Știri
Știri din categoria Știință
Două minerale lunare noi, confirmate oficial, ar putea deveni „repere” pentru identificarea originii probelor extraterestre, după ce au fost găsite în eşantioane aduse de misiunea chineză Chang’e-5, potrivit Știrile Pro TV.
Descoperirile au fost anunţate la deschiderea Zilei Spaţiale a Chinei 2026, la Chengdu, de Administraţia Spaţială Naţională a Chinei (CNSA). Cele două minerale – magnesiochangesite-(Y) şi changesite-(Ce) – au fost aprobate de Comisia pentru Minerale Noi, Nomenclatură şi Clasificare (CNMNC) din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Mineralogie.
Changesite-(Ce) este descris ca o nouă „specie” minerală din grupul merrillitelor, bogată în ceriu (Ce), un element din categoria pământurilor rare (REE). Potrivit lui Hou Zengqian (Academia Chineză de Ştiinţe), mineralele de tip changesite au particularităţi de îmbogăţire în REE care le diferenţiază de minerale similare găsite în eşantioane de pe Pământ, Marte şi asteroizi.
Această diferenţă ar permite folosirea lor ca „minerale de referinţă”, adică repere mineralogice prin care cercetătorii pot distinge mai uşor originea unor eşantioane (lunare versus alte corpuri cereşti).
Magnesiochangesite-(Y) a fost identificat în rămăşiţe bazaltice din mostre forate în scoarţa selenară şi aduse pe Pământ de Chang’e-5 în 2020, a explicat Li Ziying, cercetător-şef la Corporaţia Nucleară Naţională a Chinei (CNNC) şi liderul echipei.
Mineralul este un fosfat de calciu asociat pământurilor rare şi a fost descris ca având cristale extrem de mici, cu granule de 2–30 microni (invizibile cu ochiul liber). Directorul adjunct Ge Xiangkun (Institutul de Analiză din cadrul Institutului de Cercetare Geologică a Uraniului din Beijing, afiliat CNNC) a precizat că eşantioanele Chang’e-5 sunt formate din particule foarte fine, iar echipa a analizat nenumărate granule de regolit până a găsit un cristal potrivit pentru testare, de circa 20 microni.
Pentru changesite-(Ce), Wang Yanjuan (cercetător la Academia Chineză de Ştiinţe Geologice – CAGS) a indicat că identificarea s-a bazat pe două tipuri de probe: unele din regiunea Oceanus Procellarum (faţa vizibilă a Lunii), colectate de Chang’e-5, şi altele dintr-un meteorit lunar găsit în deşertul Taklamakan (Xinjiang) în 2024, descris ca primul meteorit lunar descoperit pe teritoriul chinez şi certificat oficial de organizaţii internaţionale.
Un membru al CNMNC a caracterizat situaţia drept o descoperire remarcabilă „atât pe Lună, cât şi pe un meteorit care a căzut pe Pământ”.
Materialul notează că aceasta este cea mai recentă realizare după identificarea changesite-(Y) în 2022. Până acum, numărul total al mineralelor noi descoperite la nivel mondial în eşantioane lunare a ajuns la opt.
Totodată, după descoperirea changesite-(Y) de către o echipă chineză, oameni de ştiinţă din Statele Unite au raportat ulterior acelaşi mineral în eşantioane aduse de misiunile Apollo.
Potrivit lui Wang Yanjuan, există diferenţe între eşantioanele Apollo şi cele Chang’e-5 în ceea ce priveşte tipul de pământuri rare predominante (grele versus uşoare), ceea ce ar indica o diferenţiere în comportamentul acestor elemente în timpul evoluţiei magmei lunare. În paralel, Ge Xiangkun a spus că echipa a dezvoltat un „sistem tehnic matur” pentru studierea noilor minerale din solul lunar, inclusiv pregătirea probelor monocristaline la scară micronică.
