Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Criza de cipuri obligă SUA să rămână pe Claude, deși Pentagonul a pus Anthropic pe lista neagră , iar Casa Albă a aprobat o finanțare de urgență de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru centre de date clasificate, potrivit The Next Web . Miza este una operațională: fără hardware suficient pentru a rula modele „de frontieră” (cele mai avansate) pe rețele secrete, agențiile de informații nu pot înlocui rapid furnizorii considerați riscanți. Decizia de a continua utilizarea unui model avansat Anthropic de către National Security Agency (NSA) a fost autorizată de șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, pe fondul unui deficit critic de cipuri necesare pentru rularea inteligenței artificiale generative în infrastructuri clasificate. The Next Web notează că informația a fost relatată de New York Times. 9 miliarde de dolari pentru centre de date compatibile cu Nvidia Grace Blackwell Pachetul de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) este descris ca o cerere secretă de finanțare de urgență aprobată de Casa Albă, menită să ajute principalele agenții de spionaj ale SUA, inclusiv CIA și NSA, să obțină semiconductori de vârf și să construiască infrastructura necesară pentru a rula AI pe sisteme „top secret”. Banii ar urma să finanțeze centre de date federale specializate, construite pentru infrastructura „supercipului” Nvidia Grace Blackwell. Potrivit materialului, aceste sisteme cer configurații personalizate, consum mare de energie și răcire cu lichid, nefiind compatibile cu „grilele” standard de calcul ale guvernului. Congresul urmează să voteze formal aprobarea pachetului. Până atunci, Casa Albă redirecționează 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) din alte bugete pentru a începe imediat achiziția de capacitate de calcul. De ce nu poate guvernul „să schimbe furnizorul” peste noapte Problema, așa cum o descrie publicația, este că cerințele de calcul ale modelelor moderne au depășit ce anticipaseră experții din apărare și comisiile din Congres. Modelele avansate consumă mult mai multă putere de procesare decât pot livra rețelele clasificate existente, iar lipsa de cipuri a împiedicat agențiile să instaleze sau să testeze complet cele mai noi instrumente AI. În acest context, apare contradicția: Pentagonul a „blacklistat” (a introdus pe lista neagră) Anthropic ca risc de securitate în lanțul de aprovizionare, invocând îngrijorări legate de structura corporativă și legături cu investiții străine, dar NSA rămâne dependentă de modelele companiei în lipsa unei alternative fezabile pe infrastructura proprie. AI în intelligence: utilitate imediată, blocaj de infrastructură Materialul arată că serviciile militare și de informații folosesc AI pentru a analiza volume foarte mari de date – de la comunicații interceptate la imagini satelitare – pentru a semnala anomalii și potențiale amenințări care ar scăpa analiștilor umani. Din această perspectivă, blocarea accesului la hardware care ține pe loc aceste instrumente este tratată de guvern drept o urgență de securitate națională, alimentată și de teama că China ar putea obține un avantaj de calcul în operațiunile globale de intelligence. Context: aceeași presiune pe cipuri se vede și în electronicele de consum The Next Web leagă criza guvernului de o tendință mai largă: realocarea producției de memorie și plachete (wafers) către AI, pe măsură ce companii precum Samsung, SK Hynix și Micron ar redirecționa capacități dinspre electronicele de consum către zona AI. În această logică, cererea de 9 miliarde de dolari este „versiunea guvernamentală” a aceleiași constrângeri care afectează și piața globală. Separat, publicația menționează că veniturile Anthropic ar fi crescut de la 9 miliarde de dolari la 30 miliarde de dolari anualizat între finalul lui 2025 și începutul lui aprilie 2026 și că firma se pregătește pentru o posibilă listare (IPO) la o evaluare care ar putea ajunge la 800 miliarde de dolari. Ce urmează Finanțarea de 9 miliarde de dolari vizează, în esență, reducerea dependenței operaționale: odată construite centrele de date clasificate, comunitatea de informații ar putea rula „orice modele alege” fără să depindă de un singur furnizor. Până când infrastructura devine funcțională, NSA ar urma să continue să folosească modelele Anthropic, în pofida poziției oficiale a Pentagonului. [...]
