Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Testele JAXA la Mach 5 mută discuția despre zborul hipersonic din zona „SF” în cea a fezabilității tehnice , dar drumul până la curse comerciale rămâne lung, iar riscurile operaționale și de reglementare sunt încă greu de gestionat, potrivit Jalopnik . În aprilie 2026, la centrul spațial JAXA Kakuda , o echipă formată din reprezentanți ai Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA) , University of Tokyo, Keio University și Waseda University a finalizat teste preliminare pentru un avion experimental capabil să atingă Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului), adică aproximativ 3.800 mile pe oră (circa 6.100 km/h). Într-un scenariu de utilizare comercială, un astfel de aparat ar putea zbura de la Tokyo la New York în aproximativ două ore. Ce s-a demonstrat, de fapt: rezistența la temperaturi extreme Testul nu a urmărit să dovedească zborul efectiv la Mach 5, ci că designul aparatului poate rezista condițiilor dure asociate acestor viteze. La asemenea regimuri, frecarea cu atmosfera și undele de șoc comprimă aerul și generează căldură, un tip de problemă comparată în material cu riscurile întâlnite la reintrarea în atmosferă. JAXA estimează că, la Mach 5, frecarea poate duce la temperaturi de până la 1.832°F (aprox. 1.000°C). Echipa a folosit teste în tunel aerodinamic pentru a simula viteze hipersonice și a monitorizat temperaturile aerului, ale fuselajului și ale componentelor interne. Concluzia: temperaturile interne au rămas în limite acceptabile, ceea ce sugerează că sistemele electrice ar putea funcționa pe durata unui zbor în astfel de condiții. De ce nu e suficient: motorul și aerodinamica devin problema principală Chiar dacă bariera termică este depășită, zborul hipersonic comercial depinde de un ansamblu de constrângeri fizice și inginerești. Pe măsură ce viteza crește, crește și rezistența la înaintare (drag), iar în apropierea vitezelor supersonice apar unde de presiune care produc boom sonic și un fenomen numit „wave drag” (rezistență indusă de unde), despre care articolul notează că poate crește rezistența totală cu 50% sau mai mult. Pentru a reduce rezistența și a menține viteze hipersonice, ar fi necesare: aripi puternic „măturate” (înclinate spre spate) pentru a limita rezistența; propulsie mai eficientă și cu rezistență proprie mai mică decât la motoarele convenționale. În acest context, echipa JAXA, la fel ca alți dezvoltatori, se bazează pe un „ramjet” – un tip de motor care comprimă aerul folosind chiar viteza de deplasare a vehiculului. Particularitatea importantă: ramjet-ul nu folosește turbină și nu produce tracțiune dacă aparatul nu se află deja în mișcare, ceea ce complică arhitectura de operare. Context: cursa pentru viteză se duce și pe sol, dar aviația are alte constrângeri Materialul plasează testul japonez într-o competiție mai largă pentru transport ultra-rapid, menționând și dezvoltări din transportul terestru, precum prezentarea de către China a unui tren maglev despre care se afirmă că ar fi mai rapid decât avioanele comerciale (într-un material separat al publicației). Pentru aviație, însă, chiar și cu progrese tehnice, rămâne deschisă întrebarea „când și în ce condiții” ar putea fi acceptate zborurile ultra-rapide la scară largă. Articolul avertizează explicit că este „mult prea devreme” pentru a permite astfel de zboruri pe scară largă, sugerând că, dincolo de inginerie, acceptarea operațională și cadrul de reglementare vor fi obstacole majore înainte ca promisiunea „Tokyo–New York în două ore” să devină un produs pentru public. [...]
