Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Documente fiscale din China indică o tranzacție de 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) cu servere ce ar fi inclus acceleratoare AI Nvidia supuse interdicțiilor SUA, un episod care reaprinde riscul de reglementare și de conformitate în lanțul global de aprovizionare cu hardware pentru inteligență artificială, potrivit tomshardware.com.
Informația se bazează pe înregistrări de facturi din baza Administrației de Stat pentru Taxare din China, care arată că Sharetronic Data Technology Co. (companie chineză ce vinde și închiriază servere AI) a achiziționat aproape 300 de servere ce ar conține cipuri AI Nvidia „interzise” la export către China, apoi le-a vândut unei subsidiare din Shenzhen pentru 92 milioane de dolari.
Conform facturilor citate, Sharetronic ar fi vândut către subsidiara din Shenzhen, în mai și iunie 2025:
Publicația notează, citând Bloomberg, că nu este clar ce cipuri exacte au fost efectiv incluse în serverele facturate și nici de unde au fost procurate, însă opțiunile menționate ar fi fost, la acel moment, sub incidența controalelor de export ale SUA către China.
SUA au interzis exportul către China al acestor acceleratoare AI de înaltă performanță încă din 2022, cu mult înainte ca Super Micro și Dell să înceapă livrările pentru aceste platforme de servere. În acest context, tomshardware.com arată că este puțin probabil ca produsele din facturi să fie „stoc vechi” cumpărat înainte de interdicții (deși unele companii au făcut stocuri pentru până la 18 luni).
Dell a negat orice abatere, afirmând că nu există „nicio evidență a vânzărilor presupuse” și că, dacă se constată deturnarea produselor sau transferul către o locație ori un client neautorizat, compania ia măsuri, inclusiv încetarea relației comerciale.
Ce urmează nu este precizat în material: din datele prezentate reiese doar că documentele fiscale și compatibilitățile tehnice ridică semne de întrebare privind respectarea regimului de export, fără a stabili în mod definitiv configurația livrată sau proveniența componentelor.
Recomandate
Samsung pregătește un Galaxy Watch cu AI care rulează permanent în fundal, mizând pe monitorizare mai lungă și mai precisă a sănătății , potrivit Samsung News . Miza operațională este trecerea de la măsurători punctuale la un „asistent” de sănătate care colectează și interpretează continuu date, pentru a susține gestionarea proactivă a stării de bine „în timp real”. Din perspectiva companiei, ceasul devine o „poartă de acces” către experiențe de inteligență artificială personalizate în ecosistemul Galaxy , cu sănătatea ca principal caz de utilizare. Samsung susține că integrarea AI ar trebui să fie „fără întreruperi” și „intuitivă”, astfel încât să ofere sprijin concret în rutina zilnică. Ce schimbări promite noul ceas, pe scurt În material sunt evidențiate câteva direcții tehnice și de utilizare, fără a fi oferite specificații sau cifre: funcționare continuă „în fundal”, astfel încât îngrijirea sănătății să devină parte „naturală” a rutinei; „componente interne complet noi”; autonomie îmbunătățită a bateriei; monitorizare a sănătății „mai mult timp” și cu „o precizie mai mare”; folosirea informațiilor generate de AI pentru a ajuta utilizatorii să își înțeleagă mai bine starea și să o gestioneze proactiv, „în timp real”. Samsung leagă această evoluție de modul în care dispozitivele mobile devin principalul punct de acces la AI, iar Galaxy Watch este poziționat ca element-cheie în zona de sănătate, fiind „mereu activ”. Când sunt așteptate detaliile Compania anunță o prezentare pe 22 iulie , de la ora 16:00 (ora României), când va arăta „următoarea evoluție” a Galaxy Watch, în cadrul unui ecosistem conectat bazat pe inteligență artificială. În acest stadiu, comunicarea nu include detalii despre preț, disponibilitate sau funcții concrete de sănătate, dincolo de direcțiile generale menționate. [...]