Apple domină vânzările globale de smartphone-uri în T1, iar Samsung câștigă prin volum în zona mid-range , într-un top 10 în care iPhone 17 și variantele sale ocupă primele trei poziții, potrivit Economica . iPhone 17 a fost cel mai vândut model la nivel mondial în primul trimestru, cu o cotă de 6% din vânzările globale. Seria iPhone 17 a acaparat vârful clasamentului, în timp ce seria Samsung Galaxy A a fost cea mai bine reprezentată în top 10, cu cinci modele. Xiaomi apare în listă prin Redmi A5, pe locul 10. De ce contează: premium-ul Apple vs. „valoarea” Samsung în piețele emergente Datele indică o piață împărțită între două strategii: Apple își consolidează poziția în segmentul premium (cu vânzări puternice pentru modelele de top), în timp ce Samsung își împinge volumele prin gama Galaxy A, susținută de cerere din regiuni emergente. Apple: iPhone 17 urcă prin upgrade-uri „de bază” și cerere în China și SUA Analistul senior Harshit Rastogi explică performanța iPhone 17 prin îmbunătățiri care apropie modelul standard de variantele Pro: stocare de bază mai mare, rezoluția camerei și rata de reîmprospătare a ecranului. În plus, modelul a înregistrat o creștere „de două cifre” față de aceeași perioadă a anului trecut pe piețe-cheie precum China și SUA, iar în Coreea de Sud creșterea a fost de trei ori mai mare în trimestru. „iPhone 17 continuă să depășească performanțele modelului anterior datorită unor îmbunătățiri esențiale (...) care apropie smartphone-ul de variantele Pro și oferă un raport calitate-preț avantajos pentru o piață mai largă.” În top, pe locurile următoare s-au situat iPhone 17 Pro Max și iPhone 17 Pro, menționate pentru funcționalități avansate legate de cameră și baterie, dar și pentru „noi culori, materiale și finisaje”. Samsung: cinci modele Galaxy A în top 10, cu accent pe utilizarea pe termen lung La Samsung, seria Galaxy A a ocupat cele mai multe poziții în clasament. Galaxy A07 4G a fost cel mai vândut smartphone Android în trimestru, cu o contribuție importantă din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Un argument comercial major: șase ani de actualizări de software și securitate, care îl fac atractiv pentru cumpărătorii orientați spre utilizare pe termen lung. Separat, modelul de vârf Galaxy S26 Ultra a ratat „la mustață” intrarea în top 10, deși a avut vânzări inițiale mai puternice decât predecesorul. Sursa indică drept elemente diferențiatoare ecranul de confidențialitate (prezentat ca o premieră în industrie) și îmbunătățiri ale funcțiilor de inteligență artificială. Xiaomi: Redmi A5, cel mai ieftin din top 10 Xiaomi Redmi A5 a ocupat locul 10 și este descris drept cel mai accesibil smartphone din clasament, cu cerere menținută de la lansare în regiunile emergente. [...]
Google pregătește pentru Pixel 11 Pro un sistem de notificări cu LED-uri inspirat de Nothing Phone , iar un indiciu a apărut discret chiar în keynote-ul I/O, potrivit Wccftech . Miza este una operațională: dacă „Pixel Glow” se confirmă, Google ar introduce o funcție vizuală distinctivă care poate schimba felul în care utilizatorii primesc alerte, într-o zonă unde diferențierea între flagship-uri a devenit tot mai greu de obținut. În imaginea surprinsă din prezentare se vede un telefon „Pixel-like” cu conturul barei camerei luminat, interpretat ca o trimitere la o funcție zvonită numită „Pixel Glow”. Publicația notează că abordarea seamănă puternic cu interfața „Glyph” de la Nothing, folosită ca sistem de notificări pe bază de LED-uri, cu posibilitatea de a seta culori pentru contacte sau tipuri de alerte. Ce se știe despre design și dimensiuni Din informațiile citate, Pixel 11 Pro ar urma să aibă dimensiuni de 162,7 x 76,5 x 8,5 mm, ceea ce ar însemna un telefon „puțin mai subțire” decât predecesorul, păstrând însă diagonala de 6,8 inci pentru ecranul LTPO AMOLED (un tip de panou care poate varia dinamic rata de refresh pentru eficiență energetică). Pe partea de design, randările CAD timpurii menționate de Wccftech indică: rame („bezels”) probabil mai subțiri; un ansamblu cu trei camere într-o bară de cameră complet neagră; o schimbare față de Pixel 10 Pro XL, unde o parte din bara camerei era aliniată cu culoarea carcasei, rezultând un aspect în două tonuri. Specificații vehiculate și calendar Lista de specificații „așteptate” din material include: ecran LTPO AMOLED de 6,8 inci; procesor Tensor G6 cu 7 nuclee; modem MediaTek M90; stocare de bază de 256 GB; 12 GB sau 16 GB RAM; baterie de 5.500 mAh; preț de pornire „în jur de” 1.200 dolari (aprox. 5.500 lei); lansare în a doua jumătate din 2026. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și așteptări bazate pe randări și pe un moment scurt din prezentarea I/O, fără o confirmare oficială a funcției „Pixel Glow” sau a specificațiilor finale. [...]
