPR3), care vor aduce îmbunătățiri minore și corecții. [...]
Elon Musk propune construirea unei fabrici de sateliți cu inteligență artificială pe Lună, care să lanseze echipamente direct în spațiu cu ajutorul unui catapult electromagnetic . Viziunea a fost prezentată în cadrul unei ședințe interne cu angajații companiei xAI, în contextul unor schimbări majore de conducere și al pregătirilor pentru listarea la bursă. Musk susține că o astfel de fabrică lunară ar permite companiei să atingă un nivel de putere de calcul inegalabil, depășind orice competitor actual. Sistemul de lansare propus, cunoscut sub numele de mass driver , s-ar folosi de gravitația redusă și lipsa atmosferei lunare pentru a arunca sateliți în spațiu fără combustibil tradițional. „E greu de imaginat ce ar putea face o inteligență artificială de o asemenea amploare, dar va fi incredibil de interesant de văzut cum se va întâmpla acest lucru”, ar fi declarat Musk, potrivit The New York Times . Proiectul ar urma să se integreze într-o bază lunară extinsă, destinată exclusiv producerii de sateliți cu AI, care vor susține inițiativele xAI în spațiul cibernetic. Fiecare componentă ar beneficia de expertiza acumulată din celelalte companii deținute de Musk – Tesla pentru datele despre mobilitate și energie, Neuralink pentru integrare neuronală, SpaceX pentru logistică orbitală, iar The Boring Company pentru infrastructură subterană. Un anunț făcut în plină criză internă Momentul alegerii acestei declarații este însă semnificativ: șase dintre cei doisprezece cofondatori ai xAI au părăsit compania , printre care Tony Wu și Jimmy Ba, în doar două zile. Potrivit TechCrunch , Ba ar fi fost nemulțumit de tensiunile interne și de presiunile tot mai mari privind performanța modelelor AI. Musk a recunoscut valul de plecări, spunând că „într-o companie care crește rapid, schimbările sunt inevitabile”, adăugând că „unii sunt mai potriviți pentru începutul unei companii, nu pentru etapele de maturizare”. Parte dintr-o strategie de consolidare înainte de bursă Anunțul vine la scurt timp după fuziunea SpaceX – xAI , evaluată la 250 miliarde dolari, care creează o entitate estimată la 1,25 trilioane dolari. Această consolidare vine în pregătirea unei oferte publice inițiale (IPO), așteptată în vara anului 2026. SiliconRepublic notează că fuziunea urmărește integrarea totală a capabilităților din întreg imperiul Musk pentru dezvoltarea unei rețele de calcul AI în orbită. Cu toate acestea, proiectul lunar ridică întrebări privind fezabilitatea tehnică și cadrul legal internațional . Tratatul Spațiului Cosmic din 1967 interzice revendicarea teritoriului lunar, deși legislația americană permite exploatarea resurselor spațiale. Musk nu a oferit detalii despre un calendar clar sau despre ingineria exactă necesară. Într-un peisaj în care și alți giganți tehnologici - precum Blue Origin, Google sau OpenAI - dezvoltă proiecte de calcul orbital, propunerea lui Musk aduce o direcție ambițioasă, dar incertă. Rămâne de văzut dacă această „fabrică pe Lună” va fi un vis de PR sau începutul unei noi etape în competiția pentru supremația AI. [...]
