Știri
Știri din categoria Externe
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune din nou comerțul și tarifele în centrul relației dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care ambele părți indică drept priorități negocierile pe schimburi comerciale, controlul exporturilor și dosare de securitate cu efect direct asupra piețelor, potrivit Libertatea.
Întâlnirea are loc joi, 14 mai, la Beijing, unde președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit pe președintele SUA, Donald Trump, într-o ceremonie oficială la Marea Sală a Poporului, lângă Piața Tiananmen. Vizita este prima deplasare oficială a lui Trump în China după cea din 2017, din primul său mandat.
Pe agenda discuțiilor se află, potrivit oficialilor americani și chinezi citați în material, subiecte cu impact direct asupra fluxurilor comerciale: comerțul bilateral, tarifele vamale și controlul exporturilor (restricții privind vânzarea peste graniță a unor produse/tehnologii sensibile).
În deschiderea discuțiilor, Trump a insistat pe dimensiunea economică a relației și a spus că delegația americană așteaptă discuțiile privind schimburile comerciale, subliniind că relația economică ar urma să fie „total reciprocă”.
Xi Jinping a transmis un mesaj de cooperare, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit NBC News (citată de Libertatea):
„Ar trebui să fim parteneri, nu rivali, să obținem succes unii pentru alții, să prosperăm împreună și să creăm o cale corectă pentru ca țările importante ale noii ere să se înțeleagă între ele.”
Liderul chinez a avertizat, de asemenea, că lumea se află „la o nouă răscruce” și a invocat riscul „capcanei lui Tucidide”, concept folosit pentru a descrie tendința spre conflict între o putere emergentă și una dominantă.
Din delegația americană fac parte, conform informațiilor din articol, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth. Trump a venit la Beijing și cu directori ai unor companii mari, între care Goldman Sachs, Citigroup, Nvidia, Boeing și Visa.
Înaintea întâlnirii Trump–Xi, vicepremierul chinez He Lifeng s-a întâlnit în Coreea de Sud cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru discuții despre relațiile economice și comerciale.
După discuțiile oficiale, cei doi lideri urmează să participe la o vizită la Templul Cerului și la un banchet de stat organizat la Beijing. Pe lângă temele economice, pe agendă sunt menționate și războiul din Iran și situația din Taiwan, dosare cu potențial de a influența climatul investițional și lanțurile de aprovizionare.
Recomandate
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
Zelenski încearcă să implice China prin Trump, în timp ce Rusia ridică miza negocierilor cu o condiție teritorială. Potrivit Biziday , președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să discute cu liderul chinez Xi Jinping despre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei pe care liderul american o efectuează la Beijing. Zelenski a spus că se așteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul vizitei și a subliniat că Ucraina „se află în contact constant cu partenerii săi americani”, mizând pe sprijinul acestora pentru găsirea unei soluții de încheiere a conflictului. Condiția Moscovei pentru negocieri „mai semnificative” În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia ar relua negocieri de pace „mai semnificative” doar dacă forțele ucrainene se retrag din Donbas și din alte teritorii revendicate de Rusia. Peskov a susținut că o astfel de retragere „ar deschide un coridor pentru pace” și că „războiul ar putea fi oprit în orice moment” dacă Kievul acceptă condițiile Moscovei, inclusiv cedarea teritoriilor din Donbas – cerințe pe care Ucraina le-a respins categoric. Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA, în timp ce continuă ceea ce numește „operațiunea militară specială”, după expirarea armistițiului temporar la începutul acestei săptămâni. Mesajele Kremlinului și lipsa detaliilor despre un acord Declarațiile vin după ce Vladimir Putin a spus, de Ziua Victoriei, că războiul „se îndreaptă către final”, însă oficiali ruși au recunoscut ulterior că nu există detalii concrete privind un posibil acord de pace. În același context, analiști citați de presa internațională apreciază că mesajele Kremlinului sunt orientate în principal către publicul intern, pentru a sugera apropierea unui final al războiului „nu pentru că așa stau lucrurile, ci mai degrabă pentru a liniști o parte din populație”. [...]
