Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Cipurile TPU ale Google au ajuns la 121 exaflopși, o miză directă pentru costul și viteza rulării modelelor AI : potrivit Google Cloud , cea mai nouă generație de Tensor Processing Units (TPU) poate procesa 121 exaflopși putere de calcul și vine cu o lățime de bandă dublă față de generațiile anterioare, într-un moment în care sarcinile de lucru pentru inteligență artificială devin tot mai „grele”. TPU-urile sunt cipuri specializate, proiectate „pentru un singur job”: efectuarea de calcule matematice la scară foarte mare, necesare pentru antrenarea și rularea modelelor AI. Google spune că le-a proiectat „de la zero” în urmă cu mai bine de un deceniu, tocmai pentru a rula astfel de modele. De ce contează pentru companii: performanță mai mare pe infrastructură dedicată AI În practică, creșterea de putere de calcul și de lățime de bandă are impact operațional: poate reduce timpii de procesare pentru sarcini AI și poate susține modele mai mari sau mai multe cereri simultane, în funcție de modul în care sunt folosite aceste resurse în infrastructură. Google își poziționează TPU-urile ca infrastructură din spatele produselor sale de zi cu zi, subliniind că aceste cipuri sunt construite pentru a accelera calculele care stau la baza funcționării modelelor AI. Ce a comunicat concret Google Din informațiile publicate, elementele tehnice punctuale sunt: TPU = „Tensor Processing Unit”, cip personalizat pentru calcule matematice la scară mare; proiectate de Google de peste un deceniu pentru rularea modelelor AI; cea mai nouă generație: 121 exaflopși și lățime de bandă dublă față de generațiile anterioare. Materialul include și un video explicativ despre modul în care funcționează TPU-urile, fără alte detalii financiare sau de disponibilitate comercială în textul extras. [...]
Două minerale lunare noi, confirmate oficial, ar putea deveni „repere” pentru identificarea originii probelor extraterestre , după ce au fost găsite în eşantioane aduse de misiunea chineză Chang’e-5 , potrivit Știrile Pro TV . Descoperirile au fost anunţate la deschiderea Zilei Spaţiale a Chinei 2026, la Chengdu, de Administraţia Spaţială Naţională a Chinei (CNSA) . Cele două minerale – magnesiochangesite-(Y) şi changesite-(Ce) – au fost aprobate de Comisia pentru Minerale Noi, Nomenclatură şi Clasificare (CNMNC) din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Mineralogie. De ce contează: „minerale de referinţă” pentru probe lunare Changesite-(Ce) este descris ca o nouă „specie” minerală din grupul merrillitelor, bogată în ceriu (Ce), un element din categoria pământurilor rare (REE). Potrivit lui Hou Zengqian (Academia Chineză de Ştiinţe), mineralele de tip changesite au particularităţi de îmbogăţire în REE care le diferenţiază de minerale similare găsite în eşantioane de pe Pământ, Marte şi asteroizi. Această diferenţă ar permite folosirea lor ca „minerale de referinţă”, adică repere mineralogice prin care cercetătorii pot distinge mai uşor originea unor eşantioane (lunare versus alte corpuri cereşti). Ce s-a găsit în probele Chang’e-5 Magnesiochangesite-(Y) a fost identificat în rămăşiţe bazaltice din mostre forate în scoarţa selenară şi aduse pe Pământ de Chang’e-5 în 2020, a explicat Li Ziying, cercetător-şef la Corporaţia Nucleară Naţională a Chinei (CNNC) şi liderul echipei. Mineralul este un fosfat de calciu asociat pământurilor rare şi a fost descris ca având cristale extrem de mici, cu granule de 2–30 microni (invizibile cu ochiul liber). Directorul adjunct Ge Xiangkun (Institutul de Analiză din cadrul Institutului de Cercetare Geologică a Uraniului din Beijing, afiliat CNNC) a precizat că eşantioanele Chang’e-5 sunt formate din particule foarte fine, iar echipa a analizat nenumărate granule de regolit până a găsit un cristal potrivit pentru testare, de circa 20 microni. Confirmare din două surse: Lună şi meteorit lunar Pentru changesite-(Ce), Wang Yanjuan (cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe Geologice – CAGS) a indicat că identificarea s-a bazat pe două tipuri de probe: unele din regiunea Oceanus Procellarum (faţa vizibilă a Lunii), colectate de Chang’e-5, şi altele dintr-un meteorit lunar găsit în deşertul Taklamakan (Xinjiang) în 2024, descris ca primul meteorit lunar descoperit pe teritoriul chinez şi certificat oficial de organizaţii internaţionale. Un membru al CNMNC a caracterizat situaţia drept o descoperire remarcabilă „atât pe Lună, cât şi pe un meteorit care a căzut pe Pământ”. Context: câte minerale lunare noi sunt recunoscute Materialul notează că aceasta este cea mai recentă realizare după identificarea changesite-(Y) în 2022. Până acum, numărul total al mineralelor noi descoperite la nivel mondial în eşantioane lunare a ajuns la opt. Totodată, după descoperirea changesite-(Y) de către o echipă chineză, oameni de ştiinţă din Statele Unite au raportat ulterior acelaşi mineral în eşantioane aduse de misiunile Apollo. Ce urmează în cercetare Potrivit lui Wang Yanjuan, există diferenţe între eşantioanele Apollo şi cele Chang’e-5 în ceea ce priveşte tipul de pământuri rare predominante (grele versus uşoare), ceea ce ar indica o diferenţiere în comportamentul acestor elemente în timpul evoluţiei magmei lunare. În paralel, Ge Xiangkun a spus că echipa a dezvoltat un „sistem tehnic matur” pentru studierea noilor minerale din solul lunar, inclusiv pregătirea probelor monocristaline la scară micronică. [...]
Xiaomi ar putea reveni pe segmentul pliabilelor cu un model care ar folosi un procesor propriu , potrivit unei informații apărute în codul intern al companiei și relatate de Gizmochina . Miza, dacă se confirmă, este una operațională: Xiaomi ar încerca să-și reducă dependența de furnizori externi de cipuri printr-un nou chipset „in-house”, într-o categorie de produse unde performanța și eficiența energetică sunt critice. Ce indică „Mi Code”: un pliabil asociat cu Xring O3 Publicația scrie că un dispozitiv Xiaomi cu desemnarea internă Q18 și numele de cod „Lhasa” a apărut în baza de date „Mi Code”. Același material susține că modelul cu numărul 2608BPX34C, văzut anterior în baza IMEI, ar putea fi legat de acest dispozitiv Lhasa/Q18. Elementul central al scurgerii este asocierea dispozitivului cu referințe la chipsetul Xring O3, despre care se spune că ar fi următorul procesor dezvoltat intern de Xiaomi. Xring O3 ar urma să succedă Xring O1, cip care, potrivit articolului, a fost folosit pe Xiaomi 15S Pro în 2025. Numele comercial și calendarul rămân incerte Deocamdată nu este clar cum se va numi produsul final: Xiaomi 17 Fold , Xiaomi Mix Fold 5 sau Xiaomi Mix Fold 6. Gizmochina notează și că Xiaomi nu a lansat un pliabil „orizontal” în 2025, iar speculațiile indică o posibilă revenire în 2026. În privința calendarului, materialul menționează că unele informații anterioare sugerau o întârziere a lansării, iar în prezent se speculează că dispozitivul ar putea fi prezentat la începutul lunii iulie. Toate aceste detalii rămân însă la nivel de zvon, bazate pe apariții în baze de date și interpretări ale codului. Context: și un Xiaomi 17 Max, cu specificații vehiculate Separat, aceeași sursă afirmă că Xiaomi ar lucra și la un Xiaomi 17 Max, posibil cu lansare în China în luna mai. Printre specificațiile vehiculate se numără: ecran OLED plat de 6,9 inci, rezoluție 1,5K; chipset Snapdragon 8 Elite Gen 5; până la 16 GB RAM LPDDR5X și până la 1 TB stocare UFS 4.1; baterie de aproximativ 8.000 mAh, încărcare pe fir de 100 W și wireless de 50 W; camere: 50 MP frontal, iar pe spate 200 MP (Samsung HPE) + 50 MP ultra-wide + 50 MP periscop; motor liniar pe axa X și difuzoare duale simetrice „1115”. Pentru piață, semnalul relevant rămâne cel legat de Xring O3: dacă Xiaomi împinge un nou cip propriu către un pliabil, compania își poate consolida controlul asupra platformei hardware și a diferențierii produsului, dar confirmarea depinde de anunțuri oficiale. [...]