Google începe să transforme comenzile vocale în reglaje directe de imagine și sunet pe Google TV , prin integrarea Gemini în meniurile de setări, o schimbare care poate reduce semnificativ timpul pierdut cu navigarea prin opțiuni, potrivit HDSatelit . Funcția este lansată deocamdată limitat, pe anumite televizoare TCL din SUA, cu extindere treptată. Ce se schimbă, concret, în utilizarea televizorului Noutatea este că Gemini poate interpreta cereri „spuse firesc” și fie aplică direct modificarea, fie duce utilizatorul în meniul relevant, evitând căutarea manuală prin setări. Din exemplele menționate, scenariile tipice sunt cele în care imaginea e prea întunecată sau dialogul se aude slab, iar utilizatorul vrea o ajustare rapidă fără să iasă din film sau meci. Funcția acoperă, în această etapă, ajustări uzuale precum: luminozitate și contrast; mod de imagine (de exemplu, Sport); volum; moduri de sunet și reglaje precum bassul. Cum se activează și cum se dă comanda Comanda poate fi dată prin „Hey Google” sau prin butonul de microfon de pe telecomandă. Pe dispozitivele cu microfon „hands-free”, televizorul poate asculta și fără telecomandă, dacă opțiunea este activată. Google precizează că Gemini poate porni și la formule asemănătoare cu „Hey Google” sau „OK Google”. Dacă în locuință există mai multe dispozitive care răspund la voce, în mod obișnuit reacționează unul singur, ales în funcție de apropiere, volumul vocii și tipul cererii. Configurarea trece prin Google Home și prin meniul „Voice assistant”. Pentru televizoarele TCL, traseul de activare pornește din Settings → Accounts & Profiles → Voice assistant, unde se selectează „ Gemini for TV ”. Pentru control fără telecomandă, microfonul „hands-free” trebuie activat. Unde este disponibilă acum și ce limitări are Distribuirea nu este generală. Actualizarea a început să ajungă pe anumite televizoare TCL Google TV din SUA. Conform paginii oficiale de ajutor pentru „Gemini for TV”, funcția este disponibilă în SUA și Canada pe modele TCL (QM9K, QM7K, QM8K, QM6K și X11K), dar și pe Google TV Streamer, Walmart onn. 4K Pro și modelele Hisense U7, U8 și UX. Suportul lingvistic menționat este pentru engleză (SUA și Canada) și franceză (Canada). Pentru profilurile de copii și utilizatorii sub 18 ani, experiența rămâne cea de Google Assistant, nu Gemini. Ce urmează: extindere condiționată de hardware și versiunea Android Google a introdus Gemini pe Google TV în septembrie 2025, iar la CES 2026 a indicat direcția de a „sări” peste meniurile complicate de setări. Acum, controlul vocal al setărilor devine o piesă operațională a platformei, nu doar o funcție de recomandări și răspunsuri pe ecran. Compania spune că până la finalul lui 2026 „Gemini for TV” ar urma să ajungă pe mai multe dispozitive Google TV cu Android 14 sau mai nou și cel puțin 2 GB RAM, în mai multe limbi și regiuni. Actualizarea se livrează treptat și poate fi verificată din Settings → System → About → System update, fiind o funcție integrată în sistemul Google TV, nu o aplicație separată. Linkuri menționate în sursă (context oficial): Ghid Google TV „Do more with Gemini for TV”: Google Support Funcții Gemini pentru Google TV la CES 2026: Google Blog „Gemini comes to Google TV”: Google Blog Ghid TCL „Do more with Gemini for TV”: TCL Support Funcții noi Gemini pe Google TV (martie 2026): Google Blog [...]
