Știri
Știri din categoria Externe
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune din nou comerțul și tarifele în centrul relației dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care ambele părți indică drept priorități negocierile pe schimburi comerciale, controlul exporturilor și dosare de securitate cu efect direct asupra piețelor, potrivit Libertatea.
Întâlnirea are loc joi, 14 mai, la Beijing, unde președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit pe președintele SUA, Donald Trump, într-o ceremonie oficială la Marea Sală a Poporului, lângă Piața Tiananmen. Vizita este prima deplasare oficială a lui Trump în China după cea din 2017, din primul său mandat.
Pe agenda discuțiilor se află, potrivit oficialilor americani și chinezi citați în material, subiecte cu impact direct asupra fluxurilor comerciale: comerțul bilateral, tarifele vamale și controlul exporturilor (restricții privind vânzarea peste graniță a unor produse/tehnologii sensibile).
În deschiderea discuțiilor, Trump a insistat pe dimensiunea economică a relației și a spus că delegația americană așteaptă discuțiile privind schimburile comerciale, subliniind că relația economică ar urma să fie „total reciprocă”.
Xi Jinping a transmis un mesaj de cooperare, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit NBC News (citată de Libertatea):
„Ar trebui să fim parteneri, nu rivali, să obținem succes unii pentru alții, să prosperăm împreună și să creăm o cale corectă pentru ca țările importante ale noii ere să se înțeleagă între ele.”
Liderul chinez a avertizat, de asemenea, că lumea se află „la o nouă răscruce” și a invocat riscul „capcanei lui Tucidide”, concept folosit pentru a descrie tendința spre conflict între o putere emergentă și una dominantă.
Din delegația americană fac parte, conform informațiilor din articol, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth. Trump a venit la Beijing și cu directori ai unor companii mari, între care Goldman Sachs, Citigroup, Nvidia, Boeing și Visa.
Înaintea întâlnirii Trump–Xi, vicepremierul chinez He Lifeng s-a întâlnit în Coreea de Sud cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru discuții despre relațiile economice și comerciale.
După discuțiile oficiale, cei doi lideri urmează să participe la o vizită la Templul Cerului și la un banchet de stat organizat la Beijing. Pe lângă temele economice, pe agendă sunt menționate și războiul din Iran și situația din Taiwan, dosare cu potențial de a influența climatul investițional și lanțurile de aprovizionare.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]
Washingtonul pregătește o înăsprire a controalelor vamale, după ce acuză ocolirea tarifelor prin „transbordare” – o practică prin care mărfuri chinezești ar fi redirecționate prin alte state pentru a intra în SUA cu taxe mai mici, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este directă: administrația americană susține că astfel se evită tarife pentru schimburi comerciale de 60 de miliarde de dolari (aprox. 273 miliarde lei). Casa Albă afirmă că peste 40 de țări – inclusiv aliați tradiționali precum Canada, Mexic și Japonia, dar și Uniunea Europeană – ar fi permis, în diverse forme, evitarea ilegală a tarifelor americane prin redirecționarea comerțului către jurisdicții cu taxe vamale mai mici decât cele aplicate Chinei. Informațiile apar într-un raport intitulat „The Great Transshipment Scam”, citat de Financial Times. Documentul invocă și alte evaluări ale administrației americane și ale sectorului privat, care plasează volumul mărfurilor tranzitate prin astfel de scheme într-un interval foarte larg, între 40 și 303 miliarde de dolari (aprox. 182–1.378 miliarde lei), semn că dimensiunea fenomenului este disputată și dificil de cuantificat. Ce măsuri anunță administrația SUA Peter Navarro , șeful biroului Casei Albe pentru comerț și politici industriale (instituția care a emis raportul), susține că Beijingul ar fi folosit metode „extrem de sofisticate” de transbordare încă din 2018, când Donald Trump a introdus primele tarife. Navarro leagă continuarea practicii de diferențele de nivel ale taxelor vamale între țări, diferențe accentuate de noile tarife impuse anul trecut. În paralel, autoritățile americane spun că trec la instrumente de control mai agresive: agenția vamală și de protecție a frontierelor ar fi început să folosească un sistem bazat pe inteligență artificială, numit „ Detective Border ”, pentru a determina mai bine compoziția exporturilor și pentru a verifica etichetarea corectă în scopuri tarifare; reprezentanța comercială a SUA a inclus prevederi anti-transbordare în mai multe acorduri comerciale negociate după introducerea tarifelor globale de anul trecut, însă lucrează încă la definirea „regulilor de origine” (criteriile care stabilesc unde este fabricat un produs și ce tarif i se aplică). Navarro a afirmat că efortul ar urma să aducă „zeci de miliarde de dolari” în venituri din tarife și „alte mii de locuri de muncă” în SUA, fără a oferi în materialul citat un calendar sau o metodologie de estimare. Context: tensiuni comerciale înaintea unei vizite la Washington Raportul apare cu șase săptămâni înaintea unei vizite reciproce pe care președintele chinez Xi Jinping este așteptat să o facă la Washington, după ce l-a primit pe Trump la Beijing în luna mai. Deși există un armistițiu comercial de un an convenit la Busan (Coreea de Sud) în octombrie anul trecut, tensiunile rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus recent că el și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, au ridicat într-o discuție cu vicepremierul He Lifeng problema respectării angajamentului Chinei de a nu încetini exporturile de pământuri rare către SUA. În același timp, Beijingul este nemulțumit de noi măsuri americane de securitate națională, inclusiv decizia Comisiei Federale pentru Comunicații de a interzice importul de roboți chinezești. Navarro avertizează și că modelul de transbordare ar putea fi copiat și de alte țări lovite de tarife mai mari, menționând explicit India și Vietnam, pe măsură ce SUA ridică barierele comerciale și în alte direcții. [...]
