Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
OpenAI își schimbă rapid fluxul de semnare pentru aplicațiile macOS, după ce a depistat o vulnerabilitate într-un instrument terț folosit în lanțul său de dezvoltare, într-un caz care arată cât de expuse pot fi companiile la atacuri de tip „supply chain” (compromiterea furnizorilor/depedențelor software), potrivit economedia.ro. Compania spune că nu a găsit dovezi că datele utilizatorilor au fost accesate și nici că sistemele, proprietatea intelectuală sau software-ul său au fost modificate.
Incidentul este legat de Axios, o bibliotecă de dezvoltare terță parte utilizată pe scară largă, pe care OpenAI afirmă că a fost compromisă pe 31 martie, într-un atac mai amplu asupra lanțului de aprovizionare software, atribuit unor actori despre care se crede că au legături cu Coreea de Nord. În urma compromiterii, un flux de lucru GitHub Actions folosit de OpenAI ar fi descărcat și executat o versiune malițioasă a Axios.
Potrivit companiei, fluxul de lucru afectat avea acces la un certificat și la materiale de autentificare folosite pentru semnarea aplicațiilor macOS (procesul prin care sistemul de operare poate verifica dacă aplicația provine de la un dezvoltator legitim). Sunt menționate explicit aplicațiile ChatGPT Desktop, Codex, Codex-cli și Atlas.
OpenAI afirmă că analiza internă a concluzionat că certificatul de semnare prezent în acel flux de lucru „probabil” nu a fost exfiltrat (extras) cu succes de încărcătura malițioasă. Totodată, compania spune că parolele și cheile API (chei de acces pentru integrarea serviciilor) nu au fost afectate.
OpenAI anunță că își actualizează certificările de securitate și le cere tuturor utilizatorilor de macOS să își actualizeze aplicațiile OpenAI la cele mai recente versiuni, pentru a reduce riscul distribuirii unor aplicații false.
O consecință concretă pentru utilizatori și organizații: începând cu 8 mai, versiunile mai vechi ale aplicațiilor desktop macOS ale OpenAI nu vor mai primi actualizări sau asistență și „s-ar putea să nu mai fie funcționale”, conform companiei.
OpenAI mai precizează că incidentul a avut drept cauză principală o configurare greșită în fluxul de lucru GitHub Actions, care a fost remediată.
Recomandate
CodeRabbit își extinde analiza de securitate dincolo de modificările punctuale dintr-un pull request , folosind GPT‑6.1 Sol pentru a corela comportamente între fișiere și componente în baze de cod complexe, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea „unghiurilor moarte” din revizuirea codului, acolo unde o schimbare aparent minoră poate afecta biblioteci comune, dependențe și mecanisme de protecție din alte zone ale aplicației. Modelul GPT‑6.1 Sol este folosit ca model principal în „agentul de securitate” al CodeRabbit, cu rolul de a extinde revizuirea dincolo de diferențele (diff) dintr-un singur set de modificări. Conform descrierii, Sol ajută la conectarea efectelor unei schimbări între fișiere și componente, pentru a scoate la iveală potențiale probleme de securitate care altfel ar putea trece neobservate. Un element important pentru echipele de inginerie și securitate este poziționarea produsului față de instrumentele existente: revizuirea CodeRabbit este „independentă de agentul care a scris codul” și „completează scanerele consacrate”, iar sistemul mai folosește și alte modele avansate și instrumente de securitate. OpenAI nu oferă însă în material detalii despre rate de detecție, comparații cantitative sau metodologii de evaluare. Cum este folosit Sol în fluxul de lucru Integrarea este descrisă pe mai multe niveluri, în funcție de profunzimea investigației: Pull-request review : Sol analizează schimbările pe măsură ce dezvoltatorii lucrează, în timpul revizuirii unui pull request. Deep Scan : suportă investigații mai ample la nivel de depozit (repository), inclusiv dependențe și interacțiuni între componente. CodeRabbit Secure : extinde investigația către depozite conectate (de exemplu, o bibliotecă de autentificare partajată), pentru a evalua cum o slăbiciune poate afecta un sistem mai larg. De la identificare la remediere, cu „omul în control” OpenAI notează că CodeRabbit folosește GPT‑6.1 Sol pentru a semnala probleme legate de securitate în „mii de depozite și organizații”, iar constatările sunt introduse în fluxurile de pull request pe care dezvoltatorii le folosesc deja pentru revizuire și îmbunătățire. Componenta „Secure” leagă investigația de remediere: pentru constatările selectate de utilizator, sistemul poate încerca verificarea exploatării într-un „sandbox” izolat, fără a testa sisteme de producție. Pentru anumite tipuri de probleme, poate și redacta un pull request cu o propunere de fix, care rămâne de revizuit și aprobat de o persoană. Materialul insistă că responsabilitatea finală rămâne la oameni: revizorii umani decid ce schimbări sunt livrate în producție. Linkuri menționate în sursă Detalii despre GPT‑6.1 Sol: https://openai.com/index/introducing-gpt-6-1-sol/ Detalii despre CodeRabbit Secure: https://www.coderabbit.ai/security [...]
