Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință

AMD direcționează peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) către parteneri din Taiwan pentru a-și securiza capacitățile de ambalare avansată și lanțul de livrare necesare infrastructurii AI la scară mare , cu primele implementări „multi-gigawatt” ale platformei Helios așteptate din a doua jumătate a lui 2026, potrivit Wccftech . Investițiile vizează extinderea parteneriatelor strategice și creșterea capacităților de producție pentru „advanced packaging” (ambalare avansată a cipurilor, esențială pentru integrarea mai multor componente într-un singur pachet), pe fondul cererii în creștere pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale. De ce contează: ambalarea avansată devine blocajul pentru AI la scară Miza anunțului este operațională: AMD încearcă să reducă riscul de constrângeri în aprovizionare și să accelereze livrările pentru sisteme AI de tip rack (dulapuri de servere preconfigurate), într-un moment în care „următorul capitol” al AI împinge companiile să scaleze rapid infrastructura. În material sunt menționate explicit două direcții de investiții: extinderea parteneriatelor în ecosistemul din Taiwan; scalarea capacităților de ambalare avansată pentru infrastructură AI de generație următoare. Ce include platforma Helios și când ar urma să ajungă în centrele de date Platforma „rack-scale” Helios este descrisă ca fiind proiectată „pur pentru AI” și ar urma să integreze procesoare AMD EPYC de generația a 6-a, cu numele de cod „Venice”, împreună cu acceleratoare grafice (GPU) AMD Instinct MI450X. Conform informațiilor din articol, Helios cu „Venice” și MI450X este „pe drumul” către implementări „multi-gigawatt” (adică instalații care, cumulat, ajung la consumuri de ordinul mai multor gigawați) începând din semestrul al doilea din 2026. Cine sunt partenerii din Taiwan menționați AMD lucrează cu o listă de parteneri taiwanezi, pe mai multe verigi ale lanțului industrial, inclusiv producători de sisteme (ODM) și furnizori pentru ambalare și plăci de circuit. În articol sunt enumerați: ODMs : Sanmina, Wiwynn, Wistron, Inventec alți parteneri : SPIL, PTI, Unimicron, AIC, Nan Ya PCB, Kinsus Aceștia ar urma să „construiască și să livreze” rack-urile Helios, în contextul foii de parcurs AMD pentru „Agentic AI” (o direcție de AI orientată spre sisteme care pot executa sarcini în mod mai autonom, pe baza unor obiective). Detaliul tehnic urmărit: interconectare 2.5D pe bază de EFB În comunicatul citat în articol, AMD indică dezvoltarea unei tehnologii de interconectare „wafer-based 2.5D bridge” bazată pe EFB, menită să crească lățimea de bandă între componente și eficiența energetică pentru procesoarele „Venice”. Este menționată și „calificarea” (validarea pentru producție) a unei interconectări EFB 2.5D „panel-based” împreună cu PTI, prezentată ca o premieră în industrie. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este calendarul de implementare: AMD indică faptul că Helios cu „Venice” și MI450X este programat pentru implementări la scară mare în a doua jumătate a lui 2026 , iar investițiile în Taiwan sunt poziționate ca un instrument pentru a susține ritmul de producție și economia acestor sisteme AI. [...]

Leica Leitzphone , ediția „specială” a lui Xiaomi 17 Ultra, a ajuns la vânzare în România la 9.999 lei , cu o diferență de preț vizibilă între retaileri, potrivit Mobilissimo . Pentru cumpărători, miza practică este dacă „bonusurile” Leica (mai ales controlul fizic pentru cameră) justifică acest nivel de preț față de un flagship standard. Prețuri și disponibilitate, pe magazine În material sunt menționate două listări locale, ambele cu stoc: F64: 9.999 lei – „în stoc” IT Galaxy: 9.595 lei – „în stoc depozit” Ce primești în plus față de Xiaomi 17 Ultra Diferențele punctate țin în principal de zona de utilizare foto și de design: ramă texturată, cu „grip” pentru fotografiere în modul landscape (pe orizontală); logo Leica roșu pe spate; disponibil doar pe negru; „Leica Camera Ring”, un inel rotativ în jurul camerei, folosit pentru ajustarea zoom-ului și a expunerii; „Leica Essential Mode”, un mod care urmărește să reproducă stilul fotografic al unor aparate Leica (sunt menționate Leica M3 și M9). Specificații: în rest, aceeași bază de flagship Conform aceleiași surse, telefonul păstrează dotările lui Xiaomi 17 Ultra, inclusiv: ecran OLED de 6,9 inci; procesor Snapdragon 8 Elite Gen5 ; baterie de 6.000 mAh; cameră spate: 50 MP wide cu OIS (stabilizare optică), 200 MP telephoto (f/2.39–2.96, 75–100 mm) și 50 MP ultra-wide. Pentru piața locală, apariția Leitzphone înseamnă, în esență, o opțiune de nișă la preț de top, adresată celor care vor un pachet cu accent pe experiența foto și elemente de control fizic, nu neapărat un salt de hardware față de modelul de bază. [...]