China își testează capacitatea de misiuni lungi în spațiu prin trimiterea a trei astronauți la stația Tiangong, dintre care unul ar urma să rămână pe orbită un an, un pas cu miză operațională pentru obiectivul Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030, potrivit Știrile Pro TV . Lansarea navei Shenzhou-23 a avut loc la ora 15:08 GMT (18:08, ora României), cu o rachetă Long March-2F Y23, de la Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan din nord-vestul Chinei, având la bord trei astronauți. În echipaj se află Li Jiaying, fost inspector de poliție din Hong Kong, prezentat drept primul astronaut din acest oraș care participă la o misiune spațială chineză. Ceilalți doi sunt comandantul Zhu Yangzhu și pilotul Zhang Yuanzhi, ambii din divizia de astronauți a Armatei Populare de Eliberare. De ce contează misiunea de un an Unul dintre cei trei astronauți va rămâne pe stația Tiangong timp de un an, o durată record pentru China, menită să permită studierea fiziologiei umane în condiții de expunere îndelungată la mediul spațial. Numele astronautului care va rămâne un an urmează să fie decis ulterior, în funcție de evoluția misiunii, potrivit Agenției Spațiale Chineze pentru Zboruri, citată de publicație. Durata este descrisă ca fiind „una dintre cele mai lungi misiuni spațiale din istorie”, dar sub recordul de 14 luni și jumătate stabilit de un cosmonaut rus în 1995. Contextul: cursa către Lună și presiunea termenului 2030 Beijingul își urmărește ambiția de a trimite un echipaj pe Lună până în 2030, într-un context de competiție tot mai intensă cu SUA. În material este menționat că Washingtonul a avertizat cu privire la ceea ce susține că ar fi planurile Beijingului de a coloniza și exploata teritoriul și resursele lunare, acuzații respinse de China. În paralel, NASA își propune o aselenizare cu echipaj uman în 2028, iar Statele Unite urmăresc o prezență lunară pe termen lung, ca etapă pentru o eventuală explorare umană a planetei Marte. Pentru China, miza operațională este accelerarea dezvoltării de echipamente și programe informatice noi, specifice misiunii lunare, astfel încât astronauții obișnuiți cu „siguranța relativă” a stației Tiangong din orbita joasă să poată face tranziția către o misiune mai riscantă la suprafața Lunii. Ce urmează în programul Tiangong China trimite din 2021 echipaje de câte trei astronauți la Tiangong pentru șederi de șase luni. În plus, agenția spațială chineză pregătește doi astronauți pakistanezi, dintre care unul ar putea participa la o misiune către Tiangong în acest an, pentru o perioadă scurtă. Materialul amintește și că misiunea anterioară, Shenzhou-22, a fost lansată înainte de termen, în noiembrie, pentru a-i readuce pe Pământ pe cei trei astronauți chinezi, după ce nava lor Shenzhou-20 a fost avariată de resturi spațiale pe orbită. [...]
