Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
TurboQuant nu va tempera semnificativ cererea de memorie pentru AI, iar presiunea pe prețuri ar putea rămâne ridicată până spre 2028, potrivit unei analize techradar.com, care citează opinii ale unor analiști din Coreea de Sud. Miza pentru piață este economică: chiar dacă algoritmii de compresie fac modelele mai „eficiente”, competiția din AI se poartă pe performanță, ceea ce tinde să mențină (sau să crească) consumul total de DRAM în centrele de date.
Analiștii citați susțin că îmbunătățirile de tip TurboQuant (un algoritm de compresie anunțat recent de Google) nu se traduc neapărat în scăderea cererii de semiconductori și memorie. Logica este că modele mai eficiente reduc costul per unitate de calcul, ceea ce poate stimula utilizarea AI la scară mai mare, anulând economiile de resurse la nivel de industrie.
Un analist de la Samsung Securities, Lee Jong-wook, este citat cu ideea că optimizarea modelelor tinde să fie folosită pentru a livra servicii AI mai performante cu aceleași resurse, nu pentru a reduce consumul total. În același registru, el argumentează că, atâta timp cât companiile AI concurează pe performanță, optimizarea nu va apăsa în jos cererea de semiconductori.
Un alt analist, Kim Rok-ho (Hana Securities), atrage atenția că tehnologiile de compresie nu sunt noi și că rămâne neclar dacă vor fi adoptate pe scară largă în industria AI. Chiar și într-un scenariu de adopție mai amplă pe termen mediu și lung, el vede mai probabilă scăderea barierelor de cost și extinderea utilizării AI, decât o reducere a cererii pentru DRAM și stocare.
Analiza notează și o doză de scepticism în comunitățile online privind modul în care Google își prezintă tehnologia, subliniind totodată că, în acest moment, TurboQuant este încă la nivel de cercetare, iar implementarea la scară mare rămâne de văzut.
Textul trece în revistă și un raport TrendForce despre scăderi de preț la DDR5 în SUA, Europa și Asia, însă interpretarea este că ieftinirile țin mai degrabă de o reacție a consumatorilor la niveluri considerate prea ridicate, nu de o îmbunătățire structurală a ofertei. În paralel, se menționează că prețurile „de contract” pentru marii producători nu ar indica o schimbare majoră de trend.
Este amintit și producătorul de laptopuri Framework, care a reușit să limiteze temporar creșterile de cost, dar compania ar fi avertizat că volatilitatea și scumpirile ar putea continua în restul lui 2026.
Concluzia analizei este că dezechilibrul dintre cerere și ofertă pe piața memoriei, alimentat de AI, nu pare să se corecteze rapid, iar estimările citate indică lipsa unei îmbunătățiri „semnificative” până în 2028. În acest context, TurboQuant este prezentat mai degrabă ca o tehnologie care poate crește performanța și accesibilitatea AI, nu ca un factor care să reducă presiunea asupra consumului total de RAM.
Recomandate
Google a făcut disponibil global în Search modelul Gemini 4 Hydrogen , cel mai mare upgrade de model de până acum , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii primesc răspunsuri și descoperă linkuri, potrivit Google . Schimbarea vizează în primul rând funcționarea căutării în „ AI Mode ” (modul cu răspunsuri generate de inteligență artificială), unde compania promite răspunsuri mai utile, mai vizuale și mai ușor de parcurs. Upgrade-ul este deja activ „la nivel global” pentru toți utilizatorii, conform postării semnate de Robby Stein, vicepreședinte de produs pentru Google Search. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că experiența de căutare poate arăta și funcționa diferit fără o acțiune din partea utilizatorului, iar modul în care sunt formulate întrebările devine mai important pentru calitatea răspunsului. Ce se schimbă în practică în Google Search Google enumeră patru îmbunătățiri principale aduse de Gemini 4 Hydrogen în Search: Înțelegere mai bună a intenției : Search ar gestiona mai bine întrebări nuanțate și complicate, inclusiv cereri cu mai multe părți, greșeli de tastare sau solicitări foarte specifice. Compania spune că modelul urmează mai bine instrucțiunile și poate apela „instrumente” (tool calling) pentru a răspunde mai precis pe fiecare componentă a întrebării. „Query fan-out” și conectare mai bună către linkuri : Hydrogen ar îmbunătăți tehnica prin care Search lansează simultan mai multe interogări pe subteme relevante, pentru a oferi o plajă mai largă de linkuri și a ajuta utilizatorii să găsească site-uri pe care altfel nu le-ar fi descoperit. Răspunsuri mai vizuale : utilizatorii ar vedea mai multe imagini, răspunsuri structurate, tabele de comparație și „instrumente” personalizate, păstrând viteza specifică Search. Înțelegere lingvistică mai bogată : indiferent de limba în care este pusă întrebarea, Google afirmă că răspunsurile vor fi mai nuanțate în toate limbile suportate de AI Mode. De ce contează pentru ecosistemul online Accentul pus pe răspunsuri generate și pe „query fan-out” indică o schimbare operațională cu impact asupra felului în care utilizatorii ajung la informație: mai multă sinteză direct în pagina de rezultate și o selecție de linkuri potențial diferită față de căutarea clasică. Pentru publisheri și companii care depind de trafic din căutare, miza devine vizibilitatea în seturi mai largi de rezultate și adaptarea conținutului la întrebări mai complexe, formulate „natural”. Google nu oferă în această postare date despre efecte măsurabile (de exemplu, timpi de răspuns, acuratețe sau impact asupra traficului), astfel că amploarea schimbării rămâne, deocamdată, descrisă la nivel de capabilități declarate. Ce urmează Compania îndeamnă utilizatorii să „încerce” Gemini 4 Hydrogen în Search, semnalând că upgrade-ul este deja disponibil. Detalii tehnice despre model sunt prezentate separat de Google, în pagina dedicată Gemini 4 Hydrogen . [...]
