Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință

Samsung va prezenta noua serie Galaxy S26 în cadrul evenimentului Galaxy Unpacked 2026, programat pentru 25 februarie la San Francisco , informează PhoneArena . Evenimentul, considerat una dintre cele mai importante lansări ale anului din industria smartphone-urilor, va începe la ora 10:00 (ora locală) și va fi transmis live pe site-ul oficial Samsung și canalul de YouTube al companiei. După o avalanșă de informații neoficiale și randări scăpate în mediul online, Samsung aduce în sfârșit clarificări. Galaxy S26 și S26 Ultra vor avea un accent major pe integrarea inteligenței artificiale în experiența utilizatorului, promițând o „nouă eră” în care AI devine un companion activ și intuitiv, nu doar o funcție ascunsă în meniuri. Ce știm despre Unpacked 2026: Data: 25 februarie 2026 Locație: San Francisco Ora: 10:00 PT / 13:00 ET / 20:00 ora României Dispozitive așteptate: Galaxy S26, S26+, S26 Ultra – cu accent pe AI, noi camere și afișaje avansate Rezervări deschise în SUA, cu beneficii semnificative Samsung a lansat deja în Statele Unite campania de rezervări pentru seria Galaxy S26, oferind o serie de avantaje celor care se înscriu înainte de lansare. Oferta este valabilă exclusiv pentru clienții din SUA și include următoarele beneficii: Beneficiu Detalii Credit de rezervare 30 dolari oferiți automat pentru înscriere la precomandă Fără trade-in 150 dolari credit pentru accesorii (ex: Galaxy Ring, ceasuri Galaxy, tablete) Cu trade-in Reducere de până la 900 dolari pentru returnarea unui dispozitiv eligibil Tombolă Posibilitatea de a câștiga un card cadou de 5.000 dolari pentru magazinul Samsung US Această campanie face parte din strategia Samsung de a atrage din timp clienți fideli și de a încuraja accesul în ecosistemul Galaxy, inclusiv pentru utilizatorii care nu dețin un dispozitiv de schimb. Bonusul fără trade-in poate fi folosit pentru achiziționarea de produse complementare, cum ar fi Galaxy Buds, Galaxy Watch sau Galaxy Ring. Samsung colaborează și cu retaileri parteneri precum AT&T și Best Buy , unde pot fi disponibile oferte similare, personalizate în funcție de canalul de achiziție. Galaxy AI , introdus în 2024 și extins ulterior, va juca un rol central în noua serie, promițând o interacțiune mai naturală cu telefonul, funcții de personalizare în timp real și integrare profundă în aplicațiile de zi cu zi. Lansarea Galaxy S26 vine într-un context de concurență intensă pe segmentul flagship, iar Samsung pare determinată să își păstreze poziția de lider în fața rivalilor direcți, mizând pe AI, experiență integrată și oferte agresive de lansare. [...]

Apple nu va majora prețurile pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max , în ciuda scumpirii componentelor precum cipurile de memorie și procesoare , potrivit PhoneArena . Informația vine de la doi analiști respectați în domeniu – Jeff Pu (GF Securities) și Ming-Chi Kuo –, care susțin că Apple se va concentra pe menținerea competitivității în segmentul premium, păstrând prețurile de pornire la 1.099 dolari (modelul Pro) și 1.199 dolari (Pro Max), pentru variantele cu 256 GB stocare. Această decizie vine pe fondul unei presiuni tot mai mari din partea pieței, dar și a strategiei Apple de a consolida veniturile din servicii. Compania ar fi preferat, conform lui Kuo, să absoarbă costurile suplimentare ale componentelor, inclusiv memorii NAND și DRAM, decât să riște pierderea cotei de piață. Mai mult, Apple negociază în prezent prețuri mai favorabile cu furnizori importanți precum Samsung și SK Hynix . Într-o piață în care alți producători, precum Samsung, se pregătesc să scumpească noile modele (inclusiv seria Galaxy S26 ), Apple pare determinată să păstreze un avantaj competitiv. Strategia pare cu atât mai clară cu cât iPhone 18 Pro va fi lansat oficial în primul trimestru din 2027, alături de modelul iPhone Fold, primul pliabil al companiei, și iPhone Air 2. Conform estimărilor, menținerea prețurilor la nivelul actual le-ar permite celor de la Apple să atragă mai mulți clienți în ecosistemul lor, compensând marjele reduse prin venituri sporite din abonamente și servicii digitale. În T1 2026, veniturile Apple din servicii au crescut cu aproape 14%, ajungând la peste 30 miliarde dolari. [...]