Google extinde masiv traducerea vocală în Meet și Translate, trecând de la câteva limbi la peste 70 , pe baza noului model audio Gemini 3.5 Live Translate , potrivit HDSatelit . Miza este una operațională: traducerea devine mai rapidă și mai „naturală” în conversații, pentru utilizare pe telefon și în întâlniri online, cu latență redusă. Modelul, prezentat de Google ca un sistem „audio-la-audio”, ar detecta automat peste 70 de limbi și ar genera o voce tradusă care păstrează intonația și ritmul vorbitorului. Diferența față de abordările clasice este că traducerea nu mai așteaptă finalul frazei, ci este produsă continuu, aproape în timp real. Google Meet: de la 5 limbi la peste 70 și peste 2.000 de combinații În Google Meet, actualizarea ar urma să ducă traducerea vocală de la cele 5 limbi suportate anterior la peste 70 de limbi și la mai mult de 2.000 de combinații lingvistice într-o singură întâlnire. Google mai spune că va simplifica interfața, astfel încât funcția să fie mai ușor de accesat direct din platformă. Lansarea începe „în această lună” pentru clienți selectați Google Workspace , printr-un „private preview” (acces limitat pentru testare), iar extinderea mai largă este programată pentru mai târziu în acest an. Google Translate: Live translate pe Android și iOS, cu un mod nou de ascultare pe Android Pe partea de Google Translate, modelul va fi disponibil pe Android și iOS, fiind legat de funcția „Live translate” din aplicație. Conform paginii de ajutor a Google Translate, Live translate poate fi folosit cu sau fără căști pe telefon sau tabletă și include multe limbi suportate, inclusiv româna. Noutatea menționată pentru Android este un „listening mode” prin difuzorul de apeluri, astfel încât utilizatorul poate asculta traducerea direct prin receptor, ca la un apel obișnuit, fără să aibă neapărat căști. Pentru dezvoltatori: acces în preview și limitele tipice ale traducerii audio Pentru dezvoltatori, Google a deschis Gemini 3.5 Live Translate în preview prin Gemini Live API și Google AI Studio. „Model card”-ul oficial îl descrie ca un model bazat pe Gemini 3 Pro, cu intrare audio și ieșire audio plus text; documentația menționează și parametri precum context audio de până la 128K tokeni și output de până la 64K tokeni (tokenii sunt unități folosite de modele pentru a „măsura” volumul de informație procesat). Tot în documentație sunt menționate limitări uzuale: pot exista variații de voce, dificultăți la accente, la limbi asemănătoare sau la treceri rapide între mai multe limbi. Etichetarea conținutului generat: SynthID pentru audio Google afirmă că sunetul produs de modelele sale este marcat cu SynthID, un „watermark” (marcaj) imperceptibil introdus în fișierul audio, care ar rămâne detectabil chiar dacă materialul este distribuit sau transformat. În contextul traducerilor vocale automate, această etichetare ar putea conta pentru identificarea conținutului generat de inteligență artificială și pentru evitarea confuziilor privind proveniența audio-ului. [...]
Europa își poate securiza infrastructura critică cu un cip produs integral pe continent , după ce un consorțiu de companii și țări europene a pus cap la cap întregul lanț – de la cercetare-dezvoltare până la livrare comercială, potrivit Gadget . Miza nu este „performanța de vârf” (cipul este pe 22 nm), ci controlul asupra unei componente strategice, într-un context în care dependențele de SUA și China au devenit un risc operațional și de securitate pentru sectoare sensibile. Ce înseamnă „producție suverană” în cazul acestui cip Publicația descrie un proces „100% european”, construit pe specializările mai multor jucători: ASML furnizează utilajele, inclusiv pentru litografie DUV (ultraviolet profund, o tehnologie folosită în fabricarea circuitelor pe plachete de siliciu); Qualinx (Olanda) dezvoltă arhitectura cipului; Soitec (Franța) produce substratul de siliciu pentru plachetele brute; GlobalFoundries (Germania) se ocupă de producția efectivă; împachetarea finală (transformarea în produs comercial) ar urma să fie realizată în 2–3 fabrici europene care vor fi anunțate ulterior; sunt menționate variante în Germania, Portugalia, Olanda sau Franța . În plus, Siemens ar urma să se ocupe de programarea liniilor de fabricare și asamblare, ca parte a efortului mai larg. QLX3xx: cipul european și unde ar urma să fie folosit Primul cip descris ca fiind produs integral în Europa se numește QLX3xx , iar producția „va fi demarată curând”, conform sursei. Deși este realizat pe 22 nm (un nod de fabricație mai vechi decât cele folosite în procesoarele de ultimă generație), rolul lui este legat de securizarea infrastructurii critice . Utilizările indicate includ: turnuri de telefonie mobilă ; centrale electrice și infrastructură de distribuție/transformare; convertoare pentru linii de transmisie; aplicații militare: rachete, drone, avioane și alte vehicule/dispozitive. Un avantaj operațional menționat este reziliența la interferențe externe: cipul ar fi proiectat să nu fie afectat de bruiaje electronice sau chiar de lipsa semnalului de la sateliți . De ce contează pentru economie și industrie Din perspectiva impactului, informația relevantă este că Europa își poate organiza un lanț complet de producție pentru un cip cu utilizări strategice, folosind avantajul competitiv al ASML , descrisă ca fiind cel mai mare producător global de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor și, la vârful tehnologic, singurul producător din lume. Ce rămâne de urmărit, pe baza informațiilor disponibile, este unde vor fi localizate fabricile pentru împachetarea finală și calendarul concret pentru intrarea QLX3xx în livrare comercială, detalii care nu sunt încă precizate. [...]