Cloudflare își mută managementul vulnerabilităților spre „apărare la marginea rețelei” (edge) cu ajutorul modelelor OpenAI , într-un serviciu aflat în acces timpuriu care promite să lege direct descoperirea unei probleme în cod de semnalele din producție și de măsuri concrete de reducere a expunerii, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea timpului pierdut de echipele de securitate în trierea alertelor și accelerarea trecerii de la „am găsit o vulnerabilitate” la „am aplicat o protecție”. Ce lansează Cloudflare și cum funcționează Serviciul se numește „ Vulnerability Discovery and Remediation ” și este oferit în regim de early access prin Cloudflare Managed Defense. Conform descrierii, Cloudflare combină modele OpenAI accesate prin Daybreak cu propria rețea globală și cu „context de amenințări” (threat context) pentru a investiga cod și a evalua potențiale vulnerabilități. Diferența pe care o urmărește Cloudflare este conectarea unei vulnerabilități din cod cu realitatea din producție: dacă ruta afectată este activă, dacă primește trafic suspect și dacă există deja controale de securitate care o protejează. Aceste semnale ar trebui să ajute la prioritizarea investigațiilor. În fluxul descris, serviciul: analizează cod „autorizat de client” pentru a identifica vulnerabilități potențiale și a verifica dovezile din spatele fiecărei constatări; pregătește propuneri de patch-uri (corecții în cod) și, unde este cazul, reguli personalizate de Web Application Firewall (WAF – filtru de securitate pentru aplicații web) pentru a reduce expunerea până la aplicarea unui fix; rulează verificări automate pe propuneri, iar echipa Cloudflare le revizuiește înainte de a le trimite clienților, care păstrează controlul asupra modificărilor implementate. De ce contează pentru companii: triere mai rapidă și protecții temporare OpenAI notează că echipele de securitate se confruntă cu un flux constant de informații despre vulnerabilități și alerte, iar trierea manuală consumă timp și capacitate. Abordarea Cloudflare încearcă să reducă această presiune prin: mai mult „context” din trafic și semnale de securitate, pentru a decide ce merită investigat primul; măsuri de protecție la nivel de edge (de exemplu, reguli WAF) care pot limita expunerea înainte ca echipele de dezvoltare să finalizeze corecțiile. În esență, produsul este poziționat ca o punte între descoperirea vulnerabilităților și apărarea efectivă, cu pași intermediari „gata de evaluat” de client. Rolul Codex în ingineria Cloudflare și un reper de cost În paralel, Codex este folosit pe scară largă în organizația de inginerie a Cloudflare pentru creșterea productivității și îmbunătățirea calității codului, potrivit lui Mark Anderson, President of Revenue, Cloudflare. Acesta susține că „100%” dintre dezvoltatorii companiei folosesc Codex. Anderson oferă și un exemplu concret: o echipă de patru dezvoltatori ar fi refăcut un produs în trei zile, ar fi făcut rollout și testare, cu un cost de 1.100 dolari (aprox. 5.000 lei) pe tokeni, estimând că altfel ar fi fost nevoie de luni de lucru și „poate de 10 ori mai mulți dezvoltatori”. „Frumusețea automatizării pe care o oferă Daybreak și Codex este că poți atribui mașinilor munca de rutină, astfel încât oamenii să-și exercite judecata asupra celor mai importante decizii de inginerie și securitate.” Ce urmează Materialul indică faptul că „Vulnerability Discovery and Remediation” este în acces timpuriu, fără a detalia calendarul unei disponibilități generale sau condițiile comerciale. Direcția este însă explicită: integrarea modelelor AI în procesele de inginerie și securitate, astfel încât analiza codului, semnalele din producție și acțiunile propuse (protecții și patch-uri) să fie legate într-un flux unic, în care clientul decide ce implementează. [...]