Guvernul Poloniei a anunțat înființarea „ Consiliului Viitorului ” , un organism consultativ compus din 18 experți din domeniile științei, economiei și tehnologiei, menit să accelereze transformarea țării într-un lider european în domenii precum inteligența artificială, biotehnologie și industria aerospațială, transmite Agerpres . Premierul Donald Tusk a declarat, în cadrul conferinței de presă de la Varșovia, că Polonia trebuie să „transpună cunoașterea științifică în creștere economică”, declarând că țara are potențialul de a deveni „cel mai bun loc din Europa pentru tehnologiile moderne”. Consiliul va fi coordonat de ministrul finanțelor și economiei, Andrzej Domanski , care a subliniat că prioritatea acestui demers este „suveranitatea tehnologică națională” . Domanski a reamintit că Polonia este deja a 20-a economie mondială și aspiră să urce în clasament prin investiții strategice în inovație. Membrii consiliului vor avea ca primă sarcină identificarea barierelor administrative și de reglementare care frânează dezvoltarea companiilor de tehnologie, propunând soluții concrete pentru debirocratizare. Printre membrii consiliului se numără antreprenori și oameni de știință recunoscuți, iar premierul Tusk a menționat inclusiv posibilitatea implicării astronautului polonez Slawosz Uznanski-Wisniewski, revenit în 2025 dintr-o misiune de 20 de zile pe Stația Spațială Internațională. Inițiativa vine în contextul în care Polonia și-a extins semnificativ investițiile în industria aerospațială în ultimii ani, cu realizări notabile: lansarea satelitului EagleEye în 2024 – primul construit integral în Polonia; dezvoltarea rachetei suborbitale Amber , tot în regie națională; lansarea constelației de sateliți PIAST , cu aplicații militare. Un exemplu recent al parteneriatelor internaționale este colaborarea dintre compania poloneză Creotech Instruments și firma spaniolă SATLANTIS Microsats , care în 2025 au semnat un acord pentru construirea a cinci sateliți de observare a Pământului și deschiderea unei filiale SATLANTIS în Polonia. Prin acest consiliu, Varșovia dorește să creeze o punte solidă între cercetarea avansată și sectorul privat , mizând pe tehnologii emergente pentru a-și spori competitivitatea economică și autonomia strategică. Inițiativa reprezintă un semnal puternic privind intenția Poloniei de a nu mai juca un rol secundar în Europa, ci de a deveni un actor-cheie în noile industrii tehnologice ale viitorului. [...]

Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc pe internet , potrivit Euronews România , care citează un studiu realizat de organizația Salvați Copiii . Datele indică o ruptură între experiențele online ale copiilor și capacitatea lor de a cere sprijin, într-un context în care mediul digital le influențează direct comportamentul, relațiile și percepția asupra riscului. Studiul arată că expunerea la comportamente agresive este frecventă: 68% dintre copii spun că au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat. În paralel, șapte din zece copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, interval în care întâlnesc conținut și stimuli care pot normaliza agresivitatea, pot încuraja imitarea unor comportamente riscante și pot muta conflictele din școală în spațiul digital, unde escaladarea e mai rapidă și mai greu de observat de adulți. Un element central pentru felul în care internetul modelează comportamentul copiilor este accesul la publicitate și conținut nepotrivit vârstei, inclusiv reclame la jocuri de noroc, nicotină sau produse de slăbit. În plus, controlul parental apare ca fiind limitat, iar copiii declară că își pot ascunde activitatea online, ceea ce reduce șansele ca părinții să intervină la timp în cazuri de hărțuire, manipulare sau expunere la conținut dăunător. „Remarcăm că controlul parental este marginal, pentru că, dacă ne uităm la răspunsurile date de copii, obervăm că pot ocoli atenția adultului pe internet sau își pot ascunde activitatea online." În acest tablou, studiul și declarațiile din material conturează câteva efecte concrete ale internetului asupra comportamentului copiilor, așa cum reies din exemplele și cifrele prezentate: creșterea expunerii la hărțuire și umilire online (68% au asistat la astfel de situații); contactarea de către persoane necunoscute (unul din doi copii spune că a fost contactat de un străin pe internet); întâlnirea repetată cu reclame și mesaje comerciale pentru produse sau obiceiuri cu risc (jocuri de noroc, nicotină, produse de slăbit); tendința de a nu apela la adulți, deși apar situații problematice (doar 5% ar povesti unui adult ce trăiesc online). Pe zona de răspuns instituțional, reprezentanții ANCOM vorbesc despre nevoia de resurse pentru educație digitală pe termen mediu și lung, astfel încât atât copiii, cât și părinții să poată folosi „sisteme care deja sunt aici ca să rămână”. În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului indică faptul că cei mici evită, în mod uzual, apelurile telefonice și preferă comunicarea în scris, mai ales când își pot păstra identitatea ascunsă. O măsură anunțată pentru perioada următoare vizează adaptarea canalelor de sprijin la comportamentul digital al copiilor: din 2027, Telefonul Copilului ar urma să includă un chatbot în cinci limbi, pentru solicitarea de ajutor prin mesaje. Separat, Salvați Copiii leagă riscurile online și de presiuni/strategii de manipulare care pot duce la distribuirea de imagini intime: organizația spune că, în 2025, a primit „peste 50 de mii” de atenționări, dintre care 84% au vizat fotografii cu conotații sexuale realizate de copii „sub imperiul unei manipulări”. [...]

Digi Communications nu plănuiește majorări de prețuri la nivel de grup , iar strategia comercială rămâne aceeași atât pe piețele consolidate (România, Spania), cât și în cele emergente unde compania operează (Italia, Portugalia, Belgia), potrivit Economica.net . Mesajul transmis de CEO-ul Serghei Bulgac este că grupul urmărește o abordare unitară, în care politica tarifară este calibrată la puterea de cumpărare locală, fără a schimba direcția de ansamblu între țări. În acest cadru, compania își leagă competitivitatea de accesibilitate și de investiții continue în infrastructură, nu de creșteri de preț. „Ne menținem angajamentul de a oferi servicii de calitate la prețuri avantajoase, corecte și adaptate puterii de cumpărare a clienților noștri, indiferent de țările unde activăm. În acest moment, nu avem în plan să majorăm prețurile, la nivel de Grup.” Strategia unitară invocată de management are două componente care se repetă pe toate piețele, indiferent de gradul de maturitate: menținerea unor tarife „adaptate” local și extinderea rețelelor fixe și mobile pentru a susține „conectivitate performantă”, pe tehnologii avansate. Practic, Digi încearcă să aplice același model atât acolo unde are scară mare (România și Spania), cât și în țările unde încă își construiește baza de clienți (Portugalia, Italia, Belgia). În termeni concreți, direcția de grup descrisă de Bulgac se traduce prin următoarele repere, așa cum reies din declarațiile sale și din datele operaționale prezentate: aceeași politică de prețuri „avantajoase, corecte” pe toate piețele, ajustată la puterea de cumpărare locală; accent pe accesibilitate atât prin tarife, cât și prin infrastructura pusă la dispoziția utilizatorilor; investiții continue în dezvoltarea rețelelor fixe și mobile pentru a susține creșterea. La nivel de dimensiune a portofoliului, Digi a depășit 30 de milioane de clienți după primele nouă luni din 2025, cumulat pe telefonie mobilă, internet fix (broadband), televiziune cu plată (Pay-TV) și telefonie fixă, în România, Spania, Portugalia și Italia. Creșterea este vizibilă atât în piețele mature, cât și în cele recent deschise, unde modelul „end-to-end” începe să producă volum. 