O postare cu o imagine generată de inteligența artificială, distribuită de Donald Trump , riscă să inflameze percepțiile despre escaladare militară într-un moment în care SUA și Iran discută un posibil acord de încetare a războiului, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că președintele SUA a publicat duminică o imagine generată cu AI, însoțită de legenda „Adios”, în care apare o dronă americană distrugând o navă a marinei iraniene. Informația este atribuită de publicație The Times of Israel, care notează că nu este clar ce mesaj a urmărit Trump să transmită, în contextul discuțiilor în desfășurare cu Teheranul. Ce se negociază și de ce contează Strâmtoarea Ormuz Potrivit mai multor rapoarte citate de The Times of Israel și „confirmate de oficiali israelieni”, acordul inițial ar urma să se concentreze pe: prelungirea armistițiului existent cu încă 60 de zile; redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind blocată în prezent, pentru transportul maritim „vital”. În același cadru, problema activităților nucleare ale Iranului ar urma să fie amânată pentru discuții în perioada armistițiului, fără a se impune Iranului obligația de a-și exporta stocul de uraniu puternic îmbogățit, mai notează sursa citată. Elemente suplimentare din plan și poziția Iranului Planul ar include și un armistițiu în conflictul dintre Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă nu ar prevedea dezarmarea acesteia, potrivit acelorași informații. Digi24 mai arată că Trump a declarat sâmbătă că un acord mai amplu între Statele Unite și Iran a fost „în mare parte negociat” și că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, sugerând un posibil impuls către încheierea războiului. Pe de altă parte, agenția de știri iraniană Tansim, afiliată statului, a relatat duminică faptul că Iranul „nu a acceptat nicio decizie nouă” legată de programul său nuclear în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului. În paralel, sunt menționate informații venite dinspre Washington potrivit cărora s-ar fi ajuns la un acord, iar un anunț ar putea interveni chiar duminică, potrivit CNN. [...]
Apple ar urma să permită în iOS 27 setarea unor protocoale alternative la AirPlay , o schimbare care ar deschide mai mult ecosistemul iPhone pentru transmiterea wireless a conținutului către televizoare și boxe inteligente, potrivit WinFuture . Miza este una de reglementare: presiunea Digital Markets Act (DMA) din Uniunea Europeană, care obligă marile platforme să devină mai accesibile pentru competitori. Ce se schimbă pentru utilizatori: „casting” fără AirPlay ca unic standard Conform informațiilor prezentate de publicație, iOS 27 ar putea introduce opțiunea de a alege un alt protocol de „casting” (transmitere wireless) ca standard, în locul AirPlay. Practic, utilizatorii ar putea trimite video, fotografii și muzică către dispozitive compatibile folosind soluții ale unor terți, nu doar tehnologia Apple integrată nativ în sistem. Până acum, AirPlay a fost „adânc” integrat în iOS și a rămas singura soluție nativă pentru redarea wireless pe ecrane externe, ceea ce a împins utilizatorii către ocoliri prin aplicații dedicate atunci când televizorul sau boxa nu suportau AirPlay. De ce contează: DMA forțează interoperabilitatea în ecosistemele mari WinFuture leagă această posibilă deschidere de cerințele DMA, legislația UE care urmărește să reducă blocajele de ecosistem și să crească interoperabilitatea între platforme și servicii concurente. În acest context, AirPlay nu ar mai fi singura opțiune „de primă clasă” în iOS pentru transmiterea media. Cine ar putea câștiga: Google Cast, deja răspândit în hardware Mark Gurman, citat de WinFuture dintr-un newsletter Bloomberg, susține că principalul beneficiar ar putea fi Google Cast, protocol prezent de ani de zile pe multe televizoare și difuzoare. Dacă iOS 27 va integra nativ astfel de opțiuni, o parte din fricțiunile actuale (dependența de aplicații sau incompatibilități între dispozitive) ar putea dispărea. Reacția Apple: avertismente privind securitatea Publicația notează că Apple avertizează asupra unor riscuri potențiale de securitate atunci când software-ul terților este integrat la nivel de sistem — o poziție pe care compania o adoptă, în mod tradițional, ori de câte ori este împinsă să „deschidă” iOS. iOS 27 urmează să fie prezentat la WWDC 2026 , iar informațiile privind alternativele la AirPlay sunt, deocamdată, la nivel de raportare și așteptări, nu de anunț oficial. [...]