Huawei ia în calcul oprirea lansărilor de smartphone-uri 4G chiar din 2026 , pe măsură ce își mută întreg portofoliul către 5G, potrivit Huawei Central . Dacă se confirmă, decizia ar închide o etapă în care compania a folosit modele 4G (inclusiv prin parteneri) pentru a rămâne prezentă în piață în contextul restricțiilor tehnologice. Informația este atribuită unui „tipster” de pe Weibo, , care susține că Huawei ar fi trecut complet la 5G după lansarea seriei Enjoy 90 în piața de consum. În această logică, cum gamele principale Mate, Pura, Nova și Enjoy ar fi „intrat pe banda 5G”, compania ar putea renunța în perioada următoare la telefoanele 4G. Ce se poate schimba operațional: ieșirea din „Smart Selection” și din zona de 4G Publicația notează că ar putea dispărea și „Smart Selection Phone Business”, o zonă de business care ar include dispozitive precum Maimang, Hi Enjoy și unele modele Nova. Huawei a folosit această abordare pentru a continua lansările de telefoane în segmentul 4G. Contextul invocat este cel al sancțiunilor SUA din 2019, care au limitat accesul Huawei la tehnologii avansate de fabricație a cipurilor. Consecința, potrivit articolului, a fost imposibilitatea de a produce propriile cipuri 5G și dependența de Qualcomm pentru procesoare 4G. Context: parteneriatele pentru 5G și revenirea la 5G în 2026 În încercarea de a lansa telefoane 5G, Huawei ar fi colaborat cu branduri terțe precum TD Tech și WIKO și a introdus dispozitive care rulează versiuni HarmonyOS , mai arată sursa. Acum, odată cu revenirea „completă” la 5G în 2026, compania ar pregăti închiderea liniei de telefoane 4G. Articolul menționează și exemple de produse recente (precum Nova Flip și Pura X), respectiv Pura X Max, prezentat ca un pliabil care atrage atenția în China și în afara ei. Ce rămâne neconfirmat Huawei Central subliniază că nu este clar dacă Huawei va întrerupe efectiv telefoanele 4G și că sunt necesare detalii suplimentare. Informația, în forma actuală, rămâne la nivel de semnal din piață, fără o confirmare oficială a companiei. [...]