Întâlnirea Trump–Xi riscă să conserve status quo-ul comercial , pe fondul unei poziții de negociere mai slabe a Washingtonului și al unei Chine mai încrezătoare, potrivit G4Media , care citează Politico. Vizita președintelui american la Beijing, programată pentru joi și vineri, vine într-un moment în care administrația SUA încearcă să obțină concesii de la China pe mai multe dosare – de la relațiile comerciale la securitate – fără să fi înregistrat până acum progrese semnificative în raport cu Beijingul. Casa Albă a indicat că pe agendă se află și criza fentanilului, respectiv conflictul din Iran. Deși Donald Trump a prezentat întâlnirea drept un moment „monumental” și a sugerat o atmosferă pozitivă în relația cu Xi Jinping, analiștii citați în material susțin că Washingtonul ajunge la negocieri cu o influență diminuată. Printre factorii menționați se numără evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și decizii interne care au limitat capacitatea administrației de a impune noi tarife, ceea ce ar întări poziția Beijingului. Miza economică imediată: prelungirea armistițiului comercial În lipsa unor rezultate majore, discuțiile ar putea avea ca obiectiv principal menținerea status quo-ului, inclusiv prelungirea armistițiului comercial convenit anterior. Acesta a limitat escaladarea tarifelor și a permis reluarea unor schimburi economice, inclusiv exporturi agricole americane. Reprezentanții SUA au transmis că prioritatea este stabilitatea relației comerciale, mai degrabă decât obținerea rapidă a unor concesii majore, potrivit informațiilor din articol. Iranul, dosar cu costuri energetice și puține șanse de concesii Un alt punct sensibil este Iranul, unde Washingtonul ar vrea ca Beijingul să-și folosească influența pentru a tempera acțiunile Teheranului, inclusiv în zona Strâmtorii Hormuz . Materialul notează însă că China are interese economice și energetice importante în relația cu Iranul, ceea ce reduce probabilitatea unor concesii semnificative. În acest context, întâlnirea Trump–Xi riscă să se limiteze la reafirmarea pozițiilor existente, fără rezultate spectaculoase, iar pentru administrația americană provocarea rămâne obținerea unui rezultat care să poată fi prezentat drept succes pe plan intern. [...]
Donald Trump încearcă să deblocheze relația economică SUA–China printr-o vizită de stat la Beijing, cu miza unor „afaceri mari” și a accesului pe piața chineză , potrivit Wall Street , care relatează despre sosirea președintelui american în China pentru o deplasare de trei zile, între 13 și 15 mai. Vizita este prima a unui lider american în China în aproape nouă ani și a doua a lui Trump, după cea din noiembrie 2017. Pe agenda discuțiilor cu Xi Jinping sunt relațiile comerciale dintre cele două puteri, războiul împotriva Iranului și situația privind Taiwanul, în timp ce Trump a spus că îi va cere liderului chinez „să deschidă China”. Miza economică: acorduri și acces pe piață, în pofida fricțiunilor comerciale Publicația notează că Trump speră să încheie o serie de „afaceri mari” între SUA și China, în ciuda fricțiunilor de lungă durată din comerț și a competiției pentru avans tehnologic. În pregătirea summitului, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng s-au întâlnit în Coreea de Sud cu câteva ore înainte de sosirea lui Trump. Potrivit materialului, cei doi sunt actori centrali în configurarea relației SUA–China după începerea celui de-al doilea mandat al lui Trump, informație atribuită Agerpres în articol. Cine îl însoțește: șefi de companii americane, inclusiv din tehnologie Kyodo, citată de Wall Street, transmite că Trump este însoțit de „o duzină” de șefi ai unor companii americane majore. Sunt menționați explicit: Elon Musk (Tesla) Jensen Huang (Nvidia) Tim Cook (Apple) Kelly Ortberg (Boeing) David Solomon (Goldman Sachs) Prezența acestora indică o componentă economică puternică a vizitei, în condițiile în care discuțiile vizează și competiția tehnologică dintre cele două economii. Dosarul Iran: Beijingul, între influență și distanțare Înainte de plecarea de la Washington, Trump a spus că va avea o „discuție lungă” cu Xi Jinping despre conflict, invocând legăturile politice și economice strânse ale Beijingului cu Teheranul. Potrivit Kyodo, este de așteptat ca Trump să-i ceară lui Xi să convingă Iranul să ajungă la un acord cu SUA, însă președintele american a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei în ceea ce privește Iranul. „Este cineva cu care te poţi înţelege. (...) Va fi o călătorie foarte interesantă. Multe lucruri bune se vor întâmpla” [...]
