Știri
Știri din categoria Politică
Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o problemă de disciplină internă și de funcționare a organizației locale, după ce Marcel Ciolacu a refuzat să comenteze subiectul și a trimis întrebările către liderul județean, potrivit Digi24.
Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că nu se pronunță asupra demisiei primarului municipiului Buzău din funcțiile politice deținute în partid.
„Nu știu cum, nu știu de ce și nu mă interesează. Eu nu am funcții politice în partid, sunt doar președinte de Consiliu Județean. Întrebați-l pe președintele PSD Buzău Romeo Lungu.”
Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a afirmat că demisia lui Constantin Toma din funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD era „previzibilă”, invocând pozițiile publice ale acestuia din ultimul an. Lungu a spus că a aflat de existența unei demisii scrise depuse la sediul județean.
Tot el a mers mai departe și a susținut că, dacă Toma „nu se mai regăsește” în partid sub actuala conducere, ar trebui să renunțe și la calitatea de membru PSD.
În plan intern, PSD Buzău urmează să decidă în această săptămână pașii următori pentru organizația municipală. Romeo Lungu a anunțat o întâlnire cu Biroul Organizației Municipale, iar scenariul indicat este instalarea unei conduceri interimare până la alegerea uneia noi.
Lungu a respins ideea că votul unor consilieri locali PSD împotriva unor proiecte ale primarului ar fi un act de indisciplină, argumentând că aleșii locali trebuie să analizeze proiectele înainte de vot.
Potrivit lui, nemulțumirea lui Constantin Toma ar fi fost alimentată de susținerea, de către o parte dintre consilierii PSD, a unui amendament care a dus la amânarea dezbaterii unui proiect privind modernizarea unor străzi. Lungu a mai spus că Toma și-ar fi asumat, cu câteva luni în urmă, consultări mai frecvente cu partidul și consilierii PSD înaintea ședințelor de Consiliu Local, lucru care „nu s-ar fi întâmplat”.
În ansamblu, demisia lui Constantin Toma deschide un nou episod de tensiune în PSD Buzău, cu efect direct asupra conducerii organizației municipale și asupra relației dintre primar și structura politică locală.
Recomandate
Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o nouă fisură în controlul politic local asupra votului din Consiliul Local , după ce o parte dintre consilierii social-democrați au respins, în două ședințe consecutive, proiecte inițiate de primar, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău a anunțat că renunță la funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, invocând „atitudinea ostilă” a conducerii locale și a unei părți importante a consilierilor PSD. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este datat 2 iunie 2026. În declarația sa, Toma leagă ruptura internă de voturile din Consiliul Local, unde spune că o parte dintre aleșii PSD au blocat proiecte propuse de el ca primar. El afirmă că nu se mai „regăsește” în posturile de conducere din partid, deși susține că organizația municipală pe care a condus-o este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, PSD a obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local. Ce invocă Toma și ce rămâne neschimbat Toma își justifică decizia și prin tensiunile cu linia de la centru a partidului, despre care spune că a „pus țara într-o situație foarte dificilă”. În context, Digi24 notează că edilul a criticat ieșirea PSD de la guvernare și inițierea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan , fiind acuzat de alți lideri PSD că ar fi susținător al premierului. În același timp, primarul nu poate demisiona din PSD fără să-și piardă mandatul, menționează publicația, ceea ce înseamnă că ruptura anunțată este, deocamdată, una de conducere internă, nu de apartenență politică. Reacții în partid: „decizia era previzibilă” Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a reacționat marți și a spus că demisia era previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de Constantin Toma în ultimul an. În material este menționată și o reacție a lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Separat, Digi24 amintește că senatorul PSD Daniel Zamfir a avut o reacție dură la adresa lui Toma, pe care l-a numit „singurul bolojenist din PSD” și a susținut că atacurile acestuia ar avea la bază „frustrări personale” legate de alegerea Liei Olguța Vasilescu la șefia Asociației Municipiilor din România. Miza imediată: majorități și proiecte în Consiliul Local Din informațiile prezentate, demisia are o componentă operațională directă la nivel local: relația dintre primar și propria majoritate politică din Consiliul Local. Toma indică explicit că blocajele din ultimele două ședințe au fost un factor declanșator, ceea ce sugerează un risc de instabilitate în adoptarea proiectelor administrației, chiar dacă el rămâne în partid pentru a nu-și pierde mandatul. [...]
