Știri
Tag: tanczos barna
Știri despre „tanczos barna”
MADR pune în dezbatere o schemă de minimis pentru prevenirea pestei porcine africane - buget de 125 milioane lei și sprijin de până la 20 euro/cap, plătibil până la 22 decembrie 2026
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cere Comisiei Europene reevaluarea pieței laptelui - invocă scăderi de până la 10,64% ale prețului la poarta fermei și solicită mobilizarea rezervei agricole
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Ministerul Agriculturii propune creșterea sprijinului pentru cultivatorii de cartofi la 800 euro/hectar - plata ar urma să fie etapizată în 2026 și 2027 pentru a limita impactul bugetar
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
MADR și AFIR deschid o schemă de 265 mil. euro pentru fotovoltaice la autoconsum în agricultură și industria alimentară - finanțare nerambursabilă de până la 100% și plafon de 20 mil. euro/beneficiar
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum , printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026 , iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului , inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare. Cum se împarte bugetul și ce plafoane se aplică Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru proiecte cu capacități instalate de până la 1 MW inclusiv 120 milioane euro (aprox. 603 milioane lei) pentru proiecte cu capacități peste 1 MW Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la: 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități de până la 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități de peste 1 MW Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite , iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Cine gestionează programul și ce urmează Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Cererile de finanțare se depun online , prin portalul AFIR. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului: „Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.” Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax . [...]
Ministerul Agriculturii: 671.334 cereri pentru subvențiile APIA 2026, pe 9,77 milioane ha - mai puține cereri, dar suprafață declarată mai mare, pe fondul comasării terenurilor
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
Tanczos Barna: 671.334 de cereri depuse pentru subvențiile APIA 2026 - 9,77 milioane de hectare declarate, cu mai puține cereri pe terenuri sub 5 ha
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
APIA închide campania 2026 de depunere a cererilor de subvenții agricole - 671.334 cereri pentru 9.766.322 ha, fără depuneri cu întârziere
APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel , agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată. Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție. Cifrele campaniei: mai puține cereri, mai multe hectare Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare . Comparativ cu anul precedent: suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare ; numărul cererilor a scăzut cu 37.018 . Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii. Ce se schimbă pentru fermieri: fără depuneri întârziate O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere , ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen. În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , pentru susținere. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, trimite Corpul de control după suspiciuni de reetichetare a importurilor din Turcia ca „produse românești” - Verificări pe baza datelor ANSVSA, ANAF și Autorității Vamale, inclusiv asupra cooperativelor folosite ca paravan
Ministerul Agriculturii trimite Corpul de control în verificări după informații care indică reetichetarea unor legume și fructe importate din Turcia ca „produse în România”, vândute la nivel național într-unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și concurență: originea declarată la raft influențează prețul, decizia de cumpărare și accesul la facilități fiscale. Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, spune că a dispus declanșarea verificărilor pe baza informațiilor furnizate de ANSVSA, ANAF și Autoritatea Vamală Română . „Protejarea producătorilor români și respectarea dreptului consumatorilor de a cunoaște originea reală a produselor pe care le achiziționează reprezintă o prioritate. Nu vom tolera nicio practică prin care cooperative agricole sau alte entități să fie folosite ca paravan pentru introducerea pe piață a unor produse provenite din țări terțe sub denumirea de produse românești.” Ce verifică Ministerul și de ce contează pentru piață Ministrul interimar afirmă că a cerut Corpului de control să verifice „cu maximă atenție” informațiile primite, pentru identificarea cooperativelor agricole sau a altor agenți economici care ar putea fi folosiți ca paravan. În cazul constatării unor abateri, „se vor aplica măsurile prevăzute de lege”, conform declarației citate de publicație. Cazul are impact direct asupra pieței de retail alimentar, deoarece produsele prezentate ca fiind românești sunt, în general, mai scumpe la raft și sunt semnalate distinct, inclusiv pentru a susține producătorii locali. O etichetare falsă poate distorsiona concurența și poate afecta încrederea consumatorilor. Ce au găsit ANAF și Vama, potrivit informațiilor Profit Profit relatează că ANAF și Vama au descoperit că „mari cantități” de legume și fructe vândute la nivel național ca produse românești ar fi fost, de fapt, importate din Turcia de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, concluzie rezultată dintr-o investigație ANAF realizată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cercetările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind sursa mărfurilor și practicile firmei. Un element relevant din perspectivă de reglementare este că firma este autorizată în România ca „cooperativă agricolă” de către Ministerul Agriculturii, ceea ce, potrivit Profit, înseamnă că este și scutită de impozitul pe profit. Publicația mai notează că respectiva cooperativă ar fi importat cantități foarte mari din Turcia, ar fi schimbat etichetele pentru a indica origine România și ar fi livrat apoi către lanțul de supermarketuri, inclusiv în cantități „de ordinul zecilor de tone”, la solicitarea clientului. Profit precizează că știe numele lanțului de supermarketuri vizat, că a contactat compania și că va publica poziția acesteia dacă va fi transmisă. Context: controale mai largi pe importuri și trasabilitate În același material este amintit că direcția Antifraudă a ANAF anunța, în aprilie, o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma căreia au fost identificate nereguli la patru societăți din Ilfov active în depozitarea și comercializarea de produse perisabile din import. Printre problemele menționate: deficiențe de trasabilitate (lipsa evidenței documentelor de proveniență) și funcționarea în ilegalitate în cazul uneia dintre societăți. Inspectorii au ridicat documente vamale și comerciale, documente de origine și fișe de stoc și au cerut avize de însoțire a mărfurilor pentru verificări în sistemul e-Transport (sistem de monitorizare a transporturilor, cu cod unic de identificare). ANAF anunța atunci că verificările continuă la nivel național, pe fluxurile de transport ale mărfurilor provenite din import și pe rutele interne către destinațiile declarate. [...]