Recomandate
Două minerale lunare noi, bogate în pământuri rare, oferă date-cheie pentru evaluarea potențialului de resurse al Lunii , după ce au fost identificate în mostrele aduse de misiunea chineză Chang’e-5 , potrivit Global Times . Cercetătorii chinezi au identificat două minerale necunoscute anterior în cele 1.731 de grame de material lunar returnate de Chang’e-5. Descoperirea a fost anunțată vineri, la deschiderea celei de-a 11-a ediții a China Space Day, iar mineralele au fost aprobate și clasificate oficial de International Mineralogical Association. Ele au primit numele magnesiochangesite-(Y) și changesite-(Ce). Din punct de vedere al importanței științifice și economice, ambele minerale sunt fosfați de pământuri rare (o clasă de elemente folosite pe scară largă în tehnologii avansate), sunt încorporate în praful lunar și au structuri cristaline fără echivalent exact pe Pământ. Ele fac parte din grupul merrillite, fosfați întâlniți în probe de pe Lună, Marte și asteroizi, dar cu variații de compoziție între corpuri cerești. Ce aduce nou descoperirea: diferențierea pământurilor rare pe Lună Changesite-(Ce) este descris ca un mineral fosfat bogat în ceriu (Ce), un element din categoria pământurilor rare ușoare. Academicianul Hou Zengqian, de la Chinese Academy of Geological Sciences, a indicat că acest tip de îmbogățire poate funcționa ca un „amprentă” mineralogică la nivel planetar, tocmai prin profilul său de pământuri rare. În același timp, Hou a evidențiat o diferență între mostrele Apollo și cele Chang’e-5: probele Apollo tind să fie îmbogățite în pământuri rare grele, în timp ce mostrele Chang’e-5 arată îmbogățire în pământuri rare ușoare. Interpretarea propusă este că, în evoluția magmatică a Lunii, a existat o diferențiere semnificativă a acestor elemente – un indiciu relevant pentru înțelegerea istoriei geologice lunare și pentru estimarea potențialului de resurse. De unde provin probele și cât de dificilă a fost identificarea Magnesiochangesite-(Y) a fost descoperit de o echipă condusă de Li Ziying de la Beijing Research Institute of Uranium Geology. Mineralul apare ca cristale scurte, columnare, de 2–30 micrometri, găsite în fragmente de bazalt din probele forate. Un cercetător al institutului, Ge Xiangkun, a explicat că particulele sunt extrem de mici – aproximativ între o treime și o treizecime din diametrul unui fir de păr – și invizibile cu ochiul liber. Identificarea a presupus analiza a zeci de mii de particule și repetarea comparațiilor de date pentru a izola anomalii față de mineralele cunoscute. În final, echipa a găsit un singur cristal „ideal”, de 20 micrometri, potrivit pentru testare, iar manipularea a necesitat transferuri între instrumente cu control atent al fluxului de aer, pentru a nu pierde proba. Changesite-(Ce) a fost identificat atât în mostrele Chang’e-5, cât și într-un meteorit lunar căzut în China. Publicația notează că meteoritul, numit Pakepake 005 , a fost găsit în 2024 în deșertul Taklimakan și este prezentat drept primul meteorit lunar recunoscut oficial descoperit în țară. Echipa a folosit o suită de tehnici analitice „in-situ” (direct pe probă), inclusiv microscopie electronică, spectroscopie Raman și difracție de raze X pe monocristal, pentru a confirma faptul că este un mineral natural neînregistrat anterior. La ce ar putea folosi: de la istoria Lunii la materiale sintetice Pe lângă valoarea pentru geologia lunară, descoperirea este prezentată ca utilă pentru evaluarea potențialului de resurse de pământuri rare și pentru viitoare scenarii de utilizare a resurselor „la fața locului” (in-situ), adică exploatarea materialelor direct pe Lună, fără transport pe Pământ. Separat, Qu Kai, membru al comitetului de nomenclatură și clasificare a mineralelor al Chinese Society of Petrology and Geochemistry, a spus că changesite-(Ce) are un efect de luminescență pronunțat și ar putea avea potențial în dezvoltarea materialelor fosfor pentru LED-uri albe (WLEDs), însă articolul nu oferă un calendar sau pași concreți de aplicare industrială. [...]
NASA devansează lansarea Crew-13 pentru a crește ritmul rotațiilor de echipaj la ISS , o ajustare operațională menită să susțină misiunile de lungă durată (circa șase luni) și continuitatea activităților de cercetare de pe stația orbitală, potrivit Agerpres . Lansarea misiunii Crew-13 este programată „nu mai devreme de jumătatea lunii septembrie”, de la centrul spațial din Florida, după ce a fost devansată din noiembrie. Este a 13-a rotație de echipaj în cadrul Programului Comercial, derulat împreună cu SpaceX. Cine face parte din echipaj și ce roluri are Echipajul Crew-13 îi include pe astronauții NASA Jessica Watkins și Luke Delaney, canadianul Joshua Kutryk și rusul Serghei Teteriatnikov. Structura rolurilor este: Jessica Watkins (NASA) – comandant Luke Delaney (NASA) – pilot Joshua Kutryk (Agenția Spațială Canadiană) – specialist al misiunii Serghei Teteriatnikov (Roscosmos) – specialist al misiunii Misiunea va fi al doilea zbor spațial pentru Watkins (după Crew-4, în 2022) și primul pentru Delaney, Kutryk și Teteriatnikov. Totodată, Watkins va deveni prima astronaută NASA care zboară de două ori la bordul unei capsule Dragon a SpaceX. De ce contează devansarea: ritm mai mare pentru misiuni de șase luni Motivul invocat pentru devansare este creșterea frecvenței misiunilor de lungă durată către Stația Spațială Internațională (ISS/SSI). În practică, un calendar mai strâns reduce riscul de „goluri” operaționale și ajută la planificarea experimentelor și a testelor tehnologice desfășurate în microgravitație. Pe durata șederii la bord, echipajul va derula cercetări științifice și teste tehnologice considerate esențiale pentru viitoare misiuni cu echipaj uman către Lună și Marte, inclusiv în cadrul programului Artemis , precum și teste cu impact pe Pământ. Schimbarea de echipaj pe stație Crew-13 se va alătura Expediției 75 de pe ISS și va înlocui echipajul Crew-12, format din americanii Jessica Meir și Jack Hathaway, rusul Andrei Fediaev și Sophie Adenot, care au ajuns la bordul laboratorului orbital la 13 februarie. [...]