NASA devansează lansarea Crew-13 pentru a crește ritmul rotațiilor de echipaj la ISS , o ajustare operațională menită să susțină misiunile de lungă durată (circa șase luni) și continuitatea activităților de cercetare de pe stația orbitală, potrivit Agerpres . Lansarea misiunii Crew-13 este programată „nu mai devreme de jumătatea lunii septembrie”, de la centrul spațial din Florida, după ce a fost devansată din noiembrie. Este a 13-a rotație de echipaj în cadrul Programului Comercial, derulat împreună cu SpaceX. Cine face parte din echipaj și ce roluri are Echipajul Crew-13 îi include pe astronauții NASA Jessica Watkins și Luke Delaney, canadianul Joshua Kutryk și rusul Serghei Teteriatnikov. Structura rolurilor este: Jessica Watkins (NASA) – comandant Luke Delaney (NASA) – pilot Joshua Kutryk (Agenția Spațială Canadiană) – specialist al misiunii Serghei Teteriatnikov (Roscosmos) – specialist al misiunii Misiunea va fi al doilea zbor spațial pentru Watkins (după Crew-4, în 2022) și primul pentru Delaney, Kutryk și Teteriatnikov. Totodată, Watkins va deveni prima astronaută NASA care zboară de două ori la bordul unei capsule Dragon a SpaceX. De ce contează devansarea: ritm mai mare pentru misiuni de șase luni Motivul invocat pentru devansare este creșterea frecvenței misiunilor de lungă durată către Stația Spațială Internațională (ISS/SSI). În practică, un calendar mai strâns reduce riscul de „goluri” operaționale și ajută la planificarea experimentelor și a testelor tehnologice desfășurate în microgravitație. Pe durata șederii la bord, echipajul va derula cercetări științifice și teste tehnologice considerate esențiale pentru viitoare misiuni cu echipaj uman către Lună și Marte, inclusiv în cadrul programului Artemis , precum și teste cu impact pe Pământ. Schimbarea de echipaj pe stație Crew-13 se va alătura Expediției 75 de pe ISS și va înlocui echipajul Crew-12, format din americanii Jessica Meir și Jack Hathaway, rusul Andrei Fediaev și Sophie Adenot, care au ajuns la bordul laboratorului orbital la 13 februarie. [...]
O nouă cerere de brevet Apple sugerează un MacBook fără „breton” printr-o cameră detașabilă , o schimbare care ar putea rezolva una dintre cele mai contestate decizii de design din ultimii ani, dar care rămâne, deocamdată, la nivel de concept, potrivit IT之家 . Documentul de brevet, intitulat „integrarea camerei într-un dispozitiv electronic portabil”, descrie un laptop cu un modul de cameră care poate fi scos și repoziționat, inclusiv pentru a elimina decupajul („bretonul”) din partea superioară a ecranului. IT之家 notează că Apple a introdus treptat ecranele cu „breton” în gama MacBook începând cu finalul lui 2021, argumentul fiind o cameră cu mai mulți pixeli, însă designul cu decupaj nu este pe placul tuturor utilizatorilor. Cameră repoziționabilă: estetică și unghiuri diferite de filmare Conform descrierii din brevet, modulul camerei ar putea ieși în relief cu 3 mm deasupra părții superioare a ecranului (zona „B”, adică rama din jurul panoului). Acesta ar putea fi orientat în jos, caz în care ar arăta similar cu un „breton” obișnuit, dar ar putea fi montat și în alte poziții pe ecran pentru a obține un panou fără decupaj. Brevetul mai sugerează și un scenariu de utilizare cu o a doua cameră, care ar putea fi montată pe lateralul ecranului sau pe spate, pentru filmare din unghiuri diferite. Un detaliu important din documentație este mecanismul de prindere: modulul pare să folosească o fixare magnetică, ceea ce ar permite amplasarea camerei „aproape oriunde” pe ecran, combinând considerente de design cu flexibilitatea unghiului de captură. Ecran rotativ și detașabil, într-un format apropiat de Surface Book Pe lângă camera detașabilă, brevetul descrie și un ecran care se poate roti. Mai mult, panoul ar putea fi scos, rotit și apoi montat la loc pe baza cu tastatură, într-un concept pe care IT之家 îl compară cu Microsoft Surface Book (o gamă mai veche de laptopuri cu ecran detașabil). Ce se poate concluziona și ce rămâne incert Informația are relevanță mai ales operațional, pentru că indică direcții posibile de reproiectare a MacBook-urilor: eliminarea „bretonului” fără a renunța la cameră și adăugarea unor moduri noi de utilizare prin ecran rotativ/detașabil. Totuși, chiar IT之家 subliniază limita principală: este vorba despre un concept prezentat într-un brevet, iar în acest moment nu se poate confirma dacă Apple va lansa efectiv un MacBook fără „breton” pe baza acestei idei. De asemenea, materialul menționează că Apple nu a integrat până acum componente precum Face ID în zona „bretonului” de pe MacBook. [...]