NVIDIA estimează venituri de aproape 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) din procesoare CPU în acest an , mizând pe noua familie Vera și pe cererea accelerată din infrastructura pentru inteligență artificială, potrivit Wccftech . Dacă proiecția se confirmă, compania ar urma să depășească AMD și Intel și să devină cel mai mare furnizor mondial de CPU, pe lângă poziția dominantă pe GPU. NVIDIA spune că procesoarele Vera sunt deja în producție de serie și că a început livrările inițiale de „rack-uri” (dulapuri de servere) către clienți mari din zona AI, inclusiv OpenAI, SpaceX, Anthropic și Oracle. Intrarea pe piața de CPU „standalone” (procesoare vândute ca produse de sine stătătoare, nu doar ca parte dintr-o platformă) este prezentată ca o extindere într-un segment pe care compania nu l-a adresat până acum. De ce contează: o nouă linie de venit, la scară comparabilă cu liderii tradiționali Estimarea de „aproape 20 mld. dolari” vizează, conform articolului, doar categoria de CPU standalone , nu toate utilizările Vera în platformele NVIDIA. Compania afirmă că Vera ar deschide pentru NVIDIA o piață totală adresabilă (TAM – „total addressable market”, adică dimensiunea teoretică a pieței) de 200 mld. dolari. Într-un citat atribuit directoarei financiare Colette Kress , NVIDIA susține: „Avem vizibilitate către aproape 20 de miliarde de dolari în venituri totale din CPU anul acesta, ceea ce ne poziționează să devenim furnizorul lider mondial de CPU.” Ce este Vera și cui se adresează Wccftech descrie Vera ca un CPU bazat pe arhitectură ARM, cu 88 de nuclee „Olympus” dezvoltate de NVIDIA, orientat către sarcini specifice „agentic AI” și „inference” (rulare/servire de modele AI). Publicația enumeră și câteva utilizări: orchestrare, apelare de instrumente, învățare prin recompensă (RL), analitică de date, „sandboxing” pentru agenți și management de stare pe contexte lungi. În termeni de poziționare tehnică, NVIDIA compară Vera cu alternativele x86 (ecosistemul dominat de Intel și AMD) și indică îmbunătățiri precum performanță mai bună pe nucleu, eficiență energetică mai ridicată și densitate mai mare pe rack. Constrângeri operaționale: oferta și memoria pot limita livrările Pe lângă cerere, articolul insistă pe un risc operațional: capacitatea de livrare . Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, afirmă că firma se așteaptă să fie „supply-constrained” (limitata de ofertă) pe durata ciclului de viață al platformei Vera Rubin , invocând inclusiv dependența de memoria LPDDR5X, aflată la rândul ei sub presiune din cauza „superciclului” AI. „Am impresia că vom fi limitați de ofertă pe întreaga durată de viață a Vera Rubin.” În același context, Huang descrie schimbarea de paradigmă economică: de la „dolari per nucleu” la cerința ca sarcina să fie executată cât mai rapid, în special pentru agenți AI. Context: Vera în platformele Rubin și calendarul menționat Wccftech notează că Vera apare în mai multe configurații, inclusiv ca procesor-gazdă pentru „Rubin racks”, unde două cipuri Vera sunt conectate la patru GPU. Publicația mai menționează că NVIDIA ar urma să livreze „milioane” de GPU Rubin, aflate în producție, iar primele livrări sunt așteptate în T3 2026. Separat, articolul atinge și produsul Groq 3 LPX (un accelerator LPU pentru inferență), pe care Huang îl descrie ca fiind de nișă, cu utilizare limitată la anumite tipuri de cerințe (latență mică și rată mare de „tokeni”). Ce urmează Miza imediată pentru NVIDIA nu este doar intrarea pe piața de CPU, ci capacitatea de a transforma cererea în livrări efective , într-un moment în care memoria și lanțul de aprovizionare pot deveni blocaje. Dacă limitările de ofertă persistă, ele pot tempera ritmul în care estimarea de venituri din CPU se materializează, chiar și în condițiile unei cereri ridicate. [...]