Samsung își împinge strategia de produse bazate pe inteligență artificială spre zona de „lifestyle” prin concepte premiate internațional , cu potențial de a influența viitoare direcții de dezvoltare pentru electrocasnice și roboți de consum, potrivit Samsung News . Compania spune că a obținut opt premii la Red Dot Award: Design Concept, inclusiv două distincții „Best of the Best”, pentru accesorii destinate electrocasnicelor și pentru conceptul de roboți pentru copii Dremo & Minimo. De ce contează: AI-ul trece de la funcții punctuale la experiențe personalizate Miza acestor premii nu este doar recunoașterea de design, ci direcția pe care Samsung o indică pentru produse: sisteme care „înțeleg contextul și preferințele utilizatorilor” și livrează experiențe mai intuitive și personalizate. În termeni practici, compania își poziționează conceptele ca viitoare produse în care AI-ul (inteligența artificială) devine componentă centrală a interacțiunii, nu doar o funcție adăugată. În declarația inclusă de companie, Mauro Porcini , președinte și Chief Design Officer al diviziei Device eXperience (DX), leagă evoluția tehnologiei de nevoia de a „înțelege oamenii” și de adaptarea naturală la nevoile fiecărui utilizator. „Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, devine tot mai important să înțelegem oamenii.” Cele două concepte „Best of the Best”: de la consumabile la roboți pentru copii 1) Accesorii pentru electrocasnice – codificare prin culori pentru eliminarea consumabilelor Samsung descrie un concept care ajută utilizatorii să gestioneze și să elimine consumabilele (de exemplu, filtre pentru purificatoare de aer și aspiratoare) printr-un sistem de codificare cromatică, astfel încât metoda corectă de eliminare să fie recunoscută „intuitiv”, fără explicații separate: gri: piese semipermanente verde: piese reciclabile maro: deșeuri generale Același concept este prezentat ca având o „triplă coroană” la Global Design Awards, după ce a luat aur și la iF Design Award 2026 (menționat de companie aici ) și la IDEA Design Award 2024 (menționat aici ). 2) Samsung Kids Robot Dremo & Minimo – companion AI personalizat Al doilea „Best of the Best” vizează un concept de robot pentru copii, în care AI-ul ar permite personalizarea unui „personaj” (nume, personalitate, voce). Sistemul ar avea două componente: Dremo , corpul principal folosit acasă Minimo , o versiune portabilă pentru conectivitate „oricând și oriunde” Samsung îl descrie ca pe un companion care „crește” odată cu copilul, adaptând interacțiunile la interese și la etapele de dezvoltare. Alte șase concepte premiate: AI în îngrijire, bucătărie, interfețe și interacțiune 3D Pe lângă cele două distincții de top, compania enumeră încă șase concepte bazate pe AI premiate la Red Dot, orientate spre „stiluri de viață personalizate”: AI Beauty Mirror : analiză a pielii prin scanare și recomandări personalizate de îngrijire Panorama UX : optimizarea automată a dispunerii ecranului și a interacțiunilor în funcție de utilizator și context AI Kitchen : recomandări pentru mese, gestionarea ingredientelor, gătit și spălat vase, folosind AI și robotică Spatial Tab : platformă conversațională 3D fără ochelari, pentru interacțiuni realiste cu „AI Companions” AI Home Companion PUCO : companion sensibil la context, cu proiecții și expresii non-verbale Fluid AI Design System : interfață generativă cu agenți AI, care creează interfețe personalizate în timp real Context: ce este Red Dot Award: Design Concept Samsung reamintește că Red Dot Design Award este organizat din 1955 de Design Zentrum Nordrhein Westfalen și are trei categorii: Product Design, Design Concept și Brands & Communication Design. Componenta „Design Concept” vizează concepte înainte de a deveni produse comerciale. Din informațiile publicate, nu rezultă un calendar de lansare sau o confirmare că aceste concepte vor ajunge pe piață; materialul le prezintă ca direcții de design și utilizare a AI în produse viitoare. [...]
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
Investigația Reuters indică o posibilă încălcare majoră a reglementărilor de mediu la un centru de date xAI, cu efecte sanitare în comunitățile din jur , potrivit IT之家 , care rezumă un material publicat pe 14 iulie de agenția de presă. Conform Reuters, compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI (care „după fuziunea recentă cu SpaceX” a fost redenumită SpaceXAI), ar fi instalat 59 de turbine pe gaz natural la centrul de date „Colossus 2” din statul Tennessee, SUA, fără a obține autorizația federală necesară . În ianuarie 2026, compania ar fi declarat oficial că operează 27 de turbine în același centru. De ce contează: praguri de emisii depășite și risc de sancțiuni Reuters spune că a analizat 30 dintre turbinele menționate în documente și estimează că acestea ar putea emite anual: 2.500 de tone de oxizi de azot (NOx) 4.000 de tone de monoxid de carbon (CO) 22 de tone de formaldehidă Aceste niveluri ar depăși pragurile prevăzute de legislația americană „Clean Air Act” (Legea aerului curat), inclusiv un reper menționat de Reuters: 100 de tone pentru oxizi de azot . Documentele invocate ar proveni din corespondența dintre reprezentanți xAI și autorități de reglementare. Impact local: acuzații în instanță și indicatori de sănătate pe o rază de 8 km În paralel, NAACP (Asociația Națională pentru Progresul Persoanelor de Culoare) a dat în judecată SpaceXAI, susținând că funcționarea turbinelor neautorizate ar fi dus la creșteri ale emisiilor, inclusiv: NOx: +111% PM2,5 (particule fine): +83% formaldehidă: +88% Reuters mai notează că poluanții respectivi sunt asociați cu efecte adverse asupra sănătății. În zona de 5 mile (aprox. 8 km) din jurul amplasamentului, în 28 de sectoare de recensământ , 27 ar avea o prevalență estimată a astmului peste media comitatului, iar în 24 ar fi mai ridicată prevalența bolii pulmonare obstructive cronice. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters și preluate de IT之家, miza imediată ține de conformarea cu reglementările federale de mediu și de litigiul deschis de NAACP , care poate amplifica riscurile legale și operaționale pentru companie. Materialul citat nu precizează, însă, dacă au fost deja aplicate sancțiuni sau ce măsuri corective ar fi fost impuse până acum. [...]