📊 Structura RGU la final de T3 2025 Țara Mobil (RGU) YoY Internet fix (RGU) YoY Pay-TV (RGU) YoY Total RGU YoY România 7,2 mil. +13% 5 mil. +6% 6 mil. +3% 19 mil. +7% Spania 7 mil. +25% 2,4 mil. +34% — — 10,3 mil. +29% Portugalia* 443.000 — 150.000 — — — 813.000 — Italia 521.000 +10% — — — — — — *Portugalia: operațiuni lansate în noiembrie 2024; date la final de septembrie 2025. În România , la finalul T3 2025, mobilul a ajuns la 7,2 milioane RGU, internetul fix la 5 milioane, iar Pay-TV la 6 milioane. Per total, piața locală a generat 19 milioane RGU, cu un avans anual de 7%. Creșterea rămâne constantă, dar nu explozivă - semn că piața e deja matură, iar lupta se duce pe retenție și eficiență. În Spania , dinamica e mai agresivă: 10,3 milioane RGU total (+29% YoY), cu 7 milioane pe mobil și 2,4 milioane pe broadband. Ritmul de creștere pe internet fix (+34%) indică faptul că oferta convergentă începe să prindă tracțiune reală. Pe piețele emergente, Portugalia e cel mai clar exemplu de replicare rapidă a modelului complet de servicii. În mai puțin de un an de la lansare, Digi a ajuns la 813.000 RGU, din care 443.000 pe mobil și 150.000 pe internet fix. Pentru o piață nouă, volumul e relevant și arată că strategia de preț + infrastructură proprie funcționează. În Italia , mobilul a urcat la 521.000 RGU, cu o creștere anuală de 10% - o evoluție mai temperată, dar constantă. 💶 Indicatori financiari – T3 2025 Indicator T3 2025 YoY Venituri consolidate 561 mil. € +14% EBITDA ajustată 188 mil. € +6% Veniturile consolidate au ajuns la 561 milioane euro, iar EBITDA ajustată la 188 milioane euro. Creșterea EBITDA e mai lentă decât cea a veniturilor, ceea ce sugerează presiune investițională - logic, având în vedere extinderea accelerată în afara României. În contextul în care compania afirmă că nu are în plan majorări de prețuri la nivel de grup , mesajul e clar: motorul de creștere rămâne extinderea bazei de utilizatori și investițiile în rețele, nu optimizarea prin scumpiri. Pe termen scurt, asta înseamnă marje sub presiune. Pe termen mediu, înseamnă masă critică și poziționare solidă în piețele unde abia a intrat. [...]

Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, consideră că viitorul programării nu va mai fi despre scrierea de cod, ci despre renunțarea la cod în sine , prin interacțiunea directă în limbaj natural cu sistemele informatice. Aflat într-o intervenție publică, Huang a explicat că limbajul uman este „cel mai bun limbaj de programare al viitorului” , într-un context în care interfața principală dintre om și computer nu va mai fi codul clasic, ci dialogul direct, articulat în mod natural. Conform unei postări realizate de uncover.ai , Huang susține că ne aflăm într-un punct de cotitură fundamental în evoluția tehnologiei informatice. Noua paradigmă nu presupune îmbunătățirea codului sau a sintaxei, ci eliminarea acestora din procesul de interacțiune inițială. Scopul este ca sistemele să înțeleagă comenzi exprimate în limbaj natural, urmând ca acestea să genereze singure codul și planurile de implementare necesare. În exemplul oferit de Huang, o persoană ar putea cere sistemului, în engleză simplă, generarea unui plan complet de producție, cu toți furnizorii și materialele necesare. Ulterior, dacă este nevoie de personalizare, utilizatorul poate cere și un program în Python, generat automat, pe care să-l modifice. Această abordare se bazează pe ceea ce Huang numește „prompt engineering” – arta de a formula cât mai eficient instrucțiunile pentru un sistem AI. Deși codul nu dispare complet, el „se estompează în fundal” , fiind gestionat automat de sistemul care se ocupă de execuție, optimizare și particularități de caz. Această direcție indică o democratizare accelerată a tehnologiei, în care barierele tehnice tradiționale vor fi reduse semnificativ. Practic, oricine ar putea interacționa cu un computer sau un sistem complex fără să fi învățat vreodată un limbaj de programare, ci doar prin capacitatea de a formula clar și eficient cerințele. [...]