Reglementările UE ar putea obliga Apple să deschidă iPhone-ul către Google Cast , ceea ce ar schimba practic modul în care utilizatorii trimit conținut pe televizoare și alte dispozitive, dincolo de ecosistemul AirPlay, potrivit AppleInsider . Informația apare ca un zvon legat de iOS 27 și este pusă în contextul conformării Apple cu Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care vizează marile platforme digitale. În material se arată că Apple ar urma să adauge suport pentru Google Cast și „alte alternative” la AirPlay, ca parte a schimbărilor cerute de DMA. Ce s-ar schimba în iOS 27, din perspectiva utilizatorilor Conform sursei, modificarea ar viza conectarea și trimiterea de conținut („beaming”) către alte dispozitive. În prezent, Apple oferă AirPlay ca soluție proprie, însă în iOS 27 ar urma să apară suport și pentru tehnologii terțe, în special Google Cast, folosită pe scară largă în ecosistemul Android. Un element cu impact direct asupra utilizării: utilizatorii ar putea seta AirPlay sau un alt „cadru” (framework – adică o tehnologie/standard software de conectare) drept opțiune implicită pentru trimiterea conținutului între dispozitive. De ce contează: DMA împinge Apple spre interoperabilitate AppleInsider notează că Apple consideră DMA o problemă, invocând lipsa de claritate a cerințelor și efectele lor, iar până acum acest context a dus inclusiv la blocarea unor funcții în Europa. În paralel, compania ar încerca „o cale de mijloc”, implementând o parte dintre cerințe. Informația despre suportul pentru streaming terț către TV este atribuită unor surse citate de Mark Gurman în newsletterul „Power On” al Bloomberg. Întrebarea-cheie rămasă deschisă: doar UE sau global? Materialul subliniază că nu este clar dacă aceste soluții terțe ar fi disponibile la nivel global sau doar pentru utilizatorii din UE. Apple nu a fost consecventă în modul în care aplică schimbările motivate de reglementări: unele funcții au rămas limitate la UE (exemplul dat este cel al magazinelor alternative de aplicații), în timp ce altele au fost disponibile „peste tot” (exemplul menționat: acceptarea emulatorilor clasici în App Store). Context: conformare vs. blocaje de funcții în Europa AppleInsider amintește că tensiunile legate de DMA au contribuit la absența unor funcții pentru utilizatorii europeni, inclusiv iPhone Mirroring (oglindirea ecranului iPhone pe Mac) și Live Activities pe macOS Tahoe, funcții care, potrivit articolului, lipsesc în UE încă din 2024. În acest cadru, posibila introducere a suportului pentru Google Cast în iOS 27 ar fi un pas în direcția cerută de UE, fără să însemne automat că Apple va debloca și funcțiile deja indisponibile pe piața europeană. [...]
Digitalizarea administrației fiscale din Grecia a redus puternic necolectarea TVA și a împins plățile online spre 100% , arată un raport al FMI citat de Economedia . Reformele începute treptat din 2010 și accelerate după 2018–2019 au transformat interacțiunea contribuabililor cu fiscul într-un proces aproape complet electronic, cu efecte directe asupra conformării și veniturilor publice. Potrivit publicației elene Business Daily , FMI descrie Grecia drept un model în tranziția digitală a administrațiilor fiscale din UE, în contextul unei modernizări mai ample a sectorului public. Ce s-a schimbat operațional: depuneri și plăți aproape integral digitale Raportul FMI notează că, la începutul lui 2020, aproape toate tranzacțiile cu birourile fiscale și vamale se desfășurau electronic, iar pandemia a accelerat digitalizarea. Câteva repere din datele citate: depunerea electronică a declarațiilor de TVA a ajuns la 100% în 2022 ; pentru declarațiile de impozit pe profit, rata a fost de 99,9% încă din 2021 ; plata electronică a impozitelor a urcat de la 86,6% în 2018 la 99,2% în 2023 , cu cea mai mare creștere între 2021 și 2022; în 2018–2023, ratele de depunere electronică pentru impozitul pe venit și TVA au depășit mediile UE și OCDE, cu niveluri deosebit de ridicate la persoane fizice. De ce contează economic: „decalajul TVA” s-a comprimat puternic Un indicator central este reducerea „decalajului TVA” (procentul de TVA necolectat) de la 30% în 2011 la 9% în 2024 , evoluție pe care Comisia Europeană o caracterizează drept o „realizare semnificativă în reducerea neconformității”, potrivit textului citat. În paralel, FMI indică o creștere a raportului dintre veniturile fiscale și PIB la 28% în 2025 , de la 20,5% în 2009 , menționând că, deși dinamica reflectă și schimbări economice mai ample, îmbunătățirile administrației fiscale au avut un rol cheie în lărgirea bazei de impozitare și în consolidarea încrederii în sistem. Instrumentele digitale și noile obligații pentru companii Un element important a fost platforma myAADE , introdusă în septembrie 2021, care a înlocuit myTAXISnet și a centralizat accesul la servicii digitale, inclusiv la registrele electronice myDATA . Conform raportului, toate întreprinderile sunt obligate să transmită datele contabile către myDATA, iar declarațiile de TVA și de impozit pe profit precompletate (pe baza datelor introduse electronic) au îmbunătățit conformitatea. În plus, sunt menționate