Nvidia a scumpit cu 55% RTX Pro 6000 Blackwell , iar creșterea ridică direct costurile proiectelor AI și de randare : placa de lucru (workstation) a ajuns la 13.250 dolari (aprox. 60.000 lei) în magazinul oficial, potrivit WinFuture . Față de primăvara lui 2025, când prețul recomandat era 8.565 dolari (aprox. 39.000 lei), majorarea indică o presiune de cost care se propagă din zona componentelor rare către bugetele IT ale companiilor. De ce contează: bugete mai mari pentru hardware local, alternativă mai scumpă la cloud RTX Pro 6000 este orientată către utilizare profesională – randare, calcule de proiectare, „gemeni digitali” (copii digitale ale unor sisteme reale, folosite pentru simulare) și antrenarea locală a modelelor mari de inteligență artificială. În acest context, scumpirea înseamnă fie investiții inițiale mai mari pentru stații de lucru, fie amânarea achizițiilor și replanificarea proiectelor care depind de capacitate GPU locală. Publicația notează că cererea ridicată din zona AI a redus stocurile disponibile, ceea ce susține niveluri de preț mai mari pe segmentul de vârf. Ce alimentează scumpirea: deficit de memorie și complexitate de fabricație WinFuture indică drept factor principal un blocaj pe piață, iar portalul zamin (citat în material) pune accent pe penuria globală de module de memorie , care împinge în sus costurile. Placa folosește 96 GB memorie GDDR7 (VRAM – memoria dedicată a plăcii video), cea mai mare capacitate de acest tip pe o singură placă, iar memoria are ECC (corecție de erori în funcționare), o cerință frecventă în medii profesionale. La nivel de specificații, RTX Pro 6000 se bazează pe cipul GB202, cu 24.064 nuclee CUDA, iar complexitatea ridicată este prezentată ca un alt element care apasă costurile de producție. Consumul maxim menționat este de până la 600 W, cu răcire pe două ventilatoare. Efect de antrenare și în piața „consumer”: RTX 5090 trece de 4.000 de dolari Scumpirile nu rămân izolate în zona profesională. Materialul arată că și RTX 5090 a ajuns la comercianți la peste 4.000 dolari (aprox. 18.000 lei), de la un preț de lansare de 1.999 dolari (aprox. 9.000 lei). În lipsa unor alternative echivalente, mulți cumpărători acceptă prețurile ridicate, iar pe termen scurt nu sunt semne de relaxare, pe fondul cererii persistente și al componentelor limitate. [...]