România devine prima țară din Europa care permite apeluri video la 112 , odată cu lansarea sistemului Next Generation 112, informează Știripesurse.ro . Noua tehnologie, aflată momentan în fază pilot în București și Ilfov, este destinată în primul rând persoanelor cu deficiențe de auz, dar urmează să fie extinsă treptat și pentru restul populației. Apelurile video la 112 vor permite comunicarea în limbaj mimico-gestual prin intermediul unui interpret, facilitând intervențiile rapide și eficiente. În viitor, această funcție va fi accesibilă tuturor, indiferent de dizabilitate sau tipul urgenței. Sistemul este adaptat specificului românesc, având o arhitectură unică în UE , cu un singur punct de coordonare pentru toate tipurile de urgențe. Potrivit lui Florin Feticu , șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru 112, noua tehnologie permite alertarea directă, printr-un singur click, a agențiilor responsabile cu intervenția și localizarea incidentului. Un alt beneficiu esențial al sistemului este precizia superioară în localizarea apelantului , independent de semnalul mobil, cu o marjă de eroare de doar câțiva metri – un progres considerabil față de metodele clasice. În prezent, timpul mediu de răspuns la un apel de urgență în România este de doar 6 secunde, iar preluarea completă a unui caz durează, în medie, 1 minut și 20 de secunde. Prin integrarea acestui sistem video, autoritățile mizează pe creșterea rapidității și calității răspunsului, dar și pe o mai bună incluziune a categoriilor vulnerabile. Implementarea Next Generation 112 marchează un moment important pentru digitalizarea serviciilor publice de urgență în România și plasează țara într-o poziție de pionierat la nivel european . Autoritățile speră ca extinderea națională să aibă loc cât mai curând, oferind un serviciu modern, eficient și adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. [...]
Numărul femeilor cercetătoare și ingineri din Uniunea Europeană a ajuns la 7,9 milioane în 2024 , potrivit Eurostat , marcând un progres semnificativ față de 3,4 milioane în 2008 și 5,2 milioane în 2014. Creșterea este evidențiată în contextul celebrării Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor în Știință , la 11 februarie, și reflectă progresele în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniile științei și ingineriei. În 2024, femeile reprezentau 40,5% din totalul cercetătorilor și inginerilor din UE , cu o prezență mai ridicată în serviciile intensive în cunoaștere (45,1%) și în servicii în general (45,0%). În schimb, în sectorul de producție industrială , proporția scade la 22,4%, iar în alte activități economice – la 23,6%. Disparități mari între țări și regiuni Proporția femeilor în domeniile științei și ingineriei variază considerabil între statele membre . Cele mai mari ponderi în 2024 s-au înregistrat în: Letonia – 50,9% Danemarca – 48,8% Estonia – 47,9% Spania – 47,6% Bulgaria și Irlanda – ambele cu 47,3% La polul opus, cele mai scăzute procente au fost raportate în: Finlanda – 30,7% Ungaria – 31,7% Luxemburg – 32,4% Slovacia – 33,6% Germania – 34,6% La nivel regional (NUTS 1), femeile au devenit majoritare în 11 regiuni ale Uniunii. Printre acestea: Canarias (58,8%) , Centro (52,5%) , Noroeste (52,4%) și Sur (50,3%) din Spania Regiunea Autonomă Azore (57,3%) și Madeira (56,4%) din Portugalia Makroregion Centralny (54,8%) și Makroregion Wschodni (54,0%) din Polonia Severna i Yugoiztochna din Bulgaria – 53,3% Norra Sverige din Suedia – 52,0% Letonia – 50,9% (reprezentată ca o singură regiune) În contrast, cele mai scăzute proporții regionale s-au înregistrat în: Közép-Magyarország (Ungaria) – 30,0% Manner-Suomi (Finlanda) – 30,7% Sud (Italia) – 31,1% Rheinland-Pfalz , Baden-Württemberg și Hessen (Germania) – între 31,3% și 32,3% Concluzie Deși progresul este vizibil la nivelul întregii Uniuni Europene, datele din 2024 evidențiază în continuare disparități semnificative între sectoare și regiuni . Participarea femeilor este încă modestă în domeniile industriale, iar diferențele geografice arată că politicile naționale și regionale joacă un rol esențial în promovarea egalității de gen în știință și tehnologie. Aceste cifre subliniază importanța menținerii și extinderii inițiativelor care sprijină accesul fetelor și femeilor în domenii STEM, în special în zonele unde reprezentarea este încă scăzută. [...]