Apple ar pregăti cel puțin 15 lansări de produse în 2026 , potrivit MacRumors , care citează analiza lui Mark Gurman (Bloomberg) din newsletterul „Power On”. Planul acoperă iPhone, iPad și Mac, dar și o extindere mai clară spre zona de „smart home” (dispozitive pentru casă conectată), într-un an pe care Gurman îl descrie drept unul „printre cele mai importante din ultimii ani”. Miza, dincolo de ritmul de lansări, ține de context: Apple ar urma să livreze funcții majore noi pentru Apple Intelligence (setul de capabilități de inteligență artificială al companiei), să gestioneze presiuni de reglementare asupra App Store și să navigheze riscuri legate de posibile tarife. Toate acestea pot influența atât calendarul, cât și strategia de produs, inclusiv decizii de integrare hardware (de exemplu, modemuri proprii). Pentru începutul lui 2026, Gurman indică o serie de lansări „în prima parte a anului”, care ar include actualizări pe toate liniile principale de hardware. În aceeași fereastră, Apple ar urma să aducă și monitoare externe noi, ceea ce sugerează o atenție reînnoită pentru ecosistemul Mac și pentru utilizatorii profesioniști. Produsele menționate pentru începutul anului includ, conform sursei, următoarele: iPhone 17e iPad (generația a 12-a) cu cip A18 iPad Air cu cip M4 MacBook Air cu cip M5 MacBook Pro cu cipuri M5 Pro și M5 Max noi ecrane externe (monitoare) În intervalul martie–aprilie, Apple ar urma să lanseze versiunea reproiectată a lui Siri, așteptată de mai mult timp, împreună cu un nou ecran pentru casă inteligentă, cu bază cu difuzor și opțiuni de montare pe perete. În a doua parte a anului, compania ar continua tiparul obișnuit de toamnă cu noi iPhone-uri și Apple Watch, însă cu două elemente care ar ieși în evidență: modelele iPhone 18 Pro ar renunța la modemurile Qualcomm în favoarea cipului propriu C1, iar primul iPhone pliabil este „așteptat” să fie lansat. Pe lângă acestea, Gurman mai anticipează extinderea Apple în zona de securitate pentru locuință, cu produse precum o cameră, plus mai multe actualizări pentru Mac și iPad. Sunt menționate un Mac mini cu M5 și un Mac Studio nou, precum și un iPad mini cu ecran OLED (tehnologie de afișare cu contrast ridicat și consum mai eficient), în timp ce o actualizare a iPad Pro nu ar fi programată înainte de 2027. Spre finalul lui 2026, Apple ar putea merge și mai departe cu schimbări de design: ar urma să prezinte MacBook Pro redesenat, cu cipuri M6 Pro și M6 Max, carcasă mai subțire, ecrane tactile și panouri OLED. Tot înainte de încheierea anului, compania ar putea oferi și o „previzualizare” a unui produs de ochelari inteligenți, cu furnizori care ar produce deja cantități mici, semn că proiectul ar fi într-o etapă avansată, dar încă prudentă. [...]

