Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA, după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv, în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului.
Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document).
Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele.
În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters.
Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului.
Recomandate
NATO a ajuns să cumpere „de pe raft” tehnologie militară cu inteligență artificială de la Palantir, iar un comandant de rang înalt avertizează că Europa nu are, deocamdată, o alternativă viabilă pentru a reduce dependența de SUA, potrivit Adevărul . Mesajul are o miză operațională și de reglementare: dacă statele europene vor „suveranitate strategică”, trebuie să poată livra rapid soluții comparabile și să-și securizeze controlul asupra datelor. NATO a cumpărat în primăvara lui 2025 sistemul Maven Smart de la Palantir pentru culegere de informații, analiză a câmpului de luptă și planificare tactică, într-o decizie luată „sub presiunea timpului”, cu scopul de a accelera procesul de decizie prin IA. Achiziție rapidă, implementare deja în două centre NATO Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT), spune că alegerea a fost una pragmatică: „Au spus: vom lua ceva gata de utilizat, de pe raft, pe care Statele Unite îl folosesc deja. Din câte știu eu, astăzi nu există un competitor real pentru Palantir.” Contractul este descris drept unul dintre cele mai rapide din istoria NATO: șase luni de la definirea cerințelor tehnice până la achiziție. Sistemul rulează deja la Comandamentul Forțelor Întrunite de la Brunssum (Olanda) și la SHAPE (Belgia). Riscul de „blocare” într-un furnizor și presiunea pentru alternative europene Achiziția reaprinde o temere veche în capitalele europene: dependența majoră de tehnologia de apărare din SUA. În material sunt invocate și îngrijorări legate de imprevizibilitatea administrației Trump și de ce ar putea însemna asta pentru angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO. Deși conducerea Alianței susține că acordul nu transformă Palantir într-un monopol, compania este privită cu suspiciune de guverne și societatea civilă, pe fondul avertismentului că renunțarea la platformele sale ar fi costisitoare și de durată. În Germania, serviciul de informații interne a ales recent firma franceză de inteligență artificială ChapsVision în detrimentul Palantir, după ce ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a cerut „imperativ” o alternativă europeană. CEO-ul Palantir, Alex Karp, a reacționat spunând că nu înțelege „cum își imaginează Germania că își poate permite acest lux”. „Suveranitate” înseamnă, realist, controlul datelor Vandier mută presiunea către companiile și guvernele europene: dacă vor autonomie, trebuie să demonstreze că pot livra repede, nu „în zece ani”. „Problema Alianței este să vină cu soluții echivalente. Este o cursă. Europenii trebuie să demonstreze că sunt capabili să ofere ceva relevant în termen de câteva luni sau ani, nu în zece ani.” În viziunea sa, dezbaterea despre „suveranitate digitală” amestecă trei teme: dependența de un singur furnizor, dependența de infrastructură non-europeană și controlul asupra datelor. Ca răspuns, NATO încearcă să impună sisteme digitale deschise și interoperabile, care să poată integra tehnologii de la companii diferite. Pe termen scurt, autonomia tehnologică totală este descrisă ca nerealistă, pe fondul subfinanțării cronice, al lipsei de microcipuri, al unei infrastructuri cloud solide și al dependenței de rețele construite în afara Europei. Ținta realistă, în această logică, devine „controlul absolut asupra datelor” – inclusiv proprietatea intelectuală și decizia privind partajarea lor. „Aceasta este ceea ce eu aș defini ca fiind adevărata suveranitate digitală.” [...]