Google extinde Stitch cu proiectare în timp real și export direct spre producție , o schimbare care poate scurta ciclul „design–implementare” pentru echipele de produs, potrivit Google . Actualizările, anunțate la conferința I/O și disponibile „începând de astăzi” pentru utilizatori la nivel global, introduc un mod de lucru în care Stitch devine o colaborare „live” cu un „Stitch Agent”, care permite proiectarea, transmiterea (streaming) și ghidarea iterațiilor în timp real. Ce se schimbă operațional în fluxul de lucru Google descrie un proces mai „natural” de colaborare cu Stitch, indiferent de punctul de pornire: prompt text; comandă vocală; integrarea unei baze de cod existente și a fișierelor de design. În acest model, utilizatorul descrie ce vrea (în scris sau vorbind), iar Stitch „lucrează alături” pentru a construi și a rearanja (reflow) ideile pe măsură ce evoluează. De la design la livrare: partajare și integrare în producție Pe lângă partea de proiectare în timp real, Google pune accent pe pașii de „handoff” (predare către implementare): generarea instantă a unui link partajabil prin Google AI Studio ; exportul ecranelor în Google Antigravity pentru conectarea mai ușoară a logicii de backend; publicarea directă pe web prin Netlify . Google mai precizează că Stitch își „transmite” munca direct pe canvas (zona de lucru vizuală), astfel încât utilizatorul poate vedea în timp real ce construiește, iar „Stitch Agent” permite ajustarea direcției înainte ca produsul final să fie gata. [...]

Lenovo începe vânzările internaționale pentru primul său laptop cu Intel Wildcat Lake , IdeaPad Slim 3i 17IWC11, mizând pe un format de 17 inci cu tastatură numerică și autonomie declarată de peste 18 ore, potrivit Notebookcheck . Mișcarea contează prin extinderea dincolo de China a unei platforme Intel noi, încă rar disponibilă pe piețele globale. Lenovo a început vânzările în mai multe piețe din Asia de Est și Asia de Sud-Est, iar, conform site-urilor companiei citate de publicație, același model „urmează să ajungă” și în Europa și în alte regiuni. Unde se vinde acum și la ce preț pornește Laptopul este deja listat în: Hong Kong, de la 10.259 dolari HK (aprox. 5.900 lei) Malaysia, de la 3.740 ringgit (aprox. 3.700 lei) Singapore, de la 1.300 dolari SGD (aprox. 4.500 lei) Notebookcheck notează că aceste prețuri echivalează cu circa 1.015 dolari (aprox. 4.600 lei). Configurații și limitări: autonomie mare, ecran conservator În configurația de bază, Lenovo include 8 GB RAM, 256 GB stocare PCIe 4.0 și procesor Intel Core 5 320. Alternativ, modelul poate fi comandat cu Core 7 350, iar opțiunile de configurare urcă până la 1 TB stocare M.2 2242 și 16 GB RAM DDR5-5600. Extinderea memoriei este posibilă până la 32 GB printr-un singur slot SODIMM (modul de memorie pentru laptop). Pentru baterie, sunt menționate variante de 50 Wh sau 60 Wh, cu o autonomie de „până la 18 ore” în testele oficiale. La capitolul compromisuri, Lenovo limitează acest model la un panou IPS de 1080p, format 16:9, rată de reîmprospătare 60 Hz, luminozitate maximă 300 niți și acoperire 72% NTSC (un indicator al gamei de culori). Context: platforma Wildcat Lake iese treptat din exclusivitatea Chinei Publicația arată că mai mulți producători au adoptat recent platforma Intel Wildcat Lake, însă multe lansări au fost, până acum, restrânse la China. În acest context, extinderea Lenovo în mai multe piețe asiatice și semnalul că modelul „vine curând” în Europa indică o disponibilitate mai largă a noii platforme în următoarea perioadă, fără ca Notebookcheck să ofere un calendar ferm pentru lansarea europeană. [...]

Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA , după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv , în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului. Ce ar fi urmărit ordinul executiv Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document). Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele. De ce contează pentru industrie: risc de frânare a lansărilor și de costuri de conformare În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters. Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului. [...]

NATO a ajuns să cumpere „de pe raft” tehnologie militară cu inteligență artificială de la Palantir, iar un comandant de rang înalt avertizează că Europa nu are, deocamdată, o alternativă viabilă pentru a reduce dependența de SUA, potrivit Adevărul . Mesajul are o miză operațională și de reglementare: dacă statele europene vor „suveranitate strategică”, trebuie să poată livra rapid soluții comparabile și să-și securizeze controlul asupra datelor. NATO a cumpărat în primăvara lui 2025 sistemul Maven Smart de la Palantir pentru culegere de informații, analiză a câmpului de luptă și planificare tactică, într-o decizie luată „sub presiunea timpului”, cu scopul de a accelera procesul de decizie prin IA. Achiziție rapidă, implementare deja în două centre NATO Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT), spune că alegerea a fost una pragmatică: „Au spus: vom lua ceva gata de utilizat, de pe raft, pe care Statele Unite îl folosesc deja. Din câte știu eu, astăzi nu există un competitor real pentru Palantir.” Contractul este descris drept unul dintre cele mai rapide din istoria NATO: șase luni de la definirea cerințelor tehnice până la achiziție. Sistemul rulează deja la Comandamentul Forțelor Întrunite de la Brunssum (Olanda) și la SHAPE (Belgia). Riscul de „blocare” într-un furnizor și presiunea pentru alternative europene Achiziția reaprinde o temere veche în capitalele europene: dependența majoră de tehnologia de apărare din SUA. În material sunt invocate și îngrijorări legate de imprevizibilitatea administrației Trump și de ce ar putea însemna asta pentru angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO. Deși conducerea Alianței susține că acordul nu transformă Palantir într-un monopol, compania este privită cu suspiciune de guverne și societatea civilă, pe fondul avertismentului că renunțarea la platformele sale ar fi costisitoare și de durată. În Germania, serviciul de informații interne a ales recent firma franceză de inteligență artificială ChapsVision în detrimentul Palantir, după ce ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a cerut „imperativ” o alternativă europeană. CEO-ul Palantir, Alex Karp, a reacționat spunând că nu înțelege „cum își imaginează Germania că își poate permite acest lux”. „Suveranitate” înseamnă, realist, controlul datelor Vandier mută presiunea către companiile și guvernele europene: dacă vor autonomie, trebuie să demonstreze că pot livra repede, nu „în zece ani”. „Problema Alianței este să vină cu soluții echivalente. Este o cursă. Europenii trebuie să demonstreze că sunt capabili să ofere ceva relevant în termen de câteva luni sau ani, nu în zece ani.” În viziunea sa, dezbaterea despre „suveranitate digitală” amestecă trei teme: dependența de un singur furnizor, dependența de infrastructură non-europeană și controlul asupra datelor. Ca răspuns, NATO încearcă să impună sisteme digitale deschise și interoperabile, care să poată integra tehnologii de la companii diferite. Pe termen scurt, autonomia tehnologică totală este descrisă ca nerealistă, pe fondul subfinanțării cronice, al lipsei de microcipuri, al unei infrastructuri cloud solide și al dependenței de rețele construite în afara Europei. Ținta realistă, în această logică, devine „controlul absolut asupra datelor” – inclusiv proprietatea intelectuală și decizia privind partajarea lor. „Aceasta este ceea ce eu aș defini ca fiind adevărata suveranitate digitală.” [...]