O companie privată anglo-germană a realizat primul zbor hipersonic european de acest tip , potrivit Biziday , după ce Hypersonica a testat cu succes prototipul rachetei SCOOTER HS-1 la o bază de lansare din Norvegia. Compania spune că proiectul a fost finanțat integral din surse proprii, fără bani guvernamentali. Conform datelor comunicate de Hypersonica, racheta a depășit Mach 6 (adică de peste șase ori viteza sunetului), ajungând până la aproximativ 7.350 km/h în funcție de altitudine și temperatură. În același test, prototipul ar fi parcurs peste 300 km și ar fi aterizat „într-o zonă prestabilită”, un rezultat care sugerează nu doar atingerea vitezei, ci și o capacitate de recuperare și control al traiectoriei într-un regim de zbor dificil. Un element tehnologic central al testului a fost utilizarea unui sistem de telemetrie, folosit pentru a colecta un volum mare de date pe durata lansării și a zborului, pentru analiza ulterioară a inginerilor. Reprezentanții companiei au precizat că toate sistemele au funcționat normal atât în faza de urcare, cât și în cea de reintrare în atmosferă, o etapă critică pentru orice platformă care operează la viteze hipersonice din cauza solicitărilor termice și mecanice. Hypersonica susține că a ajuns de la proiectare la lansarea prototipului în nouă luni, un calendar pe care îl califică drept neobișnuit de scurt pentru un program de acest tip. Compania afirmă că abordarea și arhitectura modulară ar permite modernizări rapide și costuri mai mici, menționând o reducere de peste 80% față de metodele convenționale, și leagă dezvoltarea de obiectivul de a sprijini implementarea capabilităților hipersonice în cadrul „Cadrului de Securitate Hipersonică NATO – Marea Britanie până în 2030”. În ceea ce privește pașii următori, firma își propune să ducă sistemul la nivel operațional până în 2029, printr-o succesiune de teste care vizează, pe rând, zborul hipersonic, controlul avansat la aceste viteze, manevrabilitatea complexă și îndeplinirea cerințelor de misiune. [...]

Un nou val de instabilitate afectează rezultatele Google Search în 10 februarie , generând neliniște în comunitatea SEO, fără o confirmare oficială din partea companiei. Potrivit Search Engine Roundtable , mai multe instrumente independente de monitorizare a SERP-urilor au semnalat o volatilitate crescută în poziționarea rezultatelor în motorul de căutare, independentă de actualizarea Google Discover anunțată recent pe 5 februarie. Ce semnalează comunitatea SEO Discuțiile dintre specialiștii SEO au luat amploare în ultimele 24 de ore. Pe forumul WebmasterWorld și în alte spații dedicate, utilizatorii au raportat scăderi bruște de trafic, fluctuații greu de explicat și impresia generală că sistemele Google „o iau razna”. Mesaje precum „Google Dance s-a întors” sau „Traficul e în cădere liberă, iar implicarea utilizatorilor a dispărut” reflectă frustrarea resimțită de administratorii de site-uri afectați. Instrumentele de monitorizare confirmă volatilitatea Datele înregistrate de numeroase platforme de analiză a poziționărilor în căutările Google susțin aceste observații. Iată câteva dintre cele mai relevante instrumente care semnalează o instabilitate accentuată în 10 februarie 2026: Semrush Sensor Sistrix Radar Accuranker Grump Wincher SERP Volatility Mozcast Advanced Web Rankings SimilarWeb SERP Monitor Mangools SERP Insights Algoroo CognitiveSEO Signals Zutrix Tension Data For SEO Volatility Index Wireboard Aggregated Data Aceste instrumente folosesc propriile metode de agregare a datelor din paginile de rezultate pentru a evalua cât de „tulbure” este algoritmul Google la un moment dat. Toate indică un nivel ridicat de instabilitate pe data de 10 februarie. Ce ar putea fi în spatele modificărilor? Deși Google nu a comentat oficial situația, unii analiști suspectează că aceste schimbări ar putea fi parte dintr-o serie de actualizări algoritmice menite să penalizeze conținutul auto-promovabil sau de tip „listicle” fără valoare reală pentru utilizator. Specialistul Glenn Gabe a sugerat că s-ar putea testa și noi ajustări în cadrul Google Reviews System , succesorul fostului sistem dedicat recenziilor de produse. În ultimele săptămâni, au fost documentate mai multe episoade similare de volatilitate, inclusiv pe 2, 5 și 6 februarie, dar și la finalul lunii ianuarie. Toate acestea indică o perioadă prelungită de ajustări algoritmice, unele vizibile în trafic și clasamente, dar încă neconfirmate oficial. Ce am aflat.. Situația de față creează incertitudine în rândul editorilor de conținut și al specialiștilor SEO, care încearcă să adapteze strategiile fără indicii clare din partea Google. În lipsa unei confirmări oficiale, se recomandă monitorizarea atentă a performanței în căutări și evitarea schimbărilor bruște până la stabilizarea algoritmului. [...]