Un lanț de vulnerabilități din Plex permite atacatorilor să ruleze cod de la distanță și să instaleze mineri cripto , iar mii de servere rămân expuse, deși există actualizare de securitate din august, potrivit Gizmodo . Miza este operațională și financiară pentru utilizatori: resursele sistemului pot fi consumate pentru minare, iar conexiunea de internet de acasă poate fi „închiriată” fără știrea proprietarului, prin transformarea serverului într-un proxy rezidențial. Vulnerabilitățile au fost descrise într-un „lanț” de execuție de cod de la distanță fără autentificare (RCE – remote code execution), publicat de un cercetător care folosește pseudonimul ZM. În esență, un atacator care poate ajunge la un Plex Media Server expus poate obține tokenul de administrator și poate planta un fișier malițios care rulează la următoarea transcodare video. Lanțul, numit „Plex2Shell”, combină patru probleme urmărite ca CVE-2026-96652 , CVE-2026-96654, CVE-2026-96655 și CVE-2026-96656 și afectează versiunile de dinainte de 1.43.3.10861, conform descrierii tehnice publicate de ZM. Exploatare „în sălbăticie”: miner cripto și proxy rezidențial Un blogger anonim (boredhackerblog) spune că a rulat un „honeypot” (un server vulnerabil folosit ca momeală pentru a observa atacuri) pe o versiune veche de Plex și a observat exploatare activă. Conform relatării, atacatorii au livrat inițial un miner de criptomonede, iar ulterior un instrument numit „myawesomeproxy”, care ar transforma sistemul într-un proxy rezidențial – adică altcineva își poate ruta traficul prin conexiunea victimei, pentru a părea trafic „obișnuit” și pentru a-și masca adresa IP. Kraken Chief Security Officer, Nick Percoco, a avertizat într-o postare pe X că simpla oprire a minerului nu rezolvă problema, deoarece încărcătura malițioasă ar sta în folderul de codecuri al Plex și ar rula din nou la fiecare transcodare. De ce rămân multe servere neactualizate Plex a fost notificat despre problemă pe 27 iulie, a confirmat-o și a plătit un bug bounty de 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) pe 4 august, în aceeași zi în care versiunea reparată a devenit disponibilă la descărcare. Pe 1 septembrie, compania a publicat un avertisment public și, potrivit BleepingComputer, a trimis e-mailuri utilizatorilor care erau încă pe versiuni vechi. Totuși, actualizarea nu pare să se fi propagat suficient de rapid. Datele Shadowserver citate de publicație indică aproape 49.000 de gazde încă expuse sâmbătă, inclusiv aproximativ 25.100 în America de Nord și circa 17.600 în Europa. Un motiv invocat este fragmentarea modului de actualizare: setarea de actualizare automată indicată de Plex ar fi opțională, implicit pe „Ask me” (nu instalare automată) și ar fi relevantă doar pentru Windows și macOS, în timp ce instalările pe Linux, Docker și NAS depind de manageri de pachete, reporniri de containere sau descărcări manuale. Context: Plex a mai avut incidente de securitate Gizmodo amintește că Plex a avut și alte episoade relevante, inclusiv în septembrie 2025, când compania a cerut resetarea parolelor după acces neautorizat la e-mailuri, nume de utilizator și parole „hash-uite” (stocate sub formă de amprentă criptografică). Publicația mai notează și un caz relatat anterior de Ars Technica despre incidentul LastPass din 2023, unde o aplicație media terță ar fi fost folosită ca vector pentru execuție de cod la distanță; Ars a indicat Plex pe baza unei surse „briefed”, însă LastPass și Plex nu au confirmat public legătura în același nivel de detaliu. Ce e de făcut, pe scurt Conform informațiilor din articol, riscul vizează serverele Plex expuse și neactualizate. Pragul menționat este versiunea 1.43.3.10861: sistemele rulate pe versiuni anterioare intră în categoria afectată de lanțul „Plex2Shell”. Pentru utilizatori, implicația practică este că un server lăsat în urmă cu actualizările poate deveni o sursă de cost (consum de resurse/energie) și un risc operațional (trafic rutat prin conexiunea proprie) fără semne evidente la suprafață. [...]