Google DeepMind a reconstruit cu IA un moment sportiv fără filmare, folosind o „conductă” hibridă de producție video – un exemplu de cum modelele generative pot fi integrate în fluxuri de post-producție fără a renunța la verificarea pe bază de arhive și efecte vizuale tradiționale, potrivit Google Blog . Proiectul vizează „ Gol da Rua Javari ”, un gol atribuit lui Pelé, marcat la 2 august 1959, descris ca o fază cu trei „sombrero” consecutive peste apărători și portar, fără ca mingea să atingă pământul. Momentul nu a fost surprins pe peliculă, iar reconstrucția a fost realizată în colaborare cu familia lui Pelé, istorici, jurnaliști sportivi și legende ale fotbalului, în parteneriat cu Pelé Brand (administratorii oficiali ai patrimoniului Pelé, păstrat de NR Sports). Miza operațională: cum arată un flux „IA + VFX” pentru reconstrucție istorică Materialul final este prezentat ca un mini-documentar, construit pe o combinație de filmare practică și generare asistată de modele de inteligență artificială. Echipa a filmat mai întâi secvențe live-action pe gazonul stadionului Rua Javari, folosind mingi grele din piele și echipamente „de epocă”, iar apoi a folosit aceste imagini ca bază pentru transformarea digitală. În articol sunt menționate explicit trei direcții tehnice principale: înlocuirea personajului : maparea asemănării lui Pelé și a echipamentului clasic cu numărul 10 pe un cascador modern; restilizarea mediului : transformarea stadionului modern pentru a corespunde arhitecturii și condițiilor meteo din ziua respectivă; generarea ambianței : redarea modului în care fanii au trăit momentul, atât pe stadion, cât și acasă, la radio. Pentru reconstrucție au fost folosite „cele mai avansate modele” ale companiei, enumerate ca Veo, Gemini Omni și Nano Banana Pro, alături de instrumente interne. „Performance Control”: controlul mișcării, nu doar fotorealism Publicația susține că o dificultate majoră a fost coregrafia atletică extremă asociată cu un jucător precum Pelé, unde fotorealismul generativ nu este suficient dacă mișcarea nu rămâne credibilă. Soluția descrisă este „Performance Control”, o abordare bazată pe Veo 3 care extrage geometrie 3D și mișcare din filmarea unui cascador, pentru a ghida generarea video. Fluxul de lucru descris include separarea scenei în straturi editabile (sportivi, fundal), extragerea mișcării 3D și generarea unui fundal „curat”, astfel încât jucătorii și mediul să poată fi modificați independent. Verificare prin arhive și finisare tradițională Pentru acuratețe istorică, istoricul brazilian Anita Lucchesi și echipa sa au adunat aproape 2.000 de înregistrări istorice (de la planuri la albume de familie) și peste 3.600 de imagini istorice. Au fost intervievați martori, jurnaliști și membri ai comunității Mooca, folosind inclusiv o machetă la scară a stadionului, fotografii de arhivă și diagrame pentru a reconstrui faza din memorie. În post-producție, echipa a folosit o „conductă” hibridă: rafinare cu ajutorul modelelor (Gemini Omni și Nano Banana Pro) și apoi efecte vizuale tradiționale pentru compoziția mingii, integrarea granulației și echilibrarea culorilor. Pentru a obține un aspect cât mai apropiat de cinema-ul anilor 1950, ieșirea digitală a fost trecută printr-o mașină de „filmout” (transfer pe film pentru a reproduce caracteristici vizuale specifice peliculei). Unde ajunge proiectul Reconstrucția este expusă la Muzeul Pelé din Santos (Brazilia), iar mini-documentarul include interviuri cu istorici, jurnaliști, familia lui Pelé, martori și legende ale fotbalului implicate în proiect. „Ar fi atât de mândru să vadă toate acestea. Spunea mereu că e păcat că golul nu a fost niciodată înregistrat. Așa că posibilitatea de a-l retrăi, cu toată această tehnologie, este uimitoare.” — Flávia Kurtz, fiica lui Pelé [...]
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