Google își extinde oferta de instrumente pentru automatizarea deciziilor în aplicații, lansând Gemini Decisions API , cu latență de 150–250 ms și cost de intrare de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, fără taxă pentru ieșire , potrivit IT之家 . Noul API este bazat pe modelul „Gemini Decision 1” și vizează sarcini de decizie „multimodale” (adică pe mai multe tipuri de conținut, precum text și imagini) într-o singură rulare rapidă. Gemini Decisions API poate procesa, într-o singură execuție, conținut din text, imagini, video și fișiere PDF și poate livra până la 1.000 de evaluări de tip „da/nu”, alegeri între opțiuni sau verificări față de un standard. Google poziționează produsul ca un instrument pentru decizii operaționale în aplicații, precum selecția de instrumente, verificări de politici, „rutarea” către modele (alegerea modelului potrivit pentru o cerere) și evaluarea calității contextului. Ce poate face API-ul și cum este folosit Conform publicației, dezvoltatorii pot încărca un singur pachet de intrare cu conținut multimodal (text, imagini, audio, video și PDF), cu o limită de până la 256K tokeni, și pot adresa până la 1.000 de întrebări independente despre acel conținut. Modelul „Gemini Decision 1” evaluează opțiunile candidate într-un singur calcul de tip „forward pass” și returnează probabilități și scoruri de încredere. API-ul este construit pe arhitectura multimodală nativă Gemini, iar Google oferă exemple de combinare a mai multor tipuri de date în aceeași intrare, precum: asocierea unei înregistrări de convorbire cu metadate de cont; combinarea unui PDF scanat cu documente de despăgubire și fotografii ale daunelor. Dezvoltatorii pot ajusta și rezoluția intrărilor de imagine și video, pentru a controla nivelul de detaliu vizual și costul în tokeni. Cost, performanță și disponibilitate IT之家 notează că latența totală a procesării este de 150–250 milisecunde. Prețul de intrare este de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per 1 milion de tokeni, iar tokenii de ieșire nu sunt taxați. Gemini Decisions API este disponibil în Google AI Studio, unde dezvoltatorii pot accesa și un plafon gratuit pentru prototipare. [...]
Google condiționează accesul la Căutare de activarea funcțiilor de inteligență artificială în școli , potrivit The Guardian , într-o schimbare care mută discuția din zona „opțiunii” în cea a dependenței operaționale: dacă administratorii blochează instrumentele AI pentru conturile elevilor, aceștia nu mai pot folosi nici Google Search. Măsura apare într-un pachet de produse și controale noi pentru mediul educațional, anunțat marți, care vizează conturile K-12 (învățământ preuniversitar). Compania spune că, „după ce a ascultat” școli, profesori, cercetători și factori de decizie, actualizează controalele pentru Gemini, Gemini Notebook, Gemini în Classroom și Google Search, iar accesul la aceste produse va fi „complet oprit” pentru conturile elevilor până când administratorii școlari le activează explicit. Ce se schimbă, concret, pentru școli Punctul sensibil este legătura directă între interdicția AI și accesul la căutare. Chris Phillips , vicepreședinte Google pentru educație, a declarat pentru New York Times că nu există Google Search fără AI, iar „Search și AI sunt profund integrate”. În același context, el a spus că o interdicție la nivel de școală asupra AI ar însemna că elevii „nu vor avea acces la căutare” și vor vedea un mesaj din partea școlii că funcția nu este disponibilă. The Guardian notează că a contactat Google pentru un punct de vedere, dar nu a primit răspuns până la publicare. De ce contează: presiune operațională într-un serviciu „esențial” pentru elevi Pentru multe școli, Google Search este un instrument de bază pentru documentare și teme, iar pierderea accesului poate deveni un argument practic pentru a accepta activarea noilor funcții AI. Publicația amintește și de poziția puternică a Google în școlile din SUA, construită în timp prin produse gratuite sau ieftine – de la Gmail și Google Docs la Google Classroom și Chromebookuri. Criticii interpretează schimbarea ca pe o penalizare pentru instituțiile care vor să limiteze utilizarea inteligenței