NVIDIA leagă un joc nou de abonamentul anual GeForce NOW Ultimate , oferind „ 007 First Light ” inclus la cumpărarea unui plan pe 12 luni, într-o mișcare care poate împinge utilizatorii spre angajamente mai lungi și consolidează modelul de distribuție „cloud-first” pentru lansări mari, potrivit NVIDIA . Oferta este valabilă „de astăzi” până miercuri, 10 iunie, iar jocul va fi „gata de jucat” în momentul lansării, programate pentru miercuri, 27 mai, fără preîncărcări sau așteptare. Pachetul se numește „007 First Light Ultimate Membership Bundle” și este legat explicit de achiziția unui abonament GeForce NOW Ultimate pe 12 luni. Ce primește utilizatorul și cum se face activarea Conform publicației, utilizatorii care cumpără abonamentul anual Ultimate primesc jocul „pentru a-l păstra”. Activarea se face din portalul de cont, din secțiunea „Available to Redeem”, prin autentificare într-un cont Steam și finalizarea procesului de revendicare. Pentru streaming, NVIDIA indică faptul că membrii Ultimate rulează din cloud pe infrastructură cu „putere GeForce RTX Seria 50”, cu streaming „până la 5K” și „high dynamic range” (HDR – gamă dinamică extinsă, pentru contrast și culori mai bune), poziționând pachetul ca alternativă la un PC performant. Alte noutăți în GeForce NOW: Forza Horizon 6 și încă opt jocuri În aceeași actualizare, NVIDIA anunță că „Forza Horizon 6” este disponibil pe GeForce NOW, inclusiv ca lansare pe Steam și Xbox și disponibil prin Game Pass (menționat în listă cu data de 19 mai). Compania mai spune că săptămâna aceasta intră „opt jocuri noi” în serviciu, pregătite pentru streaming imediat. Lista de titluri menționate include: Forza Horizon 6 (Steam și Xbox; disponibil pe Game Pass) Deep Rock Galactic: Rogue Core (Steam) Luna Abyss (Steam și Xbox; disponibil pe Game Pass) Warhammer 40,000: Mechanicus II (Steam) ZERO PARADES: For Dead Spies (Steam) Splitgate Arena Reloaded (Xbox; disponibil pe Game Pass) Sunderfolk (Epic Games Store) TerraTech Legion (Steam și Xbox; disponibil pe Game Pass) De ce contează Pachetul cu „007 First Light” mută accentul de la simpla disponibilitate în cloud la stimularea abonamentelor pe termen lung: jocul este folosit ca beneficiu direct pentru achiziția unui plan anual Ultimate, iar promisiunea „fără preîncărcări” și „gata la lansare” întărește argumentul operațional al cloud gaming-ului pentru utilizatorii care vor acces imediat pe mai multe dispozitive. [...]

Epic oferă gratuit, săptămâna aceasta, două jocuri pe PC , o mișcare care poate crește rapid baza de utilizatori activi ai Epic Games Store și timpul petrecut în platformă, într-o perioadă în care competiția între magazinele digitale rămâne intensă, potrivit IT之家 . Publicația notează că titlurile oferite fără cost sunt „Escape from Bermuda” și „ Tomb Raider 1-3 Remastered ” , iar jocurile de săptămâna viitoare nu au fost încă anunțate. Ce jocuri sunt incluse în oferta gratuită „Escape from Bermuda” (link de revendicare: Epic Games Store ) – un joc de aventură cu puzzle-uri, în care un pilot, Milton, rămâne blocat într-o „bulă temporală” sub arhipelagul Bermudelor și trebuie să evadeze, rezolvând coduri și enigme și explorând șase insule interconectate. IT之家 îl descrie ca fiind realizat de studioul din spatele jocului „Agent A: A puzzle in disguise”. „Tomb Raider 1-3 Remastered” (link de revendicare: Epic Games Store ) – o colecție care readuce trilogia clasică „Tomb Raider” cu Lara Croft, cu promisiunea unei experiențe complete pe platforme moderne, inclusiv conținut extins și niveluri ascunse. Sunt incluse: Tomb Raider I + Unfinished Business Expansion Tomb Raider II + Golden Mask Expansion Tomb Raider III + The Lost Artifact Expansion Ce urmează Conform aceleiași surse, Epic nu a comunicat încă ce jocuri vor fi oferite gratuit săptămâna viitoare. Pentru cei care urmăresc periodic aceste promoții, IT之家 indică și pagina cu actualizările „喜加一” (campania de jocuri gratuite): IT之家 . [...]