SUA vor acces la tehnologia ucraineană de dirijare a dronelor, iar negocierile se blochează în jurul proprietății intelectuale , într-un moment în care Kievul își extinde rapid producția și exporturile de sisteme antidronă, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională și industrială: Washingtonul urmărește transferul tehnologiei de inteligență artificială folosite de ucraineni pentru dirijarea dronelor către ținte și ar vrea să achiziționeze drepturile de proprietate intelectuală necesare producerii acestor sisteme în Statele Unite. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 unei relatări Bloomberg, preluată de Euromaidan Press. Departamentul Apărării SUA ar fi cerut testarea mai multor drone și sisteme de război electronic produse în Ucraina, în vederea unei potențiale achiziții, pe baza unor declarații ale unor surse politice din administrația americană citate de Bloomberg. Până acum, nu există un acord între Washington și Kiev. Ce anume îi interesează pe americani În discuțiile despre dronele ucrainene, interesul SUA vizează, conform materialului: sistemul de inteligență artificială pentru identificarea și lovirea țintelor; navigația independentă de GPS; canale securizate de comunicare și transmitere a datelor. Antena 3 mai notează că, la începutul lunii mai, Washingtonul ar fi trimis Kievului o scrisoare de intenție care menționează testarea dronelor și posibile contracte, dacă acestea sunt acceptate. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, a confirmat că se lucrează la proiectul unui acord. „Linia roșie” a Kievului: proprietatea intelectuală și nevoile de apărare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează relaxarea restricțiilor de export pentru aceste sisteme de armament de două elemente: protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale companiilor ucrainene și menținerea capacității de a livra suficiente drone pentru apărarea Ucrainei. În paralel, Ucraina își consolidează poziția comercială: Kievul a semnat deja contracte pentru sisteme de apărare antidronă cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și discută cu alte 20 de state, inclusiv România, potrivit aceleiași surse. Context: decalajul de producție și tensiunile politice Antena 3 indică și un contrast de capacitate industrială: Ucraina intenționează să construiască 3 milioane de drone de atac în acest an, în timp ce SUA au produs 300.000 anul trecut. Pe fond politic, oficiali ucraineni citați anonim de CBS ar fi reclamat „o lipsă de sprijin” pentru încheierea contractului din partea unor oficiali ai Pentagonului și ai Casei Albe, mai ales după declanșarea războiului din Iran. În material este menționată și o declarație a lui Donald Trump din martie, în care acesta respinge ideea că SUA ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în apărarea împotriva dronelor. Ce urmează rămâne incert: există discuții și o scrisoare de intenție, dar fără un acord semnat, iar condițiile legate de proprietatea intelectuală și de prioritățile de apărare ale Ucrainei pot întârzia sau limita un eventual transfer de tehnologie. [...]
Inginerii Ramp reduc timpul de feedback la revizuirea codului de la ore la minute folosind Codex cu GPT‑5.5 , ceea ce schimbă practic ritmul în care echipele pot itera pe „pull request”-uri și pot livra mai repede, potrivit OpenAI . Ramp folosește Codex atât pentru a accelera revizuirea codului, cât și pentru a dezvolta unelte interne „agentice” (instrumente care pot prelua sarcini în mod semi-autonom, pe baza unui obiectiv). Austin Ray, care conduce echipa AI Developer Experience (AI DevEx) la Ramp, spune că revizuirea cu Codex a devenit „o parte obligatorie” în multe fluxuri de code review și că inginerii o cer „pe nume”. „Codex code review catches things that I miss and that other engineers miss and that other AI code reviewers definitely miss.” —Austin Ray, AI DevEx la Ramp Impact operațional: code review mai rapid și mai „substanțial” Miza principală pentru Ramp este viteza de dezvoltare și calitatea codului. Conform sursei, inginerii care „așteptau ore” pentru o primă revizuire pot primi acum feedback „în minute”. Diferența, în descrierea lui Ray, vine din capacitatea Codex de a „raționa” în profunzime în raport cu baza de cod, oferind un nivel de minuțiozitate pe care, în practică, mulți recenzori umani nu îl pot susține constant din lipsă de