artificiale în clasă. Reacții: acuzații de folosire a poziției dominante Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, care a impus recent un moratoriu de un an asupra instrumentelor de inteligență artificială generativă în școlile orașului până la clasa a VIII-a, a acuzat Google că își folosește controlul asupra căutării online pentru a împinge AI în școli. „Google încearcă să-și folosească puterea de monopol pentru a forța AI în școlile noastre publice.” Lina Khan, fostă președintă a Federal Trade Commission (FTC), a susținut public o critică similară, afirmând că Google își folosește monopolul pe căutare pentru a „constrânge” școlile să adopte AI. Separat, Lila Byock, fondatoarea coaliției Schools Beyond Screens, a numit anunțul un „ultimatum ostil” și a cerut intervenția autorităților de reglementare pentru a preveni exploatarea elevilor „pentru profit”. Ce instrumente AI împinge Google mai aproape de Search Între funcțiile anunțate pentru educație se află „Guided Learning”, descris ca un instrument de studiu care „îi ghidează” pe elevi în rezolvarea problemelor, în loc să le ofere direct răspunsul. Google spune că plănuiește să integreze Guided Learning direct în Google Search, cu exemple precum solicitări pentru rezolvarea unei probleme complexe de fizică sau ajutor la redactarea unui referat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact al integrării și despre modul în care vor fi aplicate controalele în toate scenariile, rămâne de urmărit cum vor reacționa districtele școlare și dacă presiunea publică va aduce clarificări sau ajustări ale politicii. [...]
Consiliul Europei cere reguli obligatorii pentru armele autonome și avertizează că inteligența artificială ajunge să influențeze tot mai mult decizii militare critice, inclusiv identificarea și atacarea țintelor, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: un tratat internațional care să limiteze folosirea sistemelor capabile să selecteze și să lovească ținte fără intervenție umană. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty , cere adoptarea „urgentă” a unui instrument juridic obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome. Apelul vine înaintea celei de-a Șaptea Conferințe de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU între 16 și 20 noiembrie, la Geneva. „Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta.” De ce se cere „dezarmarea” AI: riscul pierderii controlului uman O’Flaherty susține că AI este deja integrată în operațiuni militare, de la colectarea de informații și identificarea țintelor până la alegerea sistemelor de armament și deciziile privind folosirea forței. În acest context, avertizează că unele sisteme autonome, odată activate, pot selecta și ataca ținte fără intervenție umană. Oficialul atrage atenția și asupra limitărilor tehnice și operaționale ale acestor sisteme: pot fi „opace și imprevizibile”, pot folosi date perimate sau părtinitoare și pot produce rezultate greu de anticipat. În plus, viteza operațiunilor militare asistate de AI poate reduce timpul disponibil pentru verificarea țintelor sau pentru evaluarea legalității unui atac. Implicații de reglementare: termene, responsabilitate și rolul companiilor Comisarul cere guvernelor să sprijine negocieri „urgente”, cu termene precise, pentru stabilirea unui instrument internațional obligatoriu privind armele autonome și, separat, să avanseze reglementarea altor utilizări militare ale AI. În lipsa unor reguli, el avertizează că „deciziile care determină cine trăieşte şi cine moare” ajung să fie condiționate tot mai mult de mașini. O’Flaherty mai spune că riscul nu se limitează la câmpul de luptă: tehnologiile dezvoltate pentru scopuri militare pot fi folosite și în zone civile (de exemplu, controlul frontierelor sau supravegherea manifestațiilor) ori pot ajunge la actori non-statali. În același timp, AI poate fi utilizată pentru manipularea mediului informațional și perturbarea infrastructurilor civile. În final, oficialul indică și responsabilitatea sectorului privat: companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe inteligență artificială ar trebui, la rândul lor, să respecte drepturile omului. [...]