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să adâncească ruptura diplomatică și comercială cu Regatul Unit , într-un moment în care Londra a trecut deja la sancțiuni și la înghețarea unor canale de cooperare cu Israelul, potrivit Mediafax . Netanyahu a făcut afirmațiile într-un podcast difuzat de postul militar israelian Army Radio, criticând felul în care presa și societatea britanică se raportează în prezent la Israel. El a invocat relatările favorabile Israelului din trecut ale lui Randolph Churchill, fiul fostului premier Winston Churchill, în perioada Războiului de Șase Zile (1967), susținând că o astfel de atitudine nu mai poate fi găsită în Marea Britanie de astăzi. „Încercați să găsiți o asemenea atitudine în Marea Britanie de astăzi, în ceea ce este numit «Republica Islamică a Marii Britanii».” Reacții la Londra: acuzații de islamofobie și risc de alimentare a tensiunilor sociale Câteva minute mai târziu, premierul israelian a reluat tema și a făcut o comparație între Regatul Unit și Iran, afirmând că „prima republică islamică cu arme nucleare va fi Marea Britanie” și adăugând că Israelul se asigură că „nu va exista încă una în Iran”. Materialul notează că remarca pare să trimită la o afirmație din 2024 a actualului vicepreședinte american JD Vance , care sugerase că Regatul Unit ar putea deveni prima țară „cu adevărat islamistă” cu arme nucleare. În același timp, Mediafax arată că afirmația este problematică factual, deoarece Pakistanul (Republica Islamică Pakistan) este deja o putere nucleară. În Marea Britanie, declarațiile lui Netanyahu au atras critici. Lideri ai Movement for Progressive Judaism au descris astfel de formulări drept periculoase într-un context de tensiuni sociale și de creștere a incidentelor antisemite și anti-musulmane. Fostul șef de cabinet de la Downing Street, Gavin Barwell, l-a acuzat pe Netanyahu de „islamofobie flagrantă”. Contextul care contează pentru relația bilaterală: sancțiuni și înghețarea negocierilor comerciale Atacul verbal vine pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre Londra și guvernul Netanyahu, după o serie de decizii prin care Regatul Unit s-a distanțat de Israel. Potrivit informațiilor din material, Regatul Unit: a suspendat în 2025 negocierile pentru un nou acord comercial cu Israelul și a revizuit cooperarea bilaterală, după ce anterior suspendase o serie de licențe pentru exportul de armament, invocând situația din Gaza și riscul încălcării dreptului internațional umanitar; a sancționat în iunie 2025, alături de Australia, Canada, Noua Zeelandă și Norvegia, doi miniștri israelieni (Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich), acuzați de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania; a recunoscut oficial statul Palestina în septembrie 2025, decizie prezentată de guvernul britanic ca o încercare de a proteja perspectiva soluției cu două state. Ce urmează: presiune politică suplimentară sub noul premier Andy Burnham Tensiunile ar putea crește sub noul premier britanic Andy Burnham, care a preluat funcția la 20 iulie 2026, după ce a devenit lider al Partidului Laburist. Înainte de a ajunge la Downing Street, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Labour la războiul din Gaza și a susținut că Londra trebuie să exercite o presiune mai mare asupra guvernului Netanyahu. Conform materialului, Burnham a vorbit inclusiv despre noi sancțiuni și despre posibilitatea interzicerii comerțului cu produse provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, ceea ce ar muta disputa din zona declarațiilor politice în cea a măsurilor cu efect direct asupra schimburilor comerciale și a companiilor implicate. [...]
