Știri
Știri din categoria Politică
Vicepreședintele SUA JD Vance a fost huiduit în timpul unui discurs despre criza din Gaza, un episod care arată cât de rapid poate deveni politica externă un factor de tensiune publică în evenimentele politice interne. Imaginile publicate de CNN surprind momentul de la un eveniment Turning Point USA din statul Georgia.
Potrivit materialului video, Vance a fost întrerupt în mod repetat de un participant aflat în sală, care a strigat: „Ucideți copii!”, în timp ce vicepreședintele vorbea despre criza din Gaza.
CNN nu oferă, în fragmentul publicat, detalii suplimentare despre identitatea persoanei care a întrerupt discursul sau despre reacția ulterioară a organizatorilor ori a echipei lui Vance. De asemenea, nu sunt prezentate informații despre eventuale măsuri luate la fața locului.
Recomandate
Președintele Ungariei spune că îl va nominaliza pe Péter Magyar ca premier , un pas procedural care, pe fondul majorității confortabile a partidului Tisza în Parlament, face probabilă o schimbare rapidă de guvern după 16 ani de Viktor Orbán, potrivit Digi24 . Tamás Sulyok a anunțat pe Facebook, miercuri dimineață, după o întâlnire cu Péter Magyar și cu alți lideri de partid, că îl va „nominaliza oficial” pe liderul Tisza ca viitor prim-ministru, în cadrul următoarei sesiuni a Parlamentului. Informația este relatată de TVPWorld (menționat de Digi24), după întâlnirea de la Palatul Sándor. Calendarul numirii și votul din Parlament Conform Constituției Ungariei, președintele trebuie să convoace sesiunea inaugurală a noului Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, iar Sulyok ar urma să anunțe în curând data primei ședințe. După nominalizare, prim-ministrul desemnat trebuie să prezinte programul de guvernare în fața Parlamentului și să obțină aprobarea acestuia. În contextul rezultatului electoral, Digi24 notează că Tisza are 138 de locuri din totalul de 199, ceea ce ar însemna că Magyar nu ar trebui să aibă dificultăți în a strânge voturile necesare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a declarat că vrea să preia funcția până la 5 mai. Tensiuni politice: Magyar cere plecarea președintelui după formarea guvernului În paralel cu pașii instituționali pentru instalarea noului executiv, Péter Magyar a reluat public solicitarea ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze după formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe X după întâlnire, Magyar a scris: „Dr. Tamás Sulyok este nedemn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este potrivit să servească drept garant al legalității. Nu este apt să fie o autoritate morală sau un model. După formarea noului guvern, Tamás Sulyok trebuie să părăsească imediat funcția”. Viktor Orbán, liderul Fidesz și prim-ministru în exercițiu, ar urma să fie înlocuit, după 16 ani la putere, odată cu finalizarea procedurii parlamentare. [...]
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax . Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme. „Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.” Miza: cine își asumă deciziile pe economie În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”. Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident. Ce a spus Radu Oprea despre 2026 Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”. În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează. [...]
România și Ungaria discută accelerarea interconectărilor energetice , un subiect cu miză directă pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței regionale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu Péter Magyar , prim-ministrul ales al Ungariei, potrivit G4Media . Discuția a avut loc miercuri, iar Bolojan l-a felicitat pe Magyar pentru rezultatul obținut la alegeri, „atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, conform unui comunicat de presă al Executivului. Interconectările energetice, pe agenda bilaterală Cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele” de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria. În acest cadru, a fost evidențiat interesul comun pentru: dezvoltarea cooperării economice; avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei. Comunicatul citat nu oferă detalii despre proiecte specifice, termene sau investiții. Context politic și următorii pași Premierul României a menționat și „rolul important al comunității maghiare din România” în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a adresat lui Péter Magyar o invitație pentru o vizită oficială la București și i-a urat succes în exercitarea mandatului. [...]
Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR , scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3 . Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL. Riscul politic invocat: „căutare de drumuri” cu AUR ca „factor” de guvernare Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului. „Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.” Discuții cu premierul și cu șeful PSD, în căutarea unei soluții Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”. Calendarul imediat și miza invocată: stabilitate și buget Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție . În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului. [...]
PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]
Guvernul Robert Fico împinge schimbări electorale care ar putea limita participarea diasporei și ar ridica bariere pentru partidele mici , într-un pachet de măsuri ce a declanșat proteste și ridică semne de întrebare privind corectitudinea competiției politice înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Stirile Pro TV . Pe fondul presiunilor interne – creșterea costului vieții, stagnare economică și nemulțumirea alegătorilor – guvernul condus de Fico a înaintat în ultimele săptămâni inițiative de modificare a regulilor electorale, notează Euractiv, citat de publicație. Contextul este amplificat și de precedentul din Ungaria, după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán , aliat apropiat al lui Fico, ceea ce alimentează temeri la Bratislava că un scenariu similar s-ar putea repeta în Slovacia. Măsurile aflate deja în dezbatere și reacția publică Două propuneri sunt deja în Parlament: eliminarea votului prin corespondență și extinderea mandatului administrațiilor locale. Acestea au declanșat marți proteste sub sloganul „Nu ne vor lua alegerile”, însoțite de o petiție semnată de peste 93.000 de persoane. Miza votului prin corespondență este legată direct de diaspora: la alegerile parlamentare din 2023, cetățenii slovaci din străinătate au reprezentat sub 2% din electorat (aprox. 59.000 de votanți), însă au votat covârșitor pentru opoziția pro-europeană (82% din voturile diasporei), în timp ce partidele de la guvernare au obținut 12%. Criticii avertizează că eliminarea votului prin corespondență ar reduce participarea, deoarece ar obliga mulți slovaci din străinătate să parcurgă distanțe mari sau să suporte costuri ridicate pentru a vota, într-o țară descrisă ca fiind printre cele mai sărace din UE după PIB-ul pe cap de locuitor. Alte schimbări propuse: prag electoral mai mare și costuri mai ridicate pentru partide Pe lângă măsurile discutate deja, în pachetul de idei prezentate apar și: extinderea mandatului administrațiilor locale de la patru la cinci ani; creșterea garanției electorale pentru partide de la 17.000 la aproximativ 40.500 de euro; majorarea pragului electoral de la 5% la 7% sau chiar mai mult, măsură care ar putea dezavantaja partidele mici din opoziție. Propunerea privind pragul electoral întâmpină însă rezistență chiar în interiorul coaliției, deoarece parteneri mai mici precum Hlas-SD și SNS ar putea să nu atingă un prag mai ridicat. Dezechilibrul politic este recunoscut și în coaliție: Roman Michelko, liderul grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta SNS, a spus în martie că voturile din diaspora sunt „extrem de favorabile opoziției” și a sugerat că votul la ambasade ar fi „mai echilibrat”. „Stare de urgență” și obstacolul constituțional O altă idee lansată în martie vizează introducerea unei „stări de urgență”, descrisă ca un statut intermediar între pace și război, care ar permite inclusiv intervenția militară. Partidele pro-europene susțin că o astfel de măsură amintește de evoluțiile din Ungaria, unde utilizarea puterilor de urgență ar fi contribuit la consolidarea guvernării pe termen lung a lui Orbán. În acest context, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini , a cerut o masă rotundă între partidele de guvernare și opoziție. Totodată, mai multe dintre modificări ar necesita o majoritate de 90 de voturi pentru revizuirea Constituției, ceea ce face puțin probabilă adoptarea lor fără sprijinul opoziției. [...]