Primele Chromecast-uri (generația 1) își pierd compatibilitatea cu aplicații-cheie , ceea ce poate forța utilizatorii rămași pe acest model să treacă la hardware mai nou, pe măsură ce serviciile de streaming renunță la suport pentru software vechi, potrivit Android Police . Dispozitivul, lansat acum 13 ani, a rămas funcțional pentru mulți utilizatori chiar și după ce Google a oprit actualizările software în 2023 . În ultimele săptămâni însă, o parte dintre aplicațiile care funcționau anterior au încetat să mai poată trimite conținut („cast”) către Chromecast-ul original, alimentând suspiciuni că Google „închide” treptat produsul. Ce nu mai funcționează și ce încă merge Conform informațiilor citate de publicație (via 9to5 Google), pe Chromecast-ul de primă generație nu mai funcționează trimiterea de conținut din: YouTube HBO Paramount+ Chrome (browserul Google) În același timp, există confirmări separate că, deocamdată, continuă să funcționeze: Disney+ Hulu Spotify Materialul notează însă că nu există garanții că și aceste aplicații vor rămâne compatibile pe termen mai lung. De ce contează: „moartea” vine prin aplicații, nu printr-un buton de oprire Unghiul operațional este esențial aici: pentru utilizator, un dispozitiv de streaming devine inutil nu când se strică fizic, ci când nu mai poate rula serviciile principale. Iar în cazul Chromecast-ului original, pierderea treptată a compatibilității cu aplicații mari poate însemna finalul practic al produsului, chiar dacă hardware-ul încă pornește. Android Police consideră că un scenariu de „oprire intenționată” de către Google este puțin probabil: dacă ar fi fost o decizie centralizată, ar fi fost mai logic să fie oprit totul simultan, nu „pe bucăți”. O explicație mai plauzibilă, menționată și în comentarii, este că software-ul vechi nu mai ține pasul cu schimbări din aplicații – de la codecuri (formate de compresie audio-video) până la cerințe de securitate. Ce urmează În lipsa actualizărilor software (oprite din 2023), șansele ca modelul de primă generație să recâștige compatibilitatea pierdută par reduse, iar riscul este ca lista aplicațiilor nefuncționale să crească. Pentru utilizatorii care încă se bazează pe acest Chromecast, semnalul practic este că dependența de servicii majore de streaming devine tot mai greu de susținut pe hardware vechi, chiar dacă dispozitivul nu este „închis” oficial. [...]

OPPO își extinde oferta premium în India cu Find X9s, mizând pe autonomie mare și încărcare rapidă , într-o lansare care ridică ștacheta pe segmentul de vârf printr-o baterie de 7.025 mAh și încărcare la 80W, potrivit CNMO . Modelul a fost prezentat pe 21 mai pe piața din India, alături de Find X9 Ultra, ca parte a strategiei OPPO de a-și lărgi portofoliul de smartphone-uri high-end. Find X9s este poziționat ca „flagship” cu accent pe ecran, fotografie și baterie. Ecran și platformă hardware: AMOLED 120 Hz și Dimensity 9500s Find X9s vine cu un ecran AMOLED de 6,59 inci, rezoluție 2760×1256 pixeli (FHD+), rată de refresh de 120 Hz și luminozitate maximă de 1.800 niți în modul de luminozitate ridicată. Panoul oferă culoare pe 10 biți și acoperire 100% a spațiului DCI-P3, iar protecția este asigurată de Corning Gorilla Glass 7i. La nivel de performanță, telefonul folosește chipsetul MediaTek Dimensity 9500s , împreună cu memorie LPDDR5X și stocare UFS 4.1. Sunt disponibile două configurații: 12 GB RAM + 256 GB stocare 12 GB RAM + 512 GB stocare Software-ul este ColorOS 16, bazat pe Android. Autonomie și încărcare: 7.025 mAh și 80W Unul dintre elementele centrale ale modelului este bateria de 7.025 mAh, cu suport pentru încărcare rapidă 80W SUPERVOOC, ceea ce indică o orientare către utilizare intensivă și reducerea timpilor de încărcare, într-un segment în care autonomia devine un diferențiator comercial. Camere: trei senzori de 50 MP pe