AOC adaugă două monitoare noi în gama sa de gaming – modelele 24G4ZR (23,8") și 27G4ZR (27") , construite în jurul panourilor Fast IPS cu refresh rate overclocked la 260 Hz. Este o mișcare interesantă, întrucât aceste specificații erau până recent rezervate modelelor high-end, dar acum apar direct în oferta pentru zona entry-level, unde prețurile sunt încă accesibile: între 658 și 862 lei, în funcție de model. Producătorul informează că ambele monitoare vin cu un timp de răspuns de 1 ms GtG și până la 0.3 ms MPRT, ceea ce le face potrivite pentru jocuri competitive, unde lag-ul trebuie eliminat complet. Suportă și G-SYNC (compatibil), Adaptive-Sync și funcția MBR Sync, permițând sincronizarea ratelor de refresh cu tehnologia de backlight strobing – combinație rar întâlnită în segmentul de buget. Refresh-ul nativ este de 240 Hz, însă cei care vor să ajungă la 260 Hz pot activa această setare fie din meniul monitorului, fie prin aplicația AOC G-Menu. Panoul Fast IPS nu este doar rapid, ci și capabil să ofere culori vii și unghiuri bune de vizualizare. Varianta de 27" atinge 121.5% sRGB și 92.3% DCI-P3, iar cea de 23,8" ajunge la 111.7% sRGB și 87.7% DCI-P3, valori mai mult decât decente pentru gamingul casual și competitiv, fără compromisuri vizuale majore. Luminozitatea este de 300 niți, iar unghiurile de vizualizare sunt de 178°. Designul este sobru, cu margini subțiri pe trei laturi și stand cu reglaje complete: înălțime (130 mm), pivot, swivel și tilt. Există și variante mai ieftine (24G4ZRE și 27G4ZRE) care păstrează același panou, dar cu stand fix (doar tilt), pentru cei care nu au nevoie de ajustări suplimentare. Conectivitatea e decentă: 2x HDMI 2.0 și 1x DisplayPort 1.4, plus software G-Menu pentru control rapid asupra setărilor. Pe scurt, seria G4 primește o infuzie de specificații din zona superioară a pieței, fără ca acest lucru să crească radical prețurile. Modelul 24G4ZR pornește de la 760 lei, iar 27G4ZR de la 862 lei. [...]