timp. Codex este folosit în două moduri, în funcție de preferințele inginerilor: din linia de comandă (CLI), pentru cei care lucrează „aproape de metal” (mai direct, cu instrumente minimale); prin aplicația Codex, care adaugă indicii vizuale și utilitare pentru fluxurile de lucru. Unelte interne: „On-Call Assistant” pentru rotațiile de intervenție Pe lângă revizuirea codului, Ray folosește Codex pentru a construi „On-Call Assistant”, un instrument agentic menit să reducă din povara inginerilor în rotațiile de on-call (perioadele în care echipele răspund incidentelor de producție). Ray descrie on-call-ul ca fiind dificil din cauza volumului de logică de business, a cunoștințelor de domeniu și a incidentelor complexe, inclusiv bug-uri de concurență și investigații de durată. În acest context, Codex ar ajuta la gestionarea complexității și la accelerarea dezvoltării: sursa afirmă că „On-Call Assistant” a devenit „semnificativ mai rapid de construit”, iar Ray spune că are mai multă încredere în fiecare îmbunătățire livrată. „Codex with GPT‑5.5 is incredibly adept at dealing with that complexity…” —Austin Ray, AI DevEx la Ramp Ce recomandă Ramp altor lideri: instalare ghidată, încredere și buclă de feedback Ray spune că evaluează uneltele pentru dezvoltatori printr-un criteriu pragmatic: dacă „schimbă efectiv” felul în care oamenii livrează cod sau rămân doar o demonstrație. În aceeași logică, recomandările lui pentru lideri sunt centrate pe implementare și adopție: o primă sesiune ghidată, pentru a demonstra concret utilitatea; construirea încrederii prin iterație, deoarece mulți ingineri tratează astfel de instrumente ca „experimentale”; investiție într-o buclă de feedback cu furnizorul, pe care o consideră esențială pentru progres. Ce urmează: inginerii ca „orchestratori” În viziunea lui Ray, efectul pe termen mai lung este o schimbare de rol: inginerii ar urma să devină mai mult „orchestratori”, iar abilitatea critică nu va fi scrierea fiecărei linii de cod, ci direcționarea instrumentelor AI, decizia când pot fi de încredere și când trebuie contrazise. Sursa nu oferă un calendar sau ținte cantitative pentru această tranziție, dar o prezintă ca direcție de lucru deja vizibilă în echipele Ramp. [...]
ASML avertizează că piața de cipuri ar putea rămâne „cu ofertă limitată” pe termen lung, pe fondul cererii din AI , iar acest dezechilibru riscă să complice planificarea investițiilor în industrie, potrivit IT之家 , care citează un interviu acordat de CEO-ul Christophe Fouquet agenției Reuters la evenimentul imec ITF World 2026. Fouquet estimează că piața cipurilor ar putea ajunge la 1.500 de miliarde de dolari până în 2030 (aprox. 6.900 de miliarde de lei), însă susține că „cererea pentru AI este atât de puternică încât vom rămâne, pentru o perioadă destul de lungă, într-o piață cu ofertă limitată”. În același context, el menționează că inițiative precum „TeraFab”, asociată cu Elon Musk, ar putea alimenta un nou val de cerere. Ce face ASML pentru a crește capacitatea Șeful ASML spune că grupul încearcă să țină pasul prin îmbunătățiri tehnologice care să crească producția și eficiența fabricării echipamentelor. Totuși, el avertizează că amploarea actualului val de investiții și cerere legate de AI este dificil de anticipat și poate lua industria prin surprindere, inclusiv în ceea ce privește planificarea capacităților. High NA EUV și echipamente pentru ambalare avansată: următoarele repere În plan tehnologic, Fouquet indică două direcții imediate: High NA EUV pentru cipuri logice (o nouă generație de litografie EUV cu apertură numerică mai mare, destinată gravării unor structuri mai fine) este „pe cale să apară”, iar ASML ar urma să publice în acest an date concrete de performanță atât pentru cipuri logice, cât și pentru cipuri de memorie. Compania lucrează la a doua platformă de echipamente pentru ambalare avansată (tehnologii care apropie și interconectează mai eficient cipurile în pachete), după modelul TWINSCAN XT:260. Mesaj către Bruxelles: revizuirea legii AI din 2023 Din perspectiva reglementării, Fouquet – prezentat drept liderul companiei cu cea mai mare capitalizare bursieră din Europa – consideră că Uniunea Europeană ar trebui să abroge sau să modifice Legea privind inteligența artificială din 2023, pentru a simplifica supravegherea sectorului și a evita ca UE să rămână în urmă în etapa de aplicare a AI. [...]