Pentagonul a trecut Institutele Confucius pe lista amenințărilor la securitatea națională , o decizie care poate accelera restricțiile asupra colaborărilor universitare și a accesului la resurse în campusuri, potrivit Agerpres . Departamentul american al Apărării a desemnat centrele culturale finanțate de China din campusurile universitare, cunoscute ca Institutele Confucius, drept o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Anunțul a fost făcut vineri de secretarul apărării Pete Hegseth , într-o informație relatată de Reuters și preluată de Agerpres. Ce invocă Pentagonul și ce măsuri spune că a luat Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că Institutele Confucius ar funcționa „sub acoperire” în universitățile americane și că Pentagonul le-a adăugat pe lista instituțiilor considerate o amenințare la securitatea națională. „Se pare că au apărut 80 de noi celule de propagandă în 30 de universități, folosind nume și statute diferite, dar cu aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să infiltreze mințile studenților americani.” Tot el a afirmat că, în ultimele două luni, Departamentul Apărării a „demontat sistematic” fiecare dintre aceste organizații, fără ca materialul citat de Agerpres să ofere detalii despre mecanismul concret al acestor acțiuni sau despre instituțiile vizate. Context și reacții Washingtonul acuză de mai mult timp Institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă chineză și a luat măsuri pentru a le limita, notează aceeași sursă. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu din partea Reuters, conform informațiilor preluate de Agerpres. [...]
Un atac de tip DDoS a provocat probabil întreruperi de internet în Coreea de Nord , blocând timp de circa 32 de ore accesul la zeci de site-uri oficiale, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o analiză a companiei americane de monitorizare a rețelelor Kentik . Analiza Kentik indică mai multe valuri de trafic care au venit simultan din două țări și au coincis cu momentul în care site-urile nord-coreene au început să cadă. Doug Madory, director de analiză a internetului la Kentik, a declarat pentru Reuters că vârfurile de trafic au început marți, în jurul orei 11:00 (ora locală), și că „este cu siguranță un atac DDoS (Distributed Denial-of-Service)”, adică o supraîncărcare intenționată a serverelor printr-un volum foarte mare de cereri. Totuși, datele analizate nu indică identitatea autorilor, iar Kentik a evaluat doar o parte din traficul direcționat către Coreea de Nord, ceea ce limitează concluziile privind originea exactă și amploarea atacului. Ce a fost afectat Întreruperile au vizat peste 40 de site-uri oficiale care folosesc domeniul național „.kp”, inclusiv paginile Ministerului Afacerilor Externe și ale agenției de presă de stat KCNA, potrivit presei sud-coreene citate în material. Ipoteze alternative și ce nu pare să fie cauza Presa sud-coreeană a menționat și o posibilă explicație non-cibernetică: experți în securitate au indicat că o alimentare instabilă cu energie electrică ar fi putut contribui la problemele de funcționare. În același timp, căderile din Coreea de Nord „nu par” să fie legate de problemele globale apărute ulterior în săptămână, generate de dezvăluirea unor vulnerabilități în limbajul de programare PHP, potrivit informațiilor din analiză. Context: nu este un incident izolat Rețeaua de internet a Coreei de Nord, strict controlată, a mai fost paralizată și în trecut. Un exemplu menționat este finalul anului 2014, când țara a avut o întrerupere completă de câteva ore, pe fondul tensiunilor legate de o comedie a Sony Pictures despre asasinarea fictivă a liderului Kim Jong Un. [...]