Kelemen Hunor propune ca PSD să primească prima șansă la guvernare , invocând logica constituțională a desemnării partidului cu cele mai multe mandate, într-un moment în care prelungirea interimatului ar limita capacitatea executivului de a legifera și de a opera prin ordonanțe, potrivit News . Președintele UDMR spune că, dacă ar fi președintele României, ar începe consultările pentru formarea unui guvern cu PSD, „fiindcă constituțional așa merge”, iar dacă această variantă nu se concretizează, ar trece la următorul partid cu mandate multe în Parlament. În același raționament, Kelemen Hunor afirmă că „nu trebuie să pice”, pentru că există posibilitatea de a reveni asupra unei nominalizări dacă nu se poate forma guvernul. În declarațiile sale, liderul UDMR respinge explicit ideea unei formule „mixte” – premier tehnocrat cu miniștri politici – pe care o consideră mai problematică decât un guvern tehnocrat integral. „Ori vine cineva cu un guvern tehnocrat, are o susținere parlamentară și face treabă, ori face un guvern politic. Deci și tehnocrat, și politic, și semi-politic, și semi-tehnocrat, nu merge.” De ce contează: interimatul reduce instrumentele Guvernului Kelemen Hunor respinge și varianta prelungirii interimatului Guvernului până în toamnă, argumentând că un executiv interimar are capacități limitate, inclusiv în privința inițierii de acte normative. „Nu poate guvernul să vină nici cu ordonanță de urgență, nici măcar cu proiect de lege, după aceea nu poate da ordonanțe în perioada vacanței parlamentare și eu nu aș vrea să mergem până în toamnă cu un guvern interimar.” În acest context, el susține că ar începe cu „varianta politică”, iar dacă nu funcționează, procesul ar trebui să continue fără blocaje inutile, inclusiv fără a aștepta „10 zile cu fiecare nominalizare”. Linii roșii și nuanțe: „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu ”, dar fără angajamente pe vot În același set de declarații, Kelemen Hunor afirmă că, în scenariul în care PSD ar primi prima șansă, „nu trebuie să fie Sorin Grindeanu” premier. Totodată, întrebat despre susținerea unui guvern monocolor PSD, liderul UDMR evită un angajament, spunând că discuția este prematură în lipsa unei nominalizări. „Nu-mi permit să merg eu să spun dacă aș vota un guvern PSD monocolor, dar e o posibilitate, dar până când nu există nominalizare, noi suntem pe un teren aproape minat.” [...]
AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier , respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului. Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului. Condițiile anunțate pentru susținerea unui cabinet Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot: AUR nu votează un guvern cu alt premier decât unul propus de AUR; AUR nu votează un guvern din care nu face parte; AUR nu votează un guvern condus de un „independent”, descris ca europarlamentar care reprezintă un partid. AUR: „Nu avem pe ce să ne pronunțăm” fără o nominalizare În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu , a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”. Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul. [...]
Ungaria vrea să relanseze influența V4 în UE prin extindere, iar România apare pe lista invitaților la summitul Grupului de la Vișegrad din 23 iunie, potrivit Digi24 . Inițiativa este anunțată de premierul ungar Peter Magyar și ar repoziționa România într-un format regional cu miză politică și economică, dacă propunerea va fi acceptată de actualii membri. Peter Magyar a declarat, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, că le va propune omologilor din Cehia, Polonia și Slovacia extinderea cadrului de cooperare. Pe lângă România, el a menționat Austria, Germania, Croația și Slovenia ca posibili invitați. „Haideți să construim împreună o Europă Centrală puternică.” Ce ar urmări extinderea: infrastructură, economie, cultură Potrivit premierului ungar, cooperarea într-un V4 extins ar viza trei direcții: infrastructura, economia și cultura. În termeni practici, o astfel de agendă ar putea însemna coordonare regională pe proiecte transfrontaliere și poziții comune în negocierile europene, însă articolul nu oferă detalii despre mecanisme sau calendar dincolo de summitul din 23 iunie. Context: V4 a pierdut din influență, Budapesta și Varșovia vor „refacerea” grupului Grupul de la Vișegrad a fost creat ca un bloc menit să promoveze interesele Europei Centrale în Uniunea Europeană, dar și-a diminuat influența diplomatică în ultimii ani, pe fondul diviziunilor interne. Digi24 notează în special ruptura dintre fostul premier ungar Viktor Orban , descris ca pro-Kremlin, și premierul polonez Donald Tusk, caracterizat drept anti-rus și pro-UE. În acest context, Peter Magyar își propune ca V4 să devină „o veritabilă forță politică” în UE și a sugerat inclusiv o deschidere către țările nordice, precum și către state din Balcanii de Vest care nu sunt membre ale blocului comunitar. Pentru România, eventuala invitație ar însemna intrarea într-o formulă regională pe care Budapesta și Varșovia vor să o reactiveze ca instrument de influență în diplomația europeană, însă rămâne de văzut dacă propunerea va fi acceptată de ceilalți membri și ce formă concretă ar lua extinderea. [...]