Dell și NVIDIA mută AI-ul enterprise din „pilot” în producție, cu promisiuni de cost pe token de până la 10 ori mai mic , pe fondul unei cereri pe care Jensen Huang o descrie drept „parabolică”, potrivit NVIDIA . Mesajul central al prezentărilor de la Dell Technologies World este că organizațiile accelerează implementările de „agentic AI” (agenți software care execută sarcini în lanț, cu pași dependenți unii de alții) și inferență (rularea efectivă a modelelor), iar infrastructura se repoziționează pentru a susține volume mult mai mari de calcul. Michael Dell a estimat, pe scena evenimentului, că cheltuielile globale pentru infrastructura AI ar putea ajunge la 3–4 trilioane de dolari până în 2030 (aprox. 13,8–18,4 trilioane lei), în timp ce consumul de „tokeni” (unități de text procesate de modele) ar urma să crească cu 3.400% în același interval. În această logică, Dell AI Factory cu NVIDIA este prezentată ca platforma pentru rularea de modele avansate și agenți autonomi „în spatele perimetrului” companiei, adică în infrastructură proprie, nu exclusiv în cloud public. „Am ajuns în era AI-ului util, motivul pentru care cererea crește parabolic, absolut parabolic.” (Jensen Huang, CEO NVIDIA) Ce se schimbă operațional: cost pe token și densitate de GPU în rack NVIDIA indică o actualizare de portofoliu care țintește direct costul de operare al inferenței și capacitatea de scalare în centrele de date: Dell PowerEdge XE9812 , construit pe NVIDIA Vera Rubin NVL72 , ar livra un cost per token de până la 10 ori mai mic față de NVIDIA Blackwell pentru inferență la scară mare în scenarii „agentic AI”. Serverele PowerEdge XE9880L, XE9885L și XE9882L sunt prezentate ca primele sisteme Dell bazate pe NVIDIA HGX Rubin NVL8 , cu suport de până la 144 GPU-uri per rack , noduri de calcul răcite cu lichid și până la 10 ori performanța HGX B200 (conform sursei). Pe zona de rețea, Dell introduce un portofoliu PowerSwitch cu NVIDIA Quantum-X800 InfiniBand și NVIDIA Spectrum-6 Ethernet , orientat către conectivitate pentru clustere AI. Dell a prezentat și Dell PowerRack , un sistem integrat (calcul, rețea, stocare) proiectat ca ansamblu, cu accent pe design termic, managementul energiei și optimizări software, pentru a reduce „costul” integrării componentelor. De ce contează: revenirea AI „on-premises” și presiunea pe guvernanță Un element cheie pentru companii este mutarea încărcărilor AI în infrastructuri controlate direct. Dell citează un sondaj intern de adopție AI potrivit căruia 67% dintre încărcările AI rulează acum în afara cloudului (on-premises, pe dispozitiv, la marginea rețelei sau în centre de colocare), iar 88% dintre respondenți rulează cel puțin un workload AI on-premises. În acest context, NVIDIA poziționează Confidential Computing (tehnologii care protejează datele și modelele „în utilizare”, nu doar la stocare sau în tranzit) drept fundație pentru rularea modelelor avansate în interiorul companiilor, fără expunerea proprietății intelectuale a modelului sau a datelor sensibile. În listă sunt menționați parteneri precum Fortanix, Google și Red Hat. Exemple de utilizare: de la industrie la tranzacționare algoritmică Pe scenă au fost menționați clienți care rulează deja workload-uri AI pe Dell AI Factory cu NVIDIA, inclusiv Lilly, Samsung și Honeywell. În servicii financiare, NVIDIA notează că firma de tranzacționare algoritmică Hudson River Trading își extinde implementarea Dell pentru cercetare bazată pe AI, folosind servere Dell PowerEdge XE9685L și NVIDIA Spectrum-X Ethernet . Separat, NVIDIA menționează disponibilitatea în „preview” a Google Distributed Cloud (GDC) cu Gemini 3.0 pe servere Dell PowerEdge XE9780, accelerat de NVIDIA Blackwell și securizat prin Confidential Computing. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o standardizare a „fabricilor” AI în infrastructura enterprise , cu accent pe inferență și agenți, cost per token și securitate pentru rulări on-premises. Sursa nu oferă un calendar de livrare sau prețuri pentru configurațiile anunțate, astfel că impactul comercial imediat (comenzi, venituri, termene) nu poate fi cuantificat din datele disponibile. [...]