Pentagonul își extinde capabilitățile de „război în umbră” în zona cibernetică , după ce a înființat în secret, în aprilie, o structură dedicată sabotajului tehnologic și perturbării proiectelor din străinătate, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza, conform materialului, este accelerarea operațiunilor „agresive” în afara SUA, inclusiv potențiale atacuri cibernetice, într-un cadru despre care sursa notează că a fost ținut departe de supravegherea publică. Noua entitate se numește „ Biroul de Sprijin Tehnologic ” (Technology Support Office – TSO) și, până acum, nu a fost menționată public nici de secretarul Apărării, Pete Hegseth, nici de alți oficiali de rang înalt. Informațiile despre TSO ar fi greu de găsit pe site-urile Pentagonului, iar agenția apare doar în câteva documente ale Departamentului Apărării. Ce ar face TSO și de ce contează operațional Potrivit articolului, TSO ar fi fost creat pentru a intensifica activități clandestine care vizează sabotarea sau perturbarea proiectelor tehnologice externe considerate amenințări la adresa superiorității militare a SUA. În această logică, agenția ar urma să acopere o plajă mai largă de acțiuni, de la zona cibernetică până la operațiuni de dezinformare și perturbarea lanțurilor logistice. Publicația menționează că TSO nu ar avea autoritatea legală de a desfășura direct operațiuni clandestine, însă ar colabora cu ofițeri superiori militari și de informații pentru a dezvolta instrumente și strategii care să limiteze accesul adversarilor la tehnologii critice de apărare sau să le submineze „de la distanță”. Cum ar fi fost construită agenția și cine a coordonat înființarea Politico afirmă că a discutat, sub anonimat, cu 12 foști și actuali oficiali americani din securitatea națională, inclusiv persoane implicate în înființarea agenției sau care au lucrat îndeaproape cu aceasta. Conform relatării, inițiativa ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg , iar un alt oficial implicat ar fi Tom Rakusan, fost agent CIA și consilier principal al lui Feinberg la Pentagon. TSO ar fi rezultat în mare parte din reorganizarea a două departamente secrete care derulau eforturi similare, la scară mai mică, încă din 2023. Instrumente, ținte și buget estimat TSO ar fi format din ingineri, operatori speciali și ofițeri de informații, iar activitatea ar include: dezvoltarea de instrumente și sisteme de hacking personalizate; planificarea de operațiuni de înșelăciune și diversiune; inducerea în eroare a adversarilor pentru a-i determina să instaleze componente concepute de TSO în platforme-cheie și programe ale sistemelor de armament străine. Un fost oficial al serviciului de informații al Pentagonului a estimat pentru Politico un buget de cel puțin 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru TSO. Întrebările de supraveghere și reacția Casei Albe În material sunt menționate și temeri că administrația Trump ar fi evitat deliberat să vorbească public despre TSO pentru a limita supravegherea unor programe care ar putea afecta civili sau ar putea tensiona relațiile cu state cu care SUA nu sunt în război, precum China. Un fost oficial de rang înalt din Pentagon, citat sub anonimat, a ridicat explicit problema controlului și a responsabilității: „Întrebările sunt: Cine aprobă și controlează (o astfel de agenție), cine supraveghează (activitățile sale), cine este informat, pentru ca cetățenii americani să aibă încredere că ceea ce faci tu este în conformitate cu valorile noastre.” Casa Albă, potrivit articolului, a refuzat să comenteze existența agenției și nu a răspuns unei cereri de comentariu privind subiectul. [...]