China deschide misiunea solară Xihe-2 pentru parteneri internaționali, punând la dispoziție 15 kg de „payload” (instrumente la bord) , într-o mișcare care poate accelera cercetarea în domeniul „space weather” (vreme spațială) și capacitatea de avertizare timpurie pentru fenomene care afectează infrastructuri de pe Pământ. Informațiile au fost prezentate de Global Times , care citează anunțul făcut vineri de Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) . Anunțul a fost făcut la ceremonia de deschidere a celei de-a 11-a ediții a Zilei Spațiului din China, organizată în Chengdu, capitala provinciei Sichuan. Potrivit CNSA, misiunea Xihe-2 alocă aproximativ 15 kilograme de resurse pentru încărcături utile (payload) destinate cooperării internaționale, iar specificațiile tehnice detaliate sunt disponibile pe site-ul oficial al agenției. De ce contează: poziționare la punctul L5 și monitorizare mai bună a „vremii spațiale” Xihe-2 este programată să fie lansată către punctul Lagrange Soare–Pământ L5, aflat la aproximativ 150 de milioane de kilometri de Pământ. Conform informațiilor din sursă, această poziționare oferă avantaje specifice pentru cercetarea și monitorizarea vremii spațiale. Obiectivele științifice ale misiunii Xihe-2 CNSA indică trei direcții principale de cercetare pentru Xihe-2: explorarea caracteristicilor și evoluției câmpurilor magnetice din regiunile solare active; evidențierea structurii tridimensionale și a mecanismelor „erupțiilor” solare; urmărirea modului în care aceste erupții se propagă și influențează Pământul, pentru a sprijini avertizări timpurii și prognoze mai precise ale vremii spațiale. Publicația nu precizează ce tipuri de instrumente pot fi propuse de partenerii internaționali și nici un calendar detaliat al selecției, dincolo de faptul că misiunea este „programată” pentru lansare către L5. [...]
Descoperirea unui tezaur de aproape 2.000 de ani lângă Darabani , cu peste 570 de monede de argint și șase brățări, intră acum în circuitul de expertizare și clasare în patrimoniul național , un proces care stabilește regimul de protecție și modul în care piesele pot fi păstrate și valorificate cultural, potrivit Libertatea . Tezaurul a fost găsit întâmplător, la mică adâncime, de un bărbat care folosea un detector de metale. În interiorul unui vas din argint se aflau peste 570 de monede romane din argint, alături de șase brățări dacice masive, două inele, o cataramă, o fibulă și o piesă din bronz folosită la înhămarea cailor. Informația a fost comunicată de Consiliul Județean Botoșani . Ce urmează: expertizare și clasare în patrimoniu Conform primelor evaluări, o parte dintre brățări ar aparține culturii dacice, fiind datate în intervalul secolul I î.Hr. – secolul III d.Hr. Artefactele au fost predate autorităților și urmează să fie expertizate și clasate în patrimoniul național, etapă care confirmă autenticitatea, datarea și importanța pieselor și le introduce sub protecția legală specifică. Ce spun muzeul și evaluările preliminare Directorul Muzeului Județean, Aurel Melniciuc, a declarat că patru dintre brățările găsite la Darabani sunt dacice. În privința monedelor, acestea ar fi fie imperiale, fie republicane, potrivit agenției de presă Agerpres . Melniciuc a mai afirmat că tezaurul, în ansamblu, ar varia între secolul I î.Hr. și secolul III d.Hr., iar două dintre brățări ar fi „de origine sudică, traco-egeeană”, cu capete de șerpi, despre care spune că ar putea fi cele mai vechi dintre piesele descoperite. [...]