Google mută Gemini spre „agenți” care lucrează în fundal, 24/7 , prin introducerea Gemini Spark și a unui nou „Daily Brief”, într-o schimbare care duce aplicația din zona de răspunsuri la întrebări către automatizare de sarcini în ecosistemul Workspace , potrivit Google . Pe lângă componenta de „agent” (software care poate executa pași și fluxuri de lucru în numele utilizatorului), compania anunță o interfață refăcută („Neural Expressive”), un nou model „Gemini 3.5 Flash”, capabilități de generare video prin „Gemini Omni” și o aplicație pentru macOS care va integra Spark. De ce contează: Gemini trece de la conversație la execuție Noutatea cu impact operațional este Gemini Spark, descris ca un agent personal care poate rula în cloud și poate continua să lucreze chiar și când utilizatorul închide laptopul sau blochează telefonul. Google spune că Spark este integrat cu instrumente Workspace precum Gmail, Docs și Slides și urmărește să preia sarcini mai complexe, nu doar să ofere răspunsuri. Exemplele de utilizare indicate includ: setarea de sarcini recurente sau „declanșatori” (de pildă, analizarea extraselor de card pentru a semnala abonamente noi sau ascunse); „învățarea” unor rutine (monitorizarea e-mailurilor de la școală, extragerea termenelor-limită și trimiterea unui rezumat zilnic); construirea de fluxuri complete (sinteză de notițe din e-mailuri și chat, generarea unui document în Google Docs și redactarea e-mailului de pornire a unui proiect). Google precizează că Spark „operează sub direcția” utilizatorului: acesta decide dacă îl activează și la ce aplicații se conectează, iar agentul ar trebui să ceară confirmare înainte de acțiuni cu miză mare, precum cheltuirea de bani sau trimiterea de e-mailuri. Calendar de lansare și extinderi anunțate Spark urmează să fie disponibil inițial pentru „testeri de încredere” în această săptămână, iar compania spune că plănuiește o lansare Beta pentru abonații Google AI Ultra din SUA „săptămâna viitoare”. În paralel, Google anunță extinderea listei de aplicații conectate prin noi conexiuni MCP către Canva, OpenTable și Instacart, disponibile „de astăzi”. În „următoarele săptămâni”, Spark ar urma să poată folosi aceste conexiuni pentru a duce sarcinile la capăt. Pe foaia de parcurs pentru vară mai apar: posibilitatea de a trimite mesaje text și e-mailuri către Spark, crearea de „sub-agenți” personalizați și operarea browserului local. Daily Brief și noua interfață: automatizare + consum mai rapid de informație Google introduce și „Daily Brief”, un agent care, după activarea de către utilizator, rulează în fundal peste aplicațiile conectate și compilează un rezumat de dimineață: actualizări urgente din Gmail, evenimente din Calendar și detalii de follow-up. Compania susține că nu este doar un rezumat, ci prioritizează în funcție de obiective și poate sugera pași următori. Daily Brief începe să fie disponibil „de astăzi” pentru abonații Google AI Plus, Pro și Ultra, inițial în SUA. Separat, „Neural Expressive” este noul limbaj de design al aplicației, cu animații, culori, tipografie și feedback haptic. Google mai spune că a integrat experiența „Gemini Live” direct în aplicație și că urmează să ofere dialecte regionale. Neural Expressive se lansează global „de astăzi” pe web, Android și iOS. Video generat de AI și aplicația macOS „Gemini Omni” este prezentat ca un model care combină intrări text, imagini și video pentru a produce clipuri video de calitate, inclusiv cu șabloane și opțiuni precum zoom „cinematic” sau schimbarea fundalului. Omni începe să fie disponibil „de astăzi” pentru abonații Google AI Plus, Pro și Ultra la nivel global (detalii suplimentare în materialul dedicat Gemini Omni ). Google menționează și posibilitatea creării unui „avatar AI” personalizat (detalii: AI avatar ). Pentru macOS, Google spune că aplicația Gemini este disponibilă la descărcare (link: download ) și că, „în această vară”, va primi integrarea Spark pentru sarcini care implică fișiere locale și automatizări pe desktop, plus funcții noi de voce care folosesc contextul de pe ecran pentru a transforma vorbirea liberă în texte „precise”, direct la cursor. [...]