China a trimis pe orbită o nouă serie de sateliți de test pentru conectivitate directă satelit-telefon , într-un demers care vizează validarea tehnologiilor de internet prin satelit și integrarea rețelelor spațiu-sol, potrivit Global Times . Lansarea a avut loc vineri, de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan (sud-vestul Chinei). Sateliții au fost trimiși în spațiu la ora 14:35, ora Beijingului, la bordul unei rachete purtătoare Long March-2D , și au intrat pe orbitele prestabilite. Ce tehnologii sunt testate Conform informațiilor publicate, sateliții vor fi folosiți în principal pentru teste și verificări tehnologice, inclusiv: conectivitate broadband (internet de mare viteză) direct satelit-telefon; integrarea rețelelor spațiu-sol (interconectarea infrastructurii din orbită cu rețelele terestre). Context operațional: programul Long March Misiunea de vineri a fost al 639-lea zbor din seria de rachete purtătoare Long March, un indicator al ritmului ridicat al lansărilor din programul spațial chinez. Publicația nu oferă detalii despre numărul sateliților lansați sau despre calendarul următoarelor teste. [...]
China deschide misiunea solară Xihe-2 pentru parteneri internaționali, punând la dispoziție 15 kg de „payload” (instrumente la bord) , într-o mișcare care poate accelera cercetarea în domeniul „space weather” (vreme spațială) și capacitatea de avertizare timpurie pentru fenomene care afectează infrastructuri de pe Pământ. Informațiile au fost prezentate de Global Times , care citează anunțul făcut vineri de Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) . Anunțul a fost făcut la ceremonia de deschidere a celei de-a 11-a ediții a Zilei Spațiului din China, organizată în Chengdu, capitala provinciei Sichuan. Potrivit CNSA, misiunea Xihe-2 alocă aproximativ 15 kilograme de resurse pentru încărcături utile (payload) destinate cooperării internaționale, iar specificațiile tehnice detaliate sunt disponibile pe site-ul oficial al agenției. De ce contează: poziționare la punctul L5 și monitorizare mai bună a „vremii spațiale” Xihe-2 este programată să fie lansată către punctul Lagrange Soare–Pământ L5, aflat la aproximativ 150 de milioane de kilometri de Pământ. Conform informațiilor din sursă, această poziționare oferă avantaje specifice pentru cercetarea și monitorizarea vremii spațiale. Obiectivele științifice ale misiunii Xihe-2 CNSA indică trei direcții principale de cercetare pentru Xihe-2: explorarea caracteristicilor și evoluției câmpurilor magnetice din regiunile solare active; evidențierea structurii tridimensionale și a mecanismelor „erupțiilor” solare; urmărirea modului în care aceste erupții se propagă și influențează Pământul, pentru a sprijini avertizări timpurii și prognoze mai precise ale vremii spațiale. Publicația nu precizează ce tipuri de instrumente pot fi propuse de partenerii internaționali și nici un calendar detaliat al selecției, dincolo de faptul că misiunea este „programată” pentru lansare către L5. [...]
