Știri
Legea ANI riscă să ajungă la CCR după o serie de amendamente cu „țintă” , iar vicepremierul Tanczos Barna avertizează că procesul legislativ a fost deturnat într-un „concurs de mesaje politice”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: forma votată la Camera Deputaților introduce prevederi care pot produce efecte directe asupra unor demnitari și poate declanșa un nou conflict constituțional. Legea a fost adoptată luni de Camera Deputaților și se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului, cameră decizională. Tanczos Barna, senator UDMR, a declarat marți la RFI că nu poate accepta „legi pe persoane fizice” și a descris majoritatea care a susținut amendamentele drept „mai ciudată”. Ce s-a schimbat în forma votată și de ce contează În varianta adoptată de deputați, documentul se aplică retroactiv „în sensul că demnitarii declarați deja definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul”. Digi24 notează că este vorba despre un amendament PSD, susținut de AUR, care „l-ar putea viza direct” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte USR. Un al doilea amendament, propus de AUR și votat de PSD, prevede că partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să își declare și ei averea, situație în care „s-ar putea regăsi inclusiv” partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru. Votul și traseul în Parlament Legea a trecut cu 184 de voturi „pentru” (în principal AUR și PSD), 2 „împotrivă”, 16 abțineri, iar 68 de deputați au fost prezenți, dar nu au votat. Marți, proiectul este pe agenda Senatului. Poziția vicepremierului: „filtre” la Curtea Constituțională Tanczos Barna spune că dezbaterea a alunecat dinspre o legiferare „bine gândită” spre mesaje politice și că trebuie avute în vedere „prevederile constituționale și prevederile hotărârilor CCR”. „Este inadmisibil să facem legi pe persoane fizice, adică să facem amendamente cu țintă clară la o persoană.” Vicepremierul a indicat și un posibil pas următor: proiectul ar putea ajunge la Curtea Constituțională, care, în opinia sa, poate elimina elementele neconstituționale din actul normativ. [...]