România își leagă poziția pe AI de acces la tehnologie și finanțare europeană , într-un moment în care liderii UE au programată prima reuniune dedicată exclusiv inteligenței artificiale, potrivit Digi24 . Înaintea discuțiilor de la nivel european, președintele Nicușor Dan a avut vineri, în Irlanda, o întâlnire bilaterală cu premierul Ungariei, Peter Magyar . Întâlnirea a durat aproximativ 45 de minute și a avut loc înaintea reuniunii informale a Consiliului European, găzduită de Irlanda, care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Miza reuniunii UE: accelerarea dezvoltării AI și reducerea dependențelor Reuniunea este prezentată ca prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale, conform Administrației Prezidențiale . Pe lângă discuțiile în plen, agenda include schimburi de opinii cu Arthur Mensch, director general al Mistral AI, și cu laureatul Premiului Nobel, profesorul Geoffrey Hinton. Administrația Prezidențială indică faptul că Nicușor Dan va susține „urgența” accelerării eforturilor UE în competiția globală pentru dezvoltarea AI, cu obiectivul de a evita „noi dependențe critice” și de a orienta Uniunea spre parteneriate cu SUA, Canada și Japonia. Acces la tehnologie și capital: mesajul cu impact economic În același cadru, președintele României urmează să insiste asupra importanței ca firmele europene și administrațiile publice să aibă acces la tehnologii, iar aplicațiile bazate pe AI să poată fi utilizate în industrie și în economie la nivelul întregii Uniuni. Potrivit comunicatului citat, un astfel de demers ar necesita mobilizarea capitalului public și privat, iar viitorul Fond European de Competitivitate din bugetul european este indicat drept „instrument cheie” pentru acest obiectiv. Implicații pentru piața muncii și responsabilitate în utilizare Administrația Prezidențială mai arată că Nicușor Dan va evidenția și nevoia de a gestiona responsabil implicațiile AI în societate și de a pregăti soluții pentru provocările suplimentare pe care le aduce această tehnologie, inclusiv în ceea ce privește piața muncii. [...]
Yahoo își mută căutarea spre un model „hibrid” AI + rezultate clasice , printr-o funcție numită Pivot Search și prin extinderea Yahoo Scout, inclusiv cu o aplicație dedicată – o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care utilizatorii interacționează cu Yahoo Search, potrivit Search Engine Roundtable . Pivot Search: comutare între rezultate tradiționale și răspunsuri AI Yahoo descrie Pivot Search drept „o reconstrucție de la zero” a Yahoo Search, pe care o numește al treilea cel mai mare motor de căutare din SUA. Noutatea principală este posibilitatea de a „pivota” (a comuta) în aceeași experiență între: rezultate clasice (linkuri către site-uri); un răspuns generat de Yahoo Scout, componenta de inteligență artificială a companiei. Conform descrierii Yahoo, sistemul „evaluează fiecare interogare” și sugerează opțiunea unui răspuns Yahoo Scout atunci când întrebarea se pretează la un răspuns de tip AI (de exemplu comparații sau instrucțiuni pas cu pas). Configurația se poate schimba în funcție de preferințele utilizatorului, iar trecerea între cele două moduri se face în cadrul aceleiași sesiuni de căutare. „Căutarea înseamnă mai mult decât AI. Uneori oamenii au nevoie de un site, uneori de o explicație și uneori de o explorare mai profundă a unui subiect. Pivot Search se adaptează pe moment pentru a oferi tipul potrivit de răspuns.” Yahoo Scout iese din beta și introduce „Memories” pentru personalizare Yahoo Scout a ieșit din beta, iar compania spune că a procesat „peste 3 miliarde de răspunsuri” de la lansarea de la începutul acestui an. Totodată, Yahoo introduce „ Yahoo Scout Memories ”, o funcție prin care Scout „își va aminti detalii din activitatea anterioară” pentru a personaliza răspunsurile viitoare. Yahoo precizează că utilizatorii pot vedea, șterge sau dezactiva („opt out”) Yahoo Scout Memories în orice moment. Disponibilitate: desktop și web mobil, în mai multe regiuni Noua experiență Yahoo Search este disponibilă pe desktop și pe web mobil pentru utilizatori din SUA, Marea Britanie, Europa și Elveția, potrivit informațiilor publicate. Aplicația Yahoo Scout: voce, foto în chat și rezumate de știri Pe lângă schimbările din Yahoo Search, compania a lansat și aplicația Yahoo Scout pentru iOS și Android. Aplicația combină căutarea tradițională cu răspunsurile AI Yahoo Scout într-o experiență mobilă care include: conversații vocale „live” cu Yahoo Scout; posibilitatea de a adăuga o fotografie într-un chat pentru a cere informații suplimentare; acces la subiectele în trend ale zilei și „news digests” (rezumate) din Yahoo News. Extindere în alte produse Yahoo, inclusiv Yahoo Finance și Yahoo Sports Yahoo Scout urmează să fie integrat și în alte proprietăți Yahoo, astfel încât utilizatorii să poată pune întrebări fără să părăsească pagina pe care se află. Exemplele menționate includ: Yahoo Finance: întrebări despre motivele din spatele mișcării unei acțiuni într-o zi; Yahoo Sports: întrebări despre cum influențează o victorie cursa pentru play-off. În aceste contexte, Yahoo spune că va propune întrebări sugerate pe baza conținutului pe care utilizatorul îl vizualizează. [...]