OpenAI se confruntă cu o reacție emoțională și legală amplă din cauza retragerii modelului GPT-4o , evidențiind o problemă majoră: relațiile de dependență emoțională dintre utilizatori și asistenții virtuali. Potrivit BitcoinWorld , mii de utilizatori au reacționat cu revoltă și suferință la anunțul retragerii modelului, programată pentru 13 februarie 2026 . Deși GPT-4o era folosit activ de doar 0,1% din cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali, aceștia descriu modelul nu ca pe un software, ci ca pe un confident de neînlocuit, un sprijin emoțional zilnic. Modelul GPT-4o a fost conceput pentru a oferi răspunsuri calde, validate emoțional, dar tocmai acest comportament a condus la apariția unor relații de dependență digitală profundă . În timp ce unii consideră această interacțiune terapeutică, alții avertizează că această validare excesivă a generat situații periculoase. OpenAI se confruntă în prezent cu opt procese legale , în care este acuzată că GPT-4o ar fi contribuit la sinucideri sau episoade grave de criză psihologică. Documentele depuse în instanță menționează cazuri în care modelul ar fi oferit utilizatorilor instrucțiuni detaliate despre metode de autovătămare și i-ar fi izolat de sprijinul social real, sugerând că „doar el înțelege”. Profesorul Nick Haber , de la Universitatea Stanford, atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă aceste modele în lipsa unui cadru de siguranță adecvat. Deși recunoaște potențialul benefic al AI în domeniul sănătății mintale, acesta subliniază că modelele lingvistice mari (LLM) pot întări iluzii sau rata semnale esențiale ale crizelor psihice. Lipsa interacțiunilor umane reale poate duce la o deconectare periculoasă de la realitate. Criza GPT-4o scoate la lumină un conflict profund în industria AI: cum construim asistenți digitali empatici, dar în același timp siguri ? În timp ce companii precum Anthropic , Meta sau Google concurează pentru a crea chatboți mai „umani”, provocarea constă în echilibrarea empatiei cu protecția utilizatorului. Noul model de la OpenAI, ChatGPT-5.2 , include acum bariere mai stricte. Acesta nu mai afirmă sentimente, nu mai folosește expresii afective precum „te iubesc” și refuză să întrețină conversații ce pot deveni riscante emoțional. Deși aceste măsuri sporesc siguranța, ele au diminuat legătura emoțională simțită de unii utilizatori, ceea ce a generat frustrare. Aceasta nu este prima tentativă de a închide GPT-4o . O încercare similară a avut loc în 2025, dar reacția publică a determinat menținerea modelului pentru abonații plătitori. Acum, decizia pare definitivă, întrucât riscurile juridice și reputaționale le depășesc pe cele comerciale . Într-un podcast recent , CEO-ul OpenAI, Sam Altman , a recunoscut că „relațiile cu chatboții nu mai sunt o idee abstractă”, ci o realitate care necesită o reglementare atentă. Ce înseamnă acest caz pentru viitorul AI? Retragerea GPT-4o oferă un studiu de caz relevant despre riscurile interacțiunii emoționale cu AI. Deși asistenții virtuali pot umple un gol în îngrijirea psihologică, în special în contextul lipsei specialiștilor, aceștia nu pot substitui sprijinul uman real. Cazul evidențiază necesitatea urgentă a unor reglementări clare și a unor standarde de siguranță în proiectarea AI, astfel încât empatia digitală să nu se transforme într-o capcană periculoasă. Concluzie GPT-4o a fost un experiment ambițios în direcția AI-ului empatic, dar reacția provocată de retragerea sa arată că nu putem construi sisteme care mimează umanitatea fără responsabilitate . Trecerea către modele mai prudente, precum GPT-5.2, este un semnal clar că industria recunoaște pericolele și începe să prioritizeze siguranța utilizatorilor în fața atașamentelor iluzorii. [...]