O posibilă vizită a lui Vladimir Putin la Beijing săptămâna viitoare ar semnala o nouă etapă de presiune strategică asupra flancului estic al NATO , într-un moment în care China găzduiește și un summit China–SUA, potrivit Euronews . Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că mișcările diplomatice trebuie urmărite „cu atenție și preocupare”, pentru că „ținta Rusiei nu este numai Ucraina”. Întâlnirea Putin–Xi ar urma să vină la scurt timp după summitul China–SUA din 14–15 mai, iar succesiunea vizitelor ar indica o „diplomație triunghiulară”, notează The Diplomat . În lectura publicației, spre deosebire de perioada Nixon, este puțin probabil ca o apropiere Washington–Beijing să fie folosită pentru a pune presiune pe Rusia în dosare precum Iran sau Ucraina. Informația privind vizita lui Putin în China este menționată și de Institutul pentru Studii de securitate al Uniunii Europene , în contextul unei posibile „stabilizări tactice” în relația Xi–Trump, nu al unui „reset”. Miza pentru România: flancul estic și revenirea la „aliniamentul din 1997” Diaconescu leagă evoluțiile diplomatice de obiectivele mai largi ale Moscovei, inclusiv de solicitări mai vechi privind arhitectura de securitate europeană. „Se pare că am uitat faptul că în solicitările de negociere, care au fost abandonate, Federația Rusă a spus foarte clar și retragerea aliniamentului NATO la frontiera din 1997, deci toate garanțiile care ne-au fost date celor veniți după 1990 să fie anulate.” În această cheie, posibila deplasare a lui Putin la Beijing nu este doar un gest bilateral, ci o piesă într-un tablou mai amplu, în care Rusia testează coeziunea NATO și identifică „zonele de vulnerabilitate”, inclusiv în flancul estic, așa cum a punctat fostul ministru. Summitul B9 și accentul pe Marea Neagră În aceeași intervenție, Diaconescu a comentat declarația comună a liderilor reuniți la Summit B9 de la București, care afirmă că „Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung”. El a evaluat reuniunea drept „utilă”, inclusiv pentru faptul că „pentru prima oară după 2023 s-a semnat totuși un document final”, și a susținut consolidarea cooperării spre sud, către Marea Neagră și, eventual, Marea Mediterană, pe modelul cooperării avansate din zona Mării Baltice și a Nordului îndepărtat. În viziunea sa, un astfel de semnal ar conta simultan: către Vestul Europei, ca mesaj de solidaritate și acțiune comună; către Washington, privind „necesitatea prezenței americane”; către Est, unde sunt evaluate vulnerabilitățile flancului estic. Ce opțiuni vede Diaconescu pentru oprirea războiului din Ucraina Fostul ministru a descris trei ieșiri „în regulile diplomatice”, subliniind că scenariile sunt complicate și că o soluție strict teritorială ar fi o abordare naivă. „În regulile diplomatice ar fi trei variante de ieșire din această criză: prima - victorie totală (...) E aproape imposibil. Armistițiu (...) Și varianta cea mai complicată - armistițiu și tratat politic.” „Am fi cât se poate de naivi să ne închipui că numai cedarea Donbasului ar fi în discuție.” În concluzie, pe fondul discuțiilor despre o posibilă încheiere a războiului „anul acesta”, Diaconescu avertizează că Moscova urmărește atent „contrastele” și tensiunile din interiorul NATO, într-un context în care „ordinea mondială s-a rupt”, iar noul echilibru („ordinea mondială 2.0”) rămâne de definit. [...]
Senatul SUA a blocat la limită o rezoluție care ar fi forțat încetarea războiului cu Iranul , un semnal de presiune politică în creștere asupra Casei Albe pe tema controlului Congresului asupra operațiunilor militare, potrivit G4Media . Votul de miercuri a fost de 50 „împotrivă” și 49 „pentru”, pe un text similar celor propuse de opoziția democrată în ultimele săptămâni. Trei senatori republicani au votat împotriva poziției majorității din partid. Un element notabil a fost poziționarea senatoarei republicane Lisa Murkowski , care s-a situat pentru prima dată pe acest subiect împotriva guvernului SUA condus de Donald Trump . Murkowski a spus că a cerut mai multe lămuriri despre conflict din partea executivului, dar nu a primit răspuns. Miza: cine decide războiul și termenul de 60 de zile În argumentația politică din jurul rezoluției, democrații au invocat cadrul constituțional: doar Congresul poate declara război, în timp ce președintele poate iniția operațiuni militare ca reacție la amenințări iminente, însă trebuie să ceară aprobarea Congresului în termen de 60 de zile. În cazul administrației Trump, termenul-limită ar fi fost depășit luna aceasta, însă guvernul de la Washington a susținut că armistițiul în vigoare cu Iranul a încheiat conflictul. Partidul Democrat a respins acest argument. Ce urmează: voturi repetate, săptămânal Înaintea votului, senatorul democrat Jeff Merkley a afirmat că unii senatori republicani ar fi incomodați de poziția pe care sunt constrânși să o adopte, dar nu vor să i se opună direct președintelui. Democrații anunță că vor reveni cu inițiative similare: senatorul Tim Kaine a spus că va exista o nouă șansă de vot săptămâna viitoare și a promis presiune constantă asupra Senatului. „Vom forța un vot în această problemă în fiecare săptămână, până când Senatul va spune că nu ar trebui să fim în război.” [...]