Scenariul „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar putea împinge prețul în sus fără un salt real de hardware , ceea ce riscă să transforme noua denumire într-o problemă comercială pentru seria de pliabile Samsung , potrivit unei analize 9to5Google . Autorul, utilizator de Galaxy Z Fold 7, spune că există motive reale de interes pentru următoarea generație, dar că scurgerile de informații conturează o repoziționare confuză: seria Galaxy Z Fold 8 ar urma să fie „împărțită” în două modele. Unul ar fi un dispozitiv cu un format mai lat, care ar păstra numele „Galaxy Z Fold 8”, iar celălalt ar fi o versiune doar ușor îmbunătățită a Fold 7, vândută sub numele „Galaxy Z Fold 8 Ultra”. De ce contează: riscul unui „Ultra” mai scump, cu upgrade-uri limitate Miza principală, în această lectură, este prețul. Publicația argumentează că, dacă informațiile neoficiale sunt corecte, este puțin probabil ca Samsung să vândă cele două telefoane la același nivel de preț. Eticheta „Ultra” ar sugera un model mai scump decât Fold 8, în timp ce modelul „Fold 8” ar rămâne în zona de preț a Fold 7, indicată în text la circa 1.999 dolari (aprox. 9.200 lei). Problema, spune analiza, este că „Ultra” nu ar aduce diferențe care să justifice o majorare: ar fi, în esență, un Fold 7 „reîncălzit”, cu același design, același format și aceleași camere, plus câteva îmbunătățiri punctuale. Ce upgrade-uri sunt sugerate de scurgeri În varianta descrisă, „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar veni în principal cu: îmbunătățiri ale cutei ecranului (zona vizibilă pe pliul display-ului); o creștere a capacității bateriei, descrisă ca „mult așteptată”. În rest, autorul susține că elementele definitorii (design, format, camere) ar rămâne neschimbate, ceea ce ar face ca numele „Ultra” să fie mai degrabă o decizie de marketing decât o diferențiere tehnică. Context: presiuni de cost și „ RAMaggedon ” Analiza introduce și un factor extern: condițiile de piață ar putea împinge oricum prețurile în sus, inclusiv din cauza a ceea ce autorul numește „RAMaggedon” (o criză/penurie care afectează memoria RAM, cu potențial de scumpire pentru producători). În acest context, un „Ultra” mai scump, dar fără un pachet clar de îmbunătățiri, ar putea amplifica frustrarea cumpărătorilor. Ce ar urma să facă Samsung, dacă vrea să evite confuzia Concluzia autorului este că o lansare în care un pliabil „rebranduit” drept „Ultra” devine mai scump, iar noul format mai lat intră la prețul de anul trecut, ar fi greu de justificat. Soluția sugerată: Samsung să renunțe la numele „Ultra” și să ofere două opțiuni care diferențiază priorități (format, ergonomie), fără ca denumirea să împingă automat așteptările și prețul în sus. [...]
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene , care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews . Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale. Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews). De ce contează pentru Europa: dependență tehnologică și întreruperi imediate Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv , pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz. În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare. Comisia Europeană : „nevoia Europei de suveranitate tehnologică” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică. Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. „Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.” Presiune politică pentru investiții și alternative europene În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul. În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială. Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii: „Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.” Ce urmează Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată. [...]
Un val de căldură neobișnuit în Antarctica a declanșat topire de suprafață în plină iarnă australă , un semnal care, cumulat cu tendința de încălzire observată de decenii, crește riscul de pierdere accelerată a gheții și, implicit, presiunea pe scenariile de creștere a nivelului mărilor, potrivit Futurism . Pe parcursul lunii iunie, temperaturile au urcat în unele zone cu până la 36°F peste medie (aprox. 