Inteligența artificială mută presiunea de pe „numărul de joburi” pe „conținutul joburilor” , iar companiile care o adoptă ajung să automatizeze sarcini, nu să elimine profesii întregi, susține CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , într-o intervenție citată de Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă AI crește productivitatea, cererea se poate muta către competențe noi, nu neapărat către mai puțini angajați. Huang a făcut declarațiile la Stanford Graduate School of Business, în contextul unei discuții mai largi despre temerile legate de impactul AI asupra pieței muncii, potrivit Fortune (sursă citată de Economedia). În opinia lui, „narațiunea” conform căreia AI distruge locuri de muncă este greșită și contraproductivă, pentru că tehnologia schimbă activitățile zilnice, dar nu „elimină pur și simplu” joburile. Exemplul radiologilor: automatizare a sarcinilor, creștere a cererii Pentru a-și susține argumentul, CEO-ul Nvidia a invocat radiologia. În 2016, informaticianul Geoffrey Hinton estima că radiologii vor fi înlocuiți de AI, pe fondul progreselor în analiza imaginilor medicale. Huang spune că, la aproape un deceniu distanță, predicția s-a confirmat doar parțial: AI a ajuns să asiste practic fiecare investigație, însă numărul radiologilor a crescut. Cheia, în explicația lui, este diferența dintre „sarcinile” unui job și „scopul” lui. În radiologie, rolul nu se reduce la interpretarea imaginilor, ci include diagnosticarea și colaborarea cu pacienții și cu alți medici. Cu AI, radiologii pot procesa mai multe cazuri și trata mai mulți pacienți, ceea ce poate alimenta cererea pentru specialiști. Potrivit estimărilor citate, domeniul radiologiei ar urma să crească cu aproximativ 25% până în 2055. România: adopție încă limitată, dar presiune pe competențe În România, impactul AI asupra locurilor de muncă este descris ca moderat, pe fondul unei implementări încă limitate în companii. Un sondaj eJobs menționat de Economedia arată că 8 din 10 angajatori nu se așteaptă ca AI să reducă volumul de recrutare în următorii doi ani, însă anticipează schimbări în competențele cerute candidaților. În același timp, articolul notează că, deși AI începe să automatizeze sarcini repetitive și să crească productivitatea, majoritatea companiilor nu au integrat încă tehnologia la nivel strategic. Concedieri în tech: eficientizare și finanțarea investițiilor în AI În contrast cu mesajul că profesiile nu dispar, Economedia amintește că mari companii tech au început concedieri. Meta Platforms ar urma să reducă 10% din personal (aproximativ 8.000 de angajați) în luna mai, în încercarea de a-și eficientiza operațiunile și de a finanța investiții masive în inteligența artificială. Pentru piața muncii, concluzia practică din aceste exemple este că AI tinde să redistribuie munca: automatizează activități, ridică așteptările de productivitate și mută competiția către calificări, chiar dacă, în unele sectoare, poate coexista cu creșterea cererii de specialiști. [...]
Sony pregătește o schimbare de design cu impact direct asupra componentelor interne ale viitorului Xperia 1 VIII , iar primele randări „oficiale” (bazate pe fișiere CAD) indică un telefon mai gros, posibil pentru o cameră mai avansată sau o baterie mai mare, potrivit Notebookcheck . Randările apărute „din fabrică” ar tranșa și o temere frecventă în rândul fanilor Sony: Xperia 1 VII I ar păstra designul frontal cu rame simetrice și ar evita decupajul tip „punch-hole” (gaură în ecran pentru camera frontală), mizând în continuare pe o față „curată”, cu cameră frontală și difuzoare stereo integrate în ramele de sus și jos. Spatele se schimbă: dispare „banda” camerei, apare un modul pătrat Cea mai vizibilă modificare este pe spate. Sony ar renunța la „camera strip” (banda verticală a camerelor), un element de design folosit de șase ani, și ar trece la un „insulă” pătrată pentru camere, care ar găzdui trei senzori. Notebookcheck notează că este prima schimbare majoră a designului spatelui de la primul Xperia 1. Dimensiunile sugerează spațiu pentru cameră și/sau baterie Din datele de dimensiuni citate în material, Xperia 1 VIII ar fi ușor mai lat și mai gros decât Xperia 1 VII, ceea ce poate indica o schimbare la nivel de hardware (componente), nu doar estetică. Publicația menționează explicit două ipoteze: o actualizare importantă a camerei sau o baterie mai mare. Dimensiunile enumerate în articol: Înălțime: 161,9 mm (cu 0,1 mm mai scurt decât VII) Lățime: 74,4 mm (cu 0,4 mm mai lat decât VII) Grosime carcasă: 8,58 mm (de la 8,2 mm) Grosime totală (cu proeminența camerei): 11,37 mm Ecran: 6,5 inci, plat, cu rame simetrice În același context, Notebookcheck amintește de zvonurile privind un posibil sistem cu trei camere de 48 MP, dar subliniază că, la acest moment, randările și dimensiunile sunt mai degrabă indicii decât confirmări de specificații. Când ar putea fi anunțat și lansat Pe baza ciclului obișnuit de lansare al Sony, Xperia 1 VIII ar urma să fie anunțat în mai 2026, cu o lansare în iunie, conform materialului. [...]