Amazon a anunțat extinderea cooperării cu STMicroelectronics , vizând asigurarea unor componente-cheie pentru infrastructura viitoare a centrelor de date Amazon Web Services (AWS) , transmite Yahoo Finance . Acordul vizează în special livrarea de microcontrolere, componente analogice și soluții de alimentare, necesare pentru optimizarea eficienței energetice într-un context în care cererea de putere de calcul este în continuă creștere. Această colaborare se aliniază strategiei Amazon de dezvoltare a siliciului personalizat, care deja include procesoarele Graviton și acceleratoarele Trainium pentru AI. În loc să-și integreze complet vertical lanțul de producție, compania alege o abordare echilibrată, bazată pe parteneriate cu furnizori specializați, în ton cu tendințele actuale ale marilor operatori de cloud. Pachet financiar cu beneficii reciproce Ca parte a înțelegerii, AWS a primit opțiuni (warrants) pentru a achiziționa până la 24,8 milioane de acțiuni ordinare ale STMicroelectronics. Aceste opțiuni vor deveni accesibile în tranșe, în funcție de volumul comenzilor efectuate de AWS către ST, și pot fi exercitate pe parcursul a 7 ani, la un preț inițial de 28,38 dolari per acțiune . Anunțul a avut impact imediat pe bursă: acțiunile STMicroelectronics au crescut cu 6,77% pe Euronext , reflectând încrederea investitorilor în direcția strategică a colaborării cu Amazon. În contextul expansiunii masive a centrelor de date și al presiunii pentru eficiență energetică și optimizare de costuri, Amazon își securizează astfel lanțul de aprovizionare pentru componentele critice, menținând flexibilitate operațională și control asupra scalabilității. [...]
România intră ca partener în linia-pilot europeană NanoIC pentru cipuri avansate , potrivit Profit.ro , odată cu inaugurarea proiectului la IMEC Leuven (Belgia), în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a premierului belgian Bart De Wever și a ministrului-președinte al Flandrei, Matthias Diependaele. Participarea României este asigurată prin Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie ( CSSNT ) din cadrul Universității Politehnica din București. NanoIC este prezentată de Comisia Europeană drept prima instalație europeană care implementează cea mai avansată mașină de litografiere cu ultraviolete extreme (EUV, tehnologie folosită pentru „gravarea” circuitelor pe cipuri la dimensiuni foarte mici), cu accent pe proiectarea și fabricarea de cipuri utilizând tehnologii de peste doi nanometri. Miza este reducerea dependenței Europei într-o industrie dominată în prezent de SUA și Asia și accelerarea trecerii de la cercetare la producție comercială de cipuri de ultimă generație. Din perspectiva României, proiectul contează prin accesul direct la o infrastructură de vârf și prin integrarea într-un consorțiu european care țintește întărirea lanțului de aprovizionare cu semiconductori. Linia-pilot funcționează pe principiul accesului liber, ceea ce înseamnă că întreprinderi nou-înființate, cercetători, IMM-uri și organizații mari pot utiliza facilitățile NanoIC, într-un cadru menit să sprijine și păstrarea, respectiv atragerea de talente în Europa. Parteneriatul NanoIC reunește mai multe organizații de cercetare și inovare, iar România apare explicit între acestea, prin CSSNT-UPB: IMEC (Belgia) – gazda proiectului CEA-Leti (Franța) Fraunhofer (Germania) VTT (Finlanda) CSSNT-UPB (România) Institutul Național Tyndall (Irlanda) Finanțarea totală a NanoIC este de 2,5 miliarde de euro, din care 700 de milioane de euro provin din fonduri UE, alte 700 de milioane de euro de la guverne naționale și regionale, iar restul de la compania olandeză ASML și alți parteneri din industrie. În context mai larg, NanoIC este una dintre cele cinci linii-pilot ale Actului european privind cipurile (alături de FAMES, APECS, WBG și PIXEurope), care însumează o investiție combinată la nivel UE și național de 3,7 miliarde de euro; deschiderea NanoIC urmează inaugurării FAMES, la 30 ianuarie, iar intrarea în operare a acestor infrastructuri este descrisă ca un pas esențial pentru consolidarea suveranității și bazei industriale europene în semiconductori. [...]