20°C). Publicația notează că pe 6 iunie, cercetători aflați pe Peninsula Trinity – punctul cel mai nordic al continentului – au înregistrat maxime de 15,4°C, peste pragul de îngheț. Profesorul de climatologie Raúl Cordero, de la Universitatea din Groningen, a descris pentru The Guardian amplitudinea abaterii ca fiind excepțională: „Este absolut nebunesc. Este, de asemenea, cu aproximativ 20°C peste normal pentru perioada asta a anului. Este o anomalie uriașă.” Efect operațional imediat: ploaie și topire pe un ghețar care ar fi trebuit să acumuleze zăpadă Glaciologul chilian Luis Muñoz a declarat pentru aceeași publicație că, în timpul unei urcări recente pe ghețarul Collins (în extremitatea nord-vestică a peninsulei), el și un coleg au găsit condiții de topire la suprafață: „tot ce era afară s-a topit”. În mod obișnuit, în această perioadă ar exista circa 20 cm de zăpadă și multă gheață la sol, însă echipa a observat ploaie, iar precipitațiile au fost suficient de calde încât să topească gheața de la suprafață. Muñoz a avertizat că impactul este direct asupra ghețarului, într-un moment în care acesta ar trebui să primească zăpadă, nu să piardă masă prin ablație (procesul prin care gheața se reduce prin topire sau sublimare). De ce contează: valurile de căldură nu „distrug” singure gheața, dar se adaugă unei tendințe de încălzire Cordero a explicat că un episod singular nu va distruge de unul singur gheața Antarcticii, însă evenimentul vine pe fondul unor temperaturi în creștere observate de decenii pe continent. În relatarea citată, el pune valul de căldură pe seama unor vânturi vestice „extrem de puternice” și spune că astfel de condiții au devenit mai frecvente din anii 1980, fenomen asociat cu schimbările climatice. În același context, Futurism amintește că lumea a trecut prin a doua cea mai caldă lună mai din istoria măsurătorilor și că Antarctica se confruntă cu reducerea rapidă a acoperirii glaciare, inclusiv în zona ghețarului Thwaites, supranumit „ghețarul apocalipsei” din cauza temerilor privind efectele asupra coastelor la nivel global dacă se dezintegrează. Proiecții: topirea ar putea crește semnificativ până în 2100, în funcție de traiectoria emisiilor O analiză recentă a Antarctic Research Center (Te Herenga Waka – Victoria University of Wellington) , citată de Futurism, indică faptul că topirea ar putea ajunge până la de zece ori nivelul actual înainte de 2100, dacă nu sunt reduse drastic emisiile de carbon. Nicholas Golledge, profesor de climatologie la Te Herenga Waka și coautor al studiului, a avertizat că, într-un scenariu cu o creștere a temperaturilor globale de aproximativ 3,5–4°C peste nivelurile preindustriale, topirea de suprafață sporește vulnerabilitatea platformelor de gheață la colaps rapid și la creșterea nivelului mării; peste 4°C, riscul de colaps rapid devine și mai pronunțat. [...]
Xiaomi pregătește XRING O3 pentru mai multe produse, inclusiv posibil pentru mașini electrice , ceea ce ar indica o extindere a utilizării propriilor cipuri dincolo de câteva modele „de vitrină”, potrivit Notebookcheck . Noul chipset ar urma să fie succesorul direct al XRING O1 , lansat anul trecut. Din informațiile apărute până acum, Xiaomi ar sări peste denumirea „XRING O2”, iar noul SoC (system-on-chip – cipul principal care include procesorul și alte componente esențiale) ar fi branduit XRING O3. Publicația notează că acesta ar urma să alimenteze „mai multe dispozitive”, cu o adopție mai largă decât generația anterioară. Ce se știe despre poziționare și tehnologie XRING O3 ar urma să concureze tehnic cu Snapdragon 8 Elite Gen 5, însă ar putea ajunge pe piață chiar înainte ca succesorul Qualcomm să debuteze în acest an, ceea ce ar putea duce la comparații cu un cip mai nou. Un punct sensibil ține de procesul de fabricație: XRING O3 ar urma să fie produs pe tehnologia TSMC de 3 nm, aceeași folosită și pentru Snapdragon 8 Elite Gen 5. În paralel, următorul cip de vârf de la Qualcomm – așteptat să se numească Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro – ar urma să treacă la 2 nm (N2), iar aceeași direcție ar fi valabilă și pentru oferta MediaTek. În acest context, Notebookcheck apreciază că XRING O3 ar fi „cu o generație în urmă” strict din perspectiva nodului de fabricație. Chiar și așa, XRING O3 este descris ca având șanse la câștiguri importante de eficiență față de XRING O1 și la performanțe mai bune per ansamblu, mai ales în zona frecvențelor medii și joase. De ce contează: extinderea internă a platformei Xiaomi Miza nu este doar un nou cip pentru telefoane, ci posibilitatea ca Xiaomi să standardizeze mai mult pe platforme proprii. Conform informațiilor citate, compania ar putea folosi XRING O3: în mai multe dispozitive mobile decât în cazul XRING O1; posibil și în viitoarele sale vehicule electrice (EV), dacă planul se confirmă. În același timp, XRING O3 ar fi puțin probabil să ajungă pe dispozitive destinate pieței globale, la fel ca predecesorul, deși această limitare „ar urma să se schimbe” în generațiile viitoare. Notebookcheck indică drept „cel mai probabil” un debut în luna august, însă detaliile rămân la nivel de informații neconfirmate oficial. [...]