două măsuri cu impact direct asupra raportărilor și plăților: din mai 2024 , utilizarea obligatorie a terminalelor POS și conectarea acestora la casele de marcat; din ianuarie 2025 , nu vor mai fi permise discrepanțe între veniturile și cheltuielile declarate de întreprinderi, în logica unei conformări „în timp real”. Guvernanță: autonomia autorității fiscale ca accelerator al digitalizării FMI consideră esențială crearea Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017, descrisă drept cea mai importantă reformă din perioada 2013–2017. În raport este reținută ideea că schimbarea a modificat „stimulentele și responsabilitatea” decizională, permițând progrese în zona de personal, management al riscurilor și digitalizare. „Reformele au creat un cerc virtuos: o mai bună guvernanță fiscală a permis digitalizarea, care a îmbunătățit conformitatea, consolidând veniturile publice și credibilitatea fiscală a țării.” Ce urmează: integrarea IA și a analizei de date în control și servicii Următoarea etapă, potrivit FMI, este menținerea rezultatelor prin integrarea unor tehnologii noi – inclusiv inteligența artificială și analiza datelor – în gestionarea riscurilor și în îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili. Mesajul instituției, conform textului citat, este că agenda de reforme „nu s-a încheiat”, însă experiența Greciei oferă lecții pentru alte state care urmăresc reforme fiscale. [...]
Google a repus în funcțiune Chromecast-ul de prima generație printr-un update , după ce mai mulți utilizatori au raportat că dongle-urile lansate în 2013 au încetat să mai funcționeze, potrivit TechRadar . Remedierea rezolvă o problemă care afecta redarea („casting”) unor servicii, dar nu schimbă statutul acestor dispozitive, pentru care Google a oprit actualizările oficiale în 2023. Google a confirmat existența problemei și a transmis că „problema care afecta capacitatea de a reda unele servicii pe dispozitive Chromecast a fost rezolvată”, conform informațiilor preluate de publicație de la Android Authority . Cu alte cuvinte, dispozitivele nu sunt „readuse” în programul de suport complet, însă vor continua să funcționeze „o vreme”, după aplicarea update-ului. Ce înseamnă, practic, „fix”-ul pentru utilizatori Chiar și cu remedierea instalată, experiența pe Chromecast (2013) rămâne limitată de compatibilitatea aplicațiilor de streaming cu hardware-ul vechi. TechRadar dă exemplul Peacock+, care nu mai poate fi folosit pe un Chromecast din 2013 deoarece nu mai este compatibil. Separat: Gemini ajunge pe Chromecast 4K cu Google TV Într-o actualizare distinctă, Chromecast cu Google TV primește o extindere importantă a funcțiilor Gemini (inteligența artificială a Google), relatează TechRadar, citând Android Headlines și alte surse. Deocamdată, update-ul pare să vizeze doar modelul 4K, nu și varianta HD. Publicația notează că pe Chromecast 4K apare un ecran nou dedicat Gemini, care permite generarea de imagini și rularea de comenzi vocale, similar cu aplicațiile Gemini de pe web și mobil. Motivul tehnic invocat: dispozitivul rulează, în esență, același sistem de operare ca Google TV Streamer, spre deosebire de Chromecast-urile mai vechi, care nu au software „la bord” și sunt controlate de dispozitivul care face casting-ul. [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]
Apple pregătește în iOS 27 o reproiectare majoră a meniului de setări pentru AirPods , într-o mișcare care ar putea reduce fricțiunea de utilizare pe măsură ce căștile au acumulat tot mai multe funcții în ultimii ani, potrivit IT之家 , care citează informații atribuite jurnalistului Bloomberg Mark Gurman . Schimbarea vizează meniul AirPods din aplicația Setări, despre care Gurman spune că va fi „modificat substanțial” în iOS 27. Noua interfață ar urma să fie mai practică, mai bine structurată și cu un aspect mai simplu. În prezent, atunci când iPhone-ul este conectat la AirPods, pagina de setări pentru căști este afișată automat în partea de sus a ecranului principal din Setări, însă organizarea opțiunilor a devenit în timp aglomerată. De ce contează: setări mai ușor de folosit pentru un produs cu funcții tot mai multe Motivul principal al reproiectării ține de acumularea de funcționalități peste un design vechi. În ultimii ani, Apple a adăugat treptat opțiuni precum gesturi din cap, mod de asistență auditivă, detecție a somnului și altele, care au rămas „îngrămădite” în aceeași structură de setări folosită încă de la primele generații de AirPods. Conform informațiilor citate, Apple ar urmări o reorganizare a ierarhiei informațiilor, astfel încât funcțiile esențiale să fie mai ușor de găsit și folosit. Unde se vede schimbarea și când ar putea fi anunțată Actualizarea interfeței de setări pentru AirPods ar urma să vină simultan pe: iOS 27 iPadOS 27 macOS 27 IT之家 notează că Apple Watch și Vision Pro au aplicații dedicate pe ecranul principal, în timp ce AirPods rămân integrați în Setări, fără planuri (în acest moment) pentru o aplicație separată. Noile sisteme de operare sunt așteptate să fie prezentate la WWDC26 , evenimentul Apple pentru dezvoltatori programat „în câteva săptămâni”, conform sursei. [...]