Samsung Heavy Industries își apropie comercializarea unui centru de date plutitor de 50 MW , după ce conceptul a primit o recunoaștere preliminară (AiP – „approval in principle”) din partea societăților de clasificare din SUA și Marea Britanie, potrivit IT之家 . Validarea de principiu contează operațional deoarece deschide drumul pentru proiectare detaliată și implementare, într-un domeniu în care conformitatea tehnică și de siguranță este esențială. Recunoașterea a fost obținută în această săptămână, în cadrul expoziției Data Center World 2026 , unde compania sud-coreeană a prezentat soluția de „floating data center” (FDC) cu putere instalată de 50 MW. Ce promite modelul „plutitor” ca execuție și alimentare Samsung Heavy Industries susține că FDC-ul se bazează pe procese standardizate, mature, din construcția de nave, ceea ce ar permite derularea în paralel a etapelor de proiectare, fabricație și integrare a echipamentelor. În comparație cu centrele de date terestre, compania afirmă că soluția poate: scurta durata de construcție; reduce la minimum dependența de alimentarea cu energie electrică de pe uscat. Parteneriate pentru dezvoltare în SUA Tot în contextul demersului de comercializare, Samsung Heavy Industries a semnat un memorandum de înțelegere cu ABB și Mousterian pentru a dezvolta proiecte FDC în Statele Unite, conform aceleiași surse. Separat, compania a prezentat la expoziție și o soluție de reactor modular mic plutitor (SMR), fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre stadiu sau calendar. [...]
EasyPay pariază pe automatizarea recepțiilor din clinici cu o investiție de peste 500.000 de euro (aprox. 2,55 mil. lei) în 2026 , mizând pe reducerea timpului petrecut de pacienți la operațiunile administrative și pe eficientizarea fluxurilor din unitățile medicale, potrivit Ziarul Financiar . Soluția, descrisă ca „ recepție digitală ”, automatizează procesele de check-in, programare și plată. Compania spune că, prin acest sistem, pacienții își pot gestiona interacțiunea cu clinica într-un timp mediu de sub 3 minute. Impact operațional: mai puțină muncă repetitivă la recepție Tehnologia este gândită să preia sarcinile administrative repetitive din recepțiile clinicilor și să transforme parcursul pacientului într-un proces digital „rapid și fluid”, conform reprezentanților EasyPay. În același timp, compania susține că soluția nu urmărește să înlocuiască interacțiunea umană, ci să elibereze personalul de activități de rutină. „Prin soluţia de recepţie digitală, ne propunem să eliminăm sarcinile repetitive şi să oferim clinicilor un instrument care simplifică procesele administrative, fără să înlocuiască relaţia umană”, a declarat Serghei Fraseniuc , CEO al EasyPay. Ținta pentru 2026 și dimensiunea businessului EasyPay vizează să ajungă la 100 de unități în 2026, conform titlului materialului. La nivel de grup, EasyPay a încheiat anul 2025 cu afaceri de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50,9 mil. lei), mai notează publicația. [...]