Tot mai multe indicii din iOS 27 și macOS 27 sugerează că Apple pregătește suport „din temelii” pentru dispozitive noi , inclusiv un iPhone pliabil și un MacBook cu ecran tactil, potrivit IT Home , care citează observațiile jurnalistului Bloomberg Mark Gurman din newsletterul „Power On”. Semnalul cel mai concret, în interpretarea lui Gurman, vine din macOS 27: aplicația „ iPhone Mirroring ” (oglindirea iPhone-ului pe Mac) nu ar mai fi limitată la un raport fix, ci ar putea lărgi zona de afișare până la un aspect apropiat de iPad. O astfel de interfață „lată” ar semăna cu modul de utilizare al unui telefon pliabil atunci când este deschis. Ce apare în codul iOS 27 și de ce contează Dezvoltatorii ar fi găsit în codul iOS 27 mai multe referințe care trimit la scenarii specifice pliabilelor, inclusiv: „foldState” (starea de pliere); „angleDegrees” (unghiul de deschidere/închidere); parametri pentru „mai multe ecrane”. În lectura lui Gurman, aceste elemente indică funcții de detectare a poziției și a stării ecranului, tipice pentru un dispozitiv cu balama și cu tranziții între ecran exterior și interior. „Adaptivitatea” aplicațiilor, posibil pregătire pentru ecrane variabile Un alt indiciu ține de presiunea pusă de Apple pe conceptul de aplicații „adaptive”: aceeași aplicație să se poată adapta automat la dimensiuni și rapoarte diferite ale ecranului, fără ca dezvoltatorii să împacheteze versiuni separate. La nivel de suprafață, asta ajută compatibilitatea între modele de iPhone și iPad, însă Gurman sugerează că, în profunzime, ar putea fi o pregătire pentru logica de comutare între ecranele unui iPhone pliabil. MacBook cu ecran tactil: gesturi și funcții care „sună” a mobil Pe partea de Mac, Gurman spune că macOS 27 ar aduce suport complet pentru control tactil în funcția „Sidecar” (folosirea iPad-ului ca ecran secundar pentru Mac), permițând interacțiunea cu macOS prin atingere. În plus, ar apărea și gestul de „pull-to-refresh” („trage în jos pentru reîmprospătare”), o interacțiune consacrată pe telefoane și tablete, care ar deveni naturală dacă un MacBook ar avea ecran tactil. Gurman nu afirmă că lansările sunt certe, însă concluzia lui este că Apple introduce treptat, în iOS 27 și macOS 27, suport de bază pentru hardware nou — un semn că un iPhone pliabil și un MacBook cu ecran tactil ar putea fi mai aproape decât indică calendarul obișnuit al zvonurilor. [...]