O descoperire din Coreea de Sud sugerează că impacturile cu asteroizi pot crea „habitate” stabile pentru microbi timp de zeci de mii de ani , ceea ce schimbă perspectiva asupra rolului craterelor de impact în evoluția timpurie a vieții, potrivit Mediafax . O echipă de cercetători a identificat sub un crater de asteroid urme ale unor comunități microbiene vechi de peste 20.000 de ani, în bazinul Jeokjung-Chogye din regiunea Hapcheon. Structura circulară a fost identificată recent drept crater de impact, format în urma căderii unui asteroid în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, iar descoperirea este relatată de Science Alert, conform publicației. De ce contează: craterul, din zonă distrusă în „refugiu” pentru viață Sub partea de nord-vest a craterului, geologii au găsit mai multe stromatolite – structuri stratificate create de microorganisme precum cianobacteriile, considerate unele dintre cele mai vechi dovezi ale vieții de pe Pământ. Interpretarea cercetătorilor este că aceste formațiuni s-au dezvoltat într-un mediu hidrotermal generat chiar de impactul asteroidului: energia coliziunii ar fi încălzit scoarța terestră și apa acumulată ulterior în crater, formând un lac fierbinte activ timp de zeci de mii de ani. „Aceasta este prima dovadă complexă care sugerează că stromatolitele s-ar fi putut forma în lacuri hidrotermale create de impacturile cu asteroizi. Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile pentru ecosistemele microbiene timpurii”, a declarat geologul Jaesoo Lim , de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM) . Ce indică analizele: semnături chimice ale unui sistem hidrotermal Echipa a analizat compoziția chimică a stromatolitelor și a identificat urme de europiu, element considerat indicator al activității hidrotermale din trecut. Sedimentele au avut niveluri ridicate de calciu, calcit și sulf, asociate microorganismelor adaptate la medii fierbinți. Datarea cu radiocarbon indică faptul că stromatolitele s-au format între aproximativ 23.400 și 14.600 de ani în urmă, ceea ce susține ideea că lacul hidrotermal creat după impact a persistat câteva zeci de milenii. Implicații: impacturile cu asteroizi ar fi putut ajuta, nu doar distruge Concluzia prezentată este că ciocnirile cu asteroizi nu ar fi avut doar efecte distrugătoare asupra Pământului timpuriu, ci ar fi putut crea și medii favorabile apariției sau dezvoltării vieții. Autorii studiului avansează și ipoteza că, în perioada bombardamentului intens de acum aproximativ 4 miliarde de ani, planeta ar fi putut avea numeroase astfel de „refugii” temporare pentru microorganisme. Cercetătorii mai susțin că aceste ecosisteme microbiene ar fi putut contribui inclusiv la apariția oxigenului în atmosfera timpurie a Pământului, în contextul în care organisme fotosintetice precum cianobacteriile sunt considerate esențiale în schimbarea compoziției atmosferei. Dacă ipoteza este corectă, impacturile ar fi putut crea mici „oaze de oxigen” în diverse regiuni ale Terrei timpurii, favorizând dezvoltarea vieții microbiene. [...]