Scăderea debitului Tibrului sub pragurile obișnuite indică o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă din Roma , după ce nivelul râului a coborât atât de mult încât au ieșit la iveală rămășițele unui pod antic, în apropiere de Bazilica Sfântul Petru, potrivit HotNews . Fenomenul a apărut după săptămâni aproape fără precipitații, care au dus la o scădere „dramatică” a nivelului apei. Podul este cunoscut drept „ Podul lui Nero ” și lega odinioară centrul Romei de malul drept al Tibrului, în zona Vaticanului. Arheologul Antonella Bonini, din cadrul autorității pentru patrimoniu cultural din Roma, explică asocierea cu împăratul Nero prin legătura locului cu „circul lui Nero”, unde, potrivit tradiției, apostolul Petru a fost martirizat. Un reper arheologic readus la suprafață de secetă Deși numele a rămas legat de Nero, cercetătorii cred că podul este mai vechi decât epoca acestuia. Potrivit Antonellei Bonini, construcția ar fi fost realizată de Caligula, unchiul lui Nero, și ar fi existat încă din anul 39 d.Hr. Indicator de stres hidrologic: debit sub 80 mc/s Giovanni Giganti, coordonatorul centrului pentru gestionarea apei din cadrul serviciului de protecție civilă al Romei, a declarat că debitul Tibrului a scăzut sub 80 de metri cubi pe secundă , aproximativ jumătate din media istorică pentru luna iulie. „Ne confruntăm cu o criză majoră a apei.” Giganti a pus situația și pe seama alternanței dintre precipitațiile abundente din iarnă și perioadele secetoase care au urmat și „au fost destul de lungi”. În acest context, reapariția structurii antice funcționează ca un semnal vizibil al scăderii accentuate a nivelului râului, pe fondul unei crize de apă descrise de autorități. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un moratoriu în Marea Neagră menține presiunea pe transportul maritim și pe prețurile cerealelor , într-un moment în care atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În ultimele săptămâni, atât Rusia, cât și Ucraina și-au amplificat loviturile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, iar această escaladare a dus la o creștere a prețului cerealelor la nivel mondial. Pe acest fond, Rusia a respins vineri ideea unei încetări a focului în zonă, argumentând că nu vede motive pentru „jumătăți de măsură” care ar oferi un răgaz Kievului. Poziția a fost transmisă într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova , care a acuzat Ucraina de „acte nerușinate de terorism” împotriva navelor, fără să menționeze atacurile comise de Rusia. „Considerăm aceste atacuri (comise de Ucraina) drept o politică deliberată menită să destabilizeze transportul maritim civil în regiunea Mării Negre pentru a escalada și mai mult tensiunile și a prelungi conflictul, totul cu consimțământul flagrant al vecinilor regionali.” „Nu vedem niciun semn de îmbunătățire a situației și, în consecință, niciun motiv pentru jumătăți de măsură care doar oferă un respiro regimului de la Kiev.” Propunerea Turciei și canalul „țării terțe” Zaharova a spus că se referă la o declarație a ministrului de externe turc Hakan Fidan , potrivit căreia Ankara a prezentat Rusiei și Ucrainei propuneri pentru un moratoriu asupra operațiunilor militare în Marea Neagră. Separat, Reuters a relatat joi că Ucraina i-a transmis Rusiei, prin intermediul unei țări terțe, o ofertă de a opri atacurile asupra țintelor civile în Marea Neagră. De ce nu revine acordul cerealelor din 2022–2023 Reprezentanta diplomației ruse a mai afirmat că nu este fezabilă o revenire la inițiativa din 2022–2023, mediată de Turcia, privind cerealele transportate pe Marea Neagră, care a permis continuarea livrărilor către piața mondială. Acordul s-a blocat după ce Rusia a acuzat Ucraina și Occidentul că nu și-au respectat partea de înțelegere. Pentru piață, mesajul principal rămâne că riscurile de securitate din coridorul Mării Negre persistă, iar volatilitatea prețurilor la cereale poate continua atât timp cât nu există un aranjament acceptat de ambele părți pentru limitarea atacurilor asupra transportului civil. [...]