Declarațiile președintelui Nicușor Dan despre atacurile rusești lângă granița României au generat un risc de comunicare strategică, după ce mesajul a fost preluat și folosit propagandistic , potrivit relatării din Adevărul . Controversa pornește de la un interviu acordat BBC , în care șeful statului a cerut Rusiei „să se asigure” că nu rănește cetățeni români în timpul loviturilor asupra Ucrainei, avertizând că România ar putea recurge la măsuri diplomatice, inclusiv expulzarea ambasadorului rus. În interviul la BBC , Nicușor Dan a invocat „incidente repetate” cu drone rusești în apropierea frontierei și a spus că amenințarea a devenit mai serioasă în ultimii ani. Potrivit Ukrainska Pravda , președintele a menționat că în ultimii doi ani ar fi fost „poate 20 sau 30 de incidente”, iar într-un caz recent ar fi fost vorba despre o dronă încărcată cu explozibili care „din fericire, nu a explodat”. Cum a fost interpretat mesajul în regiune Publicația ucraineană notează că declarațiile au fost interpretate ca o solicitare către Moscova de a continua atacurile asupra Ucrainei, dar fără efecte pe teritoriul românesc. Jurnaliștii ucraineni mai arată că, în acel interviu, președintele României nu ar fi insistat pe caracterul ilegal al agresiunii ruse și nici pe necesitatea încetării bombardamentelor. În același timp, Ukrainska Pravda amintește că, într-o convorbire telefonică din 29 mai cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Nicușor Dan ar fi spus că „Rusia trebuie să își înceteze atacurile asupra Ucrainei”. Critica: vulnerabilitate exploatată propagandistic Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, a criticat formularea, susținând că aceasta a fost exploatată de presa și propaganda rusă și a ajuns pe primele pagini ale publicațiilor din regiune. „Totodată, mesajul președintelui prin care le transmitea rușilor să aibă grijă să nu rănească români atunci când se duc să omoare ucraineni, ca și cum e acceptabil să omori ucraineni, a fost pe prima pagină a tuturor publicațiilor din regiune și a fost folosit pe scară largă de propaganda rusească.” Ghincea a apreciat însă că reacția diplomatică ulterioară a autorităților române ar fi fost „mai bine calibrată” decât mesajele inițiale din spațiul public, indicând o diferență între comunicarea strategică și răspunsul diplomatic propriu-zis. Context: incidente cu drone și efecte pe teritoriul României În contextul riscurilor de securitate de la graniță, Adevărul reamintește un incident recent în care o dronă de origine rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați , iar în urma exploziei și a incendiului dintr-un apartament de la etajul 10 o femeie și un adolescent de 14 ani au fost răniți ușor și transportați la spital. Detaliile incidentului sunt prezentate și în acest material: Adevărul . [...]
Criticile interne la adresa lui Benjamin Netanyahu scot în prim-plan riscul unei dependențe decizionale de Washington , după ce premierul israelian a anulat un atac asupra Beirutului la solicitarea președintelui american Donald Trump, relatează The Jerusalem Post . Reacțiile au venit rapid din zona guvernării și a opoziției, mai ales pe fondul continuării atacurilor cu rachete, drone și alte proiectile asupra nordului Israelului. Miza politică internă este dublă: cine își asumă răspunderea pentru securitate și câtă autonomie are Israelul în deciziile militare atunci când presiunea vine de la principalul aliat. „E timpul să-i spunem nu lui Trump”: presiune din interiorul coaliției Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut public ca Netanyahu să respingă solicitarea lui Trump și să lovească Hezbollah, amintind că premierul ar fi spus în trecut că un lider puternic trebuie să poată spune „nu” președintelui SUA când este necesar. Și Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar!, a invocat aceleași declarații mai vechi ale lui Netanyahu, calificând directiva lui Trump drept „o cerere umilitoare” și „vădit nerezonabilă”. Opoziția acuză „stat protector”: cine răspunde pentru securitate Liderul opoziției, Yair Lapid, l-a acuzat pe Netanyahu că se comportă ca și cum Israelul ar fi un „stat protector” al SUA. Lapid a cerut un „răspuns puternic” după tirurile de rachete din Liban de sâmbătă și a insistat că responsabilitatea pentru securitatea cetățenilor israelieni revine „exclusiv guvernului israelian”. Deputatul Oded Forer i-a cerut, la rândul său, premierului să „își îndeplinească rolul” și să acționeze pentru protejarea locuitorilor din nord. Context operațional: nordul Israelului, sub atac; primari și Bennett acuză pierderea suveranității Potrivit publicației, criticile vin în timp ce nordul Israelului continuă să fie vizat de un baraj de rachete și drone, iar mai mulți lideri municipali au condamnat modul în care guvernul gestionează situația. Fostul premier Naftali Bennett, aflat în competiția pentru funcția de prim-ministru, a scris că guvernul „a pierdut controlul asupra suveranității israeliene” și a promis că va restabili securitatea. Bennett a acuzat coaliția că încearcă să „normalizeze o situație intolerabilă și inacceptabilă” și a descris actualul guvern drept „incapabil”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre motivele exacte ale anulării loviturii și despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă presiunea politică internă va împinge guvernul spre o reacție militară mai dură sau spre o recalibrare a relației decizionale cu Washingtonul. [...]