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a anunțat implementarea unui sistem avansat de localizare a apelurilor la numărul de urgență 112, precum și o aplicație video dedicată persoanelor cu deficiențe de auz. Potrivit Playtech , aceste inovații marchează o etapă importantă în modernizarea infrastructurii de comunicații de urgență din România. România a realizat tranziția către sistemul Next Generation 112, ceea ce o plasează printre statele europene avansate în gestionarea apelurilor de urgență. Colonelul Cătălin Chirca , purtătorul de cuvânt al STS , a subliniat că noua arhitectură informatică permite gestionarea apelurilor de către orice operator disponibil, nu doar de cei din județul în care este inițiat apelul. Aceasta schimbare crește eficiența procesării cazurilor de urgență la nivel național. Un element esențial al noilor implementări este soluția avansată de localizare a apelantului, considerată o premieră la nivel european. Generalul de brigadă Florin Feticu a explicat că precizia localizării și rata de succes au crescut semnificativ, iar procesul nu mai depinde de nivelul semnalului telefonului mobil. Aceasta permite identificarea rapidă și precisă a poziției apelantului, contribuind la reducerea timpilor de intervenție în situații de urgență. Pe lângă îmbunătățirile de localizare, STS a introdus și o aplicație video pentru persoanele cu deficiențe de auz, care permite solicitarea serviciilor de urgență prin apel video. Această inițiativă, implementată inițial în București și Ilfov, va fi extinsă la nivel național după o perioadă de testare. Comunicarea se realizează prin intermediul unui interpret, facilitând astfel accesul la serviciile de urgență pentru persoanele cu deficiențe de auz. Reprezentanții STS au evidențiat performanța actuală a serviciului 112, cu o viteză medie de răspuns de șase secunde. Cu toate acestea, colonelul Cătălin Chirca a atras atenția asupra numărului mare de apeluri non-urgente, subliniind importanța utilizării responsabile a numărului unic de urgență. În 2025, peste 3 milioane de apeluri au fost considerate non-urgente, ceea ce necesită o mai mare conștientizare publică. [...]

Google testează o funcție prin care NotebookLM ar putea învăța din conversațiile utilizatorului , pentru a-și personaliza răspunsurile în funcție de stilul de lucru și preferințe, potrivit Android Police . Inițiativa ar extinde conceptul de „Personal Intelligence” (personalizare pe baza contextului utilizatorului) către NotebookLM, un instrument de notițe și cercetare asistat de inteligență artificială. La începutul lui 2026, Google a anunțat „Personal Intelligence” pentru Gemini, cu posibilitatea de a conecta asistentul la istoricul din Gmail, Photos, Search și YouTube pentru a adapta răspunsurile. În cazul NotebookLM, direcția pare diferită: accentul ar fi pus pe învățarea din conversațiile purtate în aplicație, astfel încât instrumentul să „înțeleagă” cum preferă utilizatorul să primească informația și cum își organizează munca. Semnalul concret vine dintr-o descoperire în versiuni de test: TestingCatalog a identificat o opțiune „Personal Intelligence” în setările NotebookLM , inclusiv un comutator la nivel de aplicație și unul la nivel de caiet (notebook). Asta ar sugera că utilizatorii ar putea alege între activarea personalizării pentru toate proiectele sau limitarea ei la anumite caiete, în funcție de sensibilitatea conținutului. Din fragmentele de text (strings) analizate, funcția ar urma să învețe din chat-uri și să construiască o „persona” a utilizatorului, adică un profil de preferințe care să ghideze răspunsurile. Un exemplu menționat în material descrie un utilizator interesat de inteligență artificială și învățare automată, care preferă explicații concise și tehnice, cu exemple de cod când este relevant. Persona ar fi editabilă, ceea ce ar permite corectarea presupunerilor greșite despre stilul de lucru sau preferințe. Miza pentru NotebookLM este direct legată de productivitate: instrumentul este folosit pentru cercetare continuă, notițe și lucru cu texte lungi, iar personalizarea bazată pe conversații ar putea reduce nevoia de a repeta aceleași instrucțiuni (format, ton, nivel de detaliu) de la o sesiune la alta. Totuși, Android Police subliniază că este prea devreme pentru a ști exact cum va funcționa în practică; una dintre posibilități este ca NotebookLM să poată face referire la discuții anterioare pentru context suplimentar. În forma observată în testare, „Personal Intelligence” din NotebookLM ar urma să fie mai „închisă” decât varianta din Gemini, adică mai degrabă limitată la conversațiile din aplicație, nu la date din mai multe servicii Google. Funcția fiind abia reperată în test, lansarea ar putea dura, deși Google a accelerat în ultima perioadă ritmul actualizărilor pentru NotebookLM, notează Android Police. [...]