China își fixează o țintă de referință în cursa pentru mostre marțiene: lansare Tianwen-3 în jurul lui 2028 și aducerea probelor pe Pământ în jurul lui 2031 , pe baza unui set de instrumente științifice dezvoltate inclusiv cu parteneri internaționali și din Hong Kong și Macao, potrivit Global Times , care citează un anunț al Administrației Naționale Spațiale a Chinei (CNSA) făcut în cadrul evenimentelor dedicate celei de-a 11-a Zile a Spațiului din China. CNSA a comunicat oficial, în aceeași zi, proiectele de cooperare selectate pentru misiunea Tianwen-3, care urmărește aducerea pe Pământ a unor mostre de pe Marte. Informația de calendar (2028/2031) este prezentată ca estimare („în jurul”), nu ca termen fix. Ce instrumente vor zbura și cine le conduce Potrivit detaliilor prezentate, misiunea include cinci proiecte de cooperare (internaționale și din Hong Kong și Macao), distribuite pe mai multe componente ale arhitecturii misiunii: Orbiterul va transporta trei încărcături utile (payloads): Mars PEX spectrometer , coordonat de grupul de lucru pentru explorare al Committee on Space Research (COSPAR), pentru căutarea urmelor de viață pe Marte și detectarea compoziției minerale a suprafeței. Analizorul de compoziție a ionilor moleculari marțieni , condus de Macau University of Science and Technology, pentru studierea procesului de pierdere (escape) a atmosferei marțiene. Spectrometrul laser heterodină , condus de Chinese University of Hong Kong, pentru măsurarea distribuției izotopilor apei în atmosfera marțiană și a câmpurilor de vânt. Modulul de serviciu va transporta: Un imager hiperspectral pentru obiecte de la suprafața lui Marte , condus de University of Hong Kong, destinat detectării urmelor de viață, mineralelor hidratate și realizării de prospecțiuni de resurse. Landerul va transporta: Un ansamblu de retroreflectoare laser , condus de Frascati National Laboratory al National Institute for Nuclear Physics (Italia), pentru amplasarea unui punct de referință precis pe suprafața marțiană. De ce contează selecția partenerilor CNSA precizează că, după lansarea apelului de oportunități de cooperare în aprilie 2025, a primit 28 de exprimări de interes , iar selecția finală a urmat criterii precum valoare științifică ridicată , sprijin pentru misiune , fezabilitate inginerească și maturitate tehnologică , potrivit agenției Xinhua, citată de publicație. În practică, lista de instrumente și instituții indică faptul că Tianwen-3 este construită nu doar ca o misiune de transport de mostre, ci și ca o platformă de măsurători atmosferice și de suprafață, cu obiective explicite legate de căutarea urmelor de viață și caracterizarea mediului marțian. [...]
Descoperirea unui fragment din „Iliada” în interiorul unei mumii egiptene sugerează că literatura putea însoți morții , nu doar texte cu rol magic, ceea ce poate schimba interpretarea unor practici funerare din Egiptul antic, potrivit Focus . Cercetători ai Universității din Barcelona au găsit recent un fragment de papirus în zona abdominală a unei mumii îngropate în urmă cu aproximativ 1.600 de ani. Textul conține un pasaj din „Iliada” lui Homer, iar informația a fost relatată de publicația britanică The Independent . De ce contează: nu doar „texte magice”, ci și literatură Elementul considerat neobișnuit este natura textului. Conform The Independent, în morminte se găseau frecvent scrieri în limba greacă, însă conținutul lor era, până acum, „în principal de natură magică”, după cum a explicat Ignasi-Xavier Adiego, profesor de limbi clasice, romanice și semitice. În acest context, prezența unui fragment de literatură – „Iliada” – este prezentată ca o premieră pentru astfel de descoperiri. „Iliada” este unul dintre cele mai vechi texte ale Europei și una dintre lucrările centrale ale literaturii universale, compusă între secolele VIII și VII î.Hr., în formă de poem epic despre un episod din războiul troian. Unde a fost găsită și ce fragment conține Mumia a fost descoperită între noiembrie și decembrie 2025, în orașul istoric Oxyrhynchos , potrivit relatării. Fragmentul identificat ar proveni dintr-un pasaj cunoscut din cartea a doua a epopeii, în care sunt enumerate corăbiile de război adunate în fața Troiei. Motivul pentru care a fost ales tocmai acest pasaj rămâne neclar, menționează sursa. Context: alte rezultate recente din cercetarea mumiilor În același material este amintită și o altă direcție de cercetare: Der Spiegel a relatat în februarie că o echipă de la Universitatea din Bristol ar fi identificat „tendințe” în procesul de îmbălsămare, analizând mirosurile mumiilor pentru a observa schimbări în rețetele folosite de-a lungul timpului. Potrivit aceleiași relatări, de la uleiuri și grăsimi simple s-ar fi ajuns ulterior la ingrediente precum rășina de albine și ceara de bumbac, pentru o conservare mai îndelungată, în condițiile în care mumificarea era accesibilă mai ales elitelor. [...]
