Știri
Știri din categoria Politică
Președintele american Donald Trump a rostit în fața Congresului un discurs de 108 minute, cel mai lung din istoria modernă a Statelor Unite, depășind inclusiv propriul record stabilit anul trecut. Intervenția a marcat revenirea sa la Casa Albă și a combinat mesaje economice, avertismente de politică externă și atacuri la adresa democraților, într-un context politic tensionat înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026.
Trump a susținut că tarifele vamale impuse de administrația sa au generat venituri substanțiale și ar putea „înlocui în mod substanțial” sistemul modern de impozitare pe venit. Declarația vine după ce Curtea Supremă a invalidat o parte din regimul tarifar anterior, decizie calificată de președinte drept „regretabilă”. El a promis că va folosi alternative legale pentru a menține taxele de import în vigoare și a afirmat că prețurile la energie și combustibil sunt în scădere.
În același timp, liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să adopte legea „Save America Act”, care ar impune prezentarea dovezii cetățeniei la înregistrarea pentru vot, susținând că măsura ar preveni frauda electorală.
Pe plan extern, Trump a avertizat că nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare și a afirmat că Teheranul construiește rachete capabile să ajungă în SUA. A spus că preferă soluția diplomatică, dar a subliniat că America „nu va ezita” în fața amenințărilor.
Referitor la războiul din Ucraina, președintele a reiterat ideea că invazia Rusiei nu ar fi avut loc dacă el s-ar fi aflat la putere și a promis eforturi pentru încheierea conflictului. În același discurs, a prezentat Venezuela drept „noul prieten și partener” al SUA, după înlăturarea de la putere a lui Nicolás Maduro, și a vorbit despre eliberarea unor deținuți politici.
Trump a afirmat că frontiera SUA este „cea mai puternică și sigură din istorie” și că fluxul de fentanil a scăzut cu 56% într-un an. A lăudat mobilizarea Gărzii Naționale în orașe precum Memphis, New Orleans și Washington, invocând scăderea criminalității, deși datele arată că trendul descendent începuse anterior.
Discursul a fost marcat și de momente tensionate. Congresmanul democrat Al Green a fost escortat din sală după un protest, iar peste 20 de democrați au boicotat intervenția, organizând un miting alternativ. Trump a acordat mai multe medalii în timpul discursului și a lansat noi critici la adresa opoziției.
Intervenția, desfășurată sub tema „America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată”, a avut un pronunțat caracter electoral, președintele încercând să consolideze sprijinul republican înaintea scrutinului din toamnă.
Recomandate
Donald Trump își consolidează mesajul de campanie printr-un „clasament” care îl pune pe primul loc , într-o mișcare de comunicare menită să întărească loialitatea electoratului republican, dar care contrastează cu datele recente despre scăderea popularității sale în rândul americanilor, potrivit HotNews . Trump a publicat pe rețeaua sa, Truth Social , un top al „celor mai buni” președinți ai SUA, în care se poziționează drept „cel mai mare”. În lista sa, la categoria „mari” apar Abraham Lincoln, George Washington și Thomas Jefferson, alături de Franklin D. Roosevelt, Woodrow Wilson și Andrew Jackson. În același timp, Trump îi plasează pe Joe Biden și Barack Obama în categoria „eșecuri”, alături de Ulysses S. Grant, Warren Harding și Jimmy Carter. Publicația notează și absențe notabile din listă, precum președinții republicani Bush (tatăl și fiul), George W. Bush fiind menționat ca un critic al lui Trump. Un top „împrumutat” și o miză de imagine Pentru restul clasamentului, Trump ar fi preluat un top realizat de revista Life în 1948, observație atribuită de HotNews publicației franceze Le Figaro. Clasamentul include și categorii intermediare („aproape mari”, „mediocri”, „sub medie”), în care apar, între alții, Bill Clinton la „mediocri”. Contrastul cu sondajele: sprijin puternic la republicani, slăbiciune în ansamblul electoratului Publicarea clasamentului vine la o zi după un sondaj difuzat de CNN , în care alegătorii republicani au fost întrebați ce președinte admiră cel mai mult: Trump conduce cu 53%, înaintea lui Ronald Reagan (18%) și Abraham Lincoln (8%). Aceste rezultate nu sunt prezentate ca reprezentative pentru întreaga populație. Separat, un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 24 august indică o popularitate de 33% pentru Trump, cu 65% dezaprobare, nivel descris ca fiind cel mai scăzut atins în acel moment. [...]
Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]
Predoiu leagă explicit securitatea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” și susține că România trebuie să repornească proiectele economice cu SUA după perioada de criză politică, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis în contextul întrevederii ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , cu congresmanul Mike Rogers , președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților a SUA, aflat în vizită în România. Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, conform comunicatului MAI citat de publicație. Investițiile, prezentate ca „efect colateral” de securitate În comunicatul MAI, Predoiu a argumentat că „un mediu sigur, stabil și predictibil” creează premise pentru investiții și dezvoltare economică, iar „investițiile strategice” întăresc reziliența și securitatea. În aceeași logică, ministrul a spus că Guvernul ar trebui să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA și pentru atragerea de investiții americane „de ordinul zecilor de miliarde” în proiecte mari, cu efect de antrenare în economie. Totodată, Predoiu a legat întârzierile de „ultimele luni de criză politică” și de întârzierea instalării unui guvern „cu puteri depline”, despre care afirmă că au însemnat „pași pe loc” și „oportunități întârziate”. În viziunea sa, instalarea unui nou guvern ar trebui să ducă la o „redemarare” a proiectelor de cooperare economică cu SUA. Cooperare operațională pe securitate internă: FBI, DHS, HSI, CBP Pe componenta operațională, comunicatul MAI menționează că au fost discutate amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și protecția infrastructurilor critice, care ar impune o cooperare mai strânsă între parteneri. MAI indică drept domenii prioritare de cooperare: combaterea criminalității organizate; traficul de droguri și traficul de persoane; securitatea frontierelor și migrația ilegală; criminalitatea informatică; terorismul. Predoiu a apreciat cooperarea cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), inclusiv prin Homeland Security Investigations (HSI) și U.S. Customs and Border Protection (CBP), exprimând interes pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea de capabilități comune și identificarea de noi oportunități de colaborare. Contextul vizitei delegației Congresului SUA Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de Mike Rogers; din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen (D-IL), membru al aceleiași comisii. La întâlnire a participat și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg. Vizita include întrevederi la nivel înalt și activități dedicate cooperării în domeniul securității și apărării, potrivit comunicatului MAI redat de G4Media. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