Un studiu pe peste 880 de papagali în captivitate sugerează că unele păsări folosesc nume pentru a identifica indivizi , nu doar pentru a imita sunete, potrivit Science Daily . Rezultatul contează mai ales pentru cercetarea cogniției animale: dacă „numele” sunt folosite funcțional, atunci comunicarea socială la papagali poate fi mai structurată decât se credea, cu implicații pentru modul în care sunt evaluate învățarea și intenția din spatele vocalizărilor. În loc să înregistreze papagali sălbatici în habitate tropicale, echipa condusă de Lauryn Benedict (profesor de biologie la University of Northern Colorado) a analizat păsări care trăiesc alături de oameni și aud frecvent cuvinte, inclusiv nume. Studiul a fost realizat împreună cu Christine Dahlin (University of Pittsburgh at Johnstown) și cercetători din Austria, iar concluziile au fost publicate în revista PLOS ONE . Ce au analizat cercetătorii și ce au găsit Datele au venit din proiectul ManyParrots , o rețea colaborativă care colectează chestionare și înregistrări audio despre învățare, cogniție și comportament vocal la papagali. Cercetătorii au analizat informații din chestionare pentru peste 889 de papagali și au folosit, unde a fost posibil, detalii suplimentare oferite de participanți pentru a înțelege contextul în care păsările rosteau nume. Din materialul colectat: aproape jumătate dintre participanți au trimis exemple în care papagalii spuneau nume; dintre cele 413 înregistrări care includeau folosirea de nume, 88 păreau să arate utilizarea numelor ca „etichete” pentru anumite persoane sau animale; echipa spune că există dovezi puternice că unii papagali nu aplicau nume unor categorii largi (de tipul „oameni”), ci le asociau cu un individ anume. De ce nu e doar „mimică” și unde sunt limitele Înregistrările indică și utilizări care nu seamănă cu felul în care oamenii folosesc numele. Un exemplu menționat este că unele păsări își repetau propriul nume pentru a atrage atenția, ceea ce sugerează o adaptare a „numelor” la scopuri sociale diferite, în funcție de situație. În același timp, autorii avertizează că nu se poate trage o concluzie directă că aceste semnale sunt echivalente cu numele umane, pentru că semnalele animale pot fi foarte diferite și intenția din spatele lor nu este pe deplin înțeleasă. Christine Dahlin punctează explicit această limitare: „Nu putem concluziona că sunt analoge numelor umane, atât pentru că semnalele animalelor sunt adesea atât de diferite, cât și pentru că nu înțelegem intenția completă din spatele semnalelor.” Studiul mai arată că diferențele dintre specii și chiar dintre indivizi ridică întrebări deschise despre când, cum și de ce animalele folosesc vocalizări pentru a identifica sau a se referi la alți indivizi „pe nume”. Cercetarea a fost finanțată parțial de Vienna Science and Technology Fund (WWTF), proiectul ANIML (LS23-014), iar finanțatorii nu au avut rol în designul studiului, colectarea și analiza datelor, decizia de publicare sau pregătirea manuscrisului. [...]
Planul pentru o continuare a jocului „Star Wars: Outlaws” ar fi fost anulat , ceea ce reduce șansele ca titlul Ubisoft – Massive Entertainment să devină o serie și sugerează o schimbare de priorități în dezvoltarea de conținut pe termen lung, potrivit IT Home . Informația vine de la leakerul din zona Star Wars cunoscut ca FivesWalker, care a scris pe X (fostul Twitter) pe 12 iunie că planul de dezvoltare pentru un sequel „Star Wars Outlaws” a fost oprit. Publicația notează că este vorba despre jocul open-world lansat pe 30 august 2024 pentru PlayStation 5, Windows PC și Xbox Series X|S, iar o versiune pentru Nintendo Switch 2 a apărut pe 4 septembrie 2025. Ce se întâmplă cu DLC-urile și conținutul viitor Potrivit aceleiași surse, „Star Wars: Outlaws” ar fi avut inițial în plan șase pachete DLC (conținut descărcabil, adică extensii plătite sau gratuite care adaugă misiuni, povești sau obiecte). FivesWalker susține că unul dintre aceste DLC-uri era legat direct de un roman derivat („spin-off”), „Star Wars Outlaws: Low Red Moon”. În schimb, afirmația centrală este că jocul nu va mai primi conținut nou , ceea ce ar închide atât perspectiva unor DLC-uri suplimentare, cât și a unei continuări. De ce contează: „Outlaws” nu ar urma să devină o franciză În material se face o comparație cu seria „Star Wars Jedi”, care a fost construită ca o trilogie. În cazul „Star Wars: Outlaws”, concluzia transmisă este că, în forma actuală a planurilor, jucătorii nu ar urma să vadă jocul evoluând într-o serie dezvoltată de Massive Entertainment. Informația nu este prezentată ca un anunț oficial al Ubisoft sau Massive Entertainment, ci ca o dezvăluire din zona de „leaks”, astfel că rămâne de confirmat independent. [...]