spate, 32 MP pe față Sistemul foto include trei camere pe spate, toate de 50 MP: cameră principală de 50 MP cu stabilizare optică (OIS) ultra-wide de 50 MP telefoto de 50 MP cu stabilizare optică (OIS) Camera frontală este de 32 MP, iar telefonul suportă filmare 4K la 60 fps. Conectivitate și funcții: Wi‑Fi 7, eSIM, amprentă ultrasonică La capitolul dotări, Find X9s include senzor de amprentă ultrasonic sub ecran, Wi‑Fi 7, Bluetooth 6.1, NFC și suport eSIM. Culori și prețuri în India Modelul este disponibil în trei variante de culoare: Midnight Gray, Lavender Sky și Sunset Orange. Prețurile anunțate în India sunt: 12 GB + 256 GB: 79.999 rupii indiene (aprox. 4.300 lei) 12 GB + 512 GB: 89.999 rupii indiene (aprox. 4.800 lei) [...]

SUA vor acces la tehnologia ucraineană de dirijare a dronelor, iar negocierile se blochează în jurul proprietății intelectuale , într-un moment în care Kievul își extinde rapid producția și exporturile de sisteme antidronă, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională și industrială: Washingtonul urmărește transferul tehnologiei de inteligență artificială folosite de ucraineni pentru dirijarea dronelor către ținte și ar vrea să achiziționeze drepturile de proprietate intelectuală necesare producerii acestor sisteme în Statele Unite. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 unei relatări Bloomberg, preluată de Euromaidan Press. Departamentul Apărării SUA ar fi cerut testarea mai multor drone și sisteme de război electronic produse în Ucraina, în vederea unei potențiale achiziții, pe baza unor declarații ale unor surse politice din administrația americană citate de Bloomberg. Până acum, nu există un acord între Washington și Kiev. Ce anume îi interesează pe americani În discuțiile despre dronele ucrainene, interesul SUA vizează, conform materialului: sistemul de inteligență artificială pentru identificarea și lovirea țintelor; navigația independentă de GPS; canale securizate de comunicare și transmitere a datelor. Antena 3 mai notează că, la începutul lunii mai, Washingtonul ar fi trimis Kievului o scrisoare de intenție care menționează testarea dronelor și posibile contracte, dacă acestea sunt acceptate. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, a confirmat că se lucrează la proiectul unui acord. „Linia roșie” a Kievului: proprietatea intelectuală și nevoile de apărare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează relaxarea restricțiilor de export pentru aceste sisteme de armament de două elemente: protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale companiilor ucrainene și menținerea capacității de a livra suficiente drone pentru apărarea Ucrainei. În paralel, Ucraina își consolidează poziția comercială: Kievul a semnat deja contracte pentru sisteme de apărare antidronă cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și discută cu alte 20 de state, inclusiv România, potrivit aceleiași surse. Context: decalajul de producție și tensiunile politice Antena 3 indică și un contrast de capacitate industrială: Ucraina intenționează să construiască 3 milioane de drone de atac în acest an, în timp ce SUA au produs 300.000 anul trecut. Pe fond politic, oficiali ucraineni citați anonim de CBS ar fi reclamat „o lipsă de sprijin” pentru încheierea contractului din partea unor oficiali ai Pentagonului și ai Casei Albe, mai ales după declanșarea războiului din Iran. În material este menționată și o declarație a lui Donald Trump din martie, în care acesta respinge ideea că SUA ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în apărarea împotriva dronelor. Ce urmează rămâne incert: există discuții și o scrisoare de intenție, dar fără un acord semnat, iar condițiile legate de proprietatea intelectuală și de prioritățile de apărare ale Ucrainei pot întârzia sau limita un eventual transfer de tehnologie. [...]