Autoritatea veterinară din Ungaria confirmă primul focar de pestă porcină africană la porci domestici - 3.000 de animale sacrificate și zone de protecție în jurul fermei
Primul focar de pestă porcină africană la porci domestici din Ungaria ridică riscul de restricții și pierderi în regiune , într-un moment în care comerțul cu animale vii și carne este sensibil la orice suspiciune de răspândire a bolii, potrivit Profit . Virusul a fost raportat la o fermă din satul Vallaj, județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, în nord-estul Ungariei. Autoritățile ungare spun că pesta porcină africană este inofensivă pentru oameni, dar „extrem de contagioasă și mortală” la porci. Măsuri în focar: sacrificare și zone de restricție Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a anunțat că sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs și că se desfășoară o anchetă epidemiologică pentru a stabili originea infecției și posibila răspândire. „Sacrificarea efectivului de aproximativ 3.000 de porci este în curs de desfășurare și are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina originea infecției și posibila răspândire ulterioară a acesteia.” În jurul fermei au fost desemnate o zonă de protecție și una de monitorizare, conform comunicatului citat. De ce contează economic: efecte comerciale și presiune pe piața cărnii Pesta porcină africană s-a răspândit din Africa în Europa și Asia și a dus, în timp, la restricții comerciale și la perturbarea pieței mondiale a cărnii, notează Agerpres (citată de Profit). Autoritatea veterinară ungară (NEBIH) avertizează că focarul ar putea provoca „pagube economice semnificative”. Ca dimensiune a sectorului, datele statistice oficiale citate arată că, la sfârșitul anului 2025, Ungaria avea aproximativ 2,9 milioane de porci domestici. Context în România: accent pe controlul transporturilor ilegale În România, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a vorbit despre măsuri mai ferme pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane, cu accent pe controlul strict al mișcării animalelor și combaterea transporturilor ilegale, inclusiv prin implicarea structurilor de ordine publică, pe motiv că actualul sistem de monitorizare este insuficient. „Trebuie să controlăm mult mai strict mișcarea animalelor în țară. Ne vom întâlni cu Ministerul de Interne, pentru că ANSVSA nu are suficientă forță să oprească mașinile. Analizăm înăsprirea sancțiunilor, confiscarea animalelor și confiscarea mijloacelor de transport care sunt în ilegalitate.” Oficialul a precizat că nu se pune problema interzicerii creșterii porcilor în gospodăriile populației, dar a indicat drept problemă majoră transporturile necontrolate pe distanțe mari, în afara cadrului legal, și rolul intermediarilor („samsarii”) în astfel de mișcări. [...]
APIA raportează peste 615.000 de cereri depuse în Campania 2026 - termenul-limită pentru solicitarea subvențiilor este 5 iunie
APIA intră în linie dreaptă cu Campania 2026, cu peste 615.000 de cereri depuse înainte de termenul-limită din 5 iunie , un indicator-cheie pentru calendarul plăților de subvenții din acest an, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , au discutat sâmbătă, 30 mai, într-o videoconferință cu conducerile centrelor județene APIA despre plata subvențiilor aferente acestui an și despre stadiul depunerii cererilor pentru Campania 2026. În mesajul publicat de șeful APIA, instituția a raportat că, până la data întâlnirii, au fost înregistrate: 615.409 cereri depuse 7.622.500 hectare declarate APIA reamintește că termenul-limită pentru depunerea cererilor aferente anului 2026 este 5 iunie 2026, iar conducerea agenției susține că lucrează pentru „finalizarea cu succes a Campaniei 2026”. „Astăzi am convocat o videoconferință (…) pentru a analiza stadiul depunerii cererilor aferente Campaniei 2026.” [...]
Tanczos Barna cere Comisiei Europene activarea rapidă a rezervei de criză pentru sprijinirea fermierilor - România invocă scumpirea îngrășămintelor și criza laptelui, peste capacitatea bugetelor naționale
România cere deblocarea rapidă a banilor europeni din rezerva de criză pentru a limita închiderile de ferme , pe fondul scumpirii îngrășămintelor și al problemelor din mai multe sectoare agroalimentare, potrivit Economica . Vicepremierul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a condus marți delegația României la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish) , la Bruxelles. Miza, din perspectiva autorităților române, este ca sprijinul să vină cu „aplicabilitate imediată”, nu doar din bugete naționale, în condițiile în care agricultura europeană se confruntă simultan cu creșterea costurilor de producție (energie, combustibil, îngrășăminte), perturbări pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta. „Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin şi de măsuri cu aplicabilitate imediată. (…) Planul de acţiune pentru fertilizanţi este absolut necesar; trebuie să vedem însă şi aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naţionale, fiind nevoie şi de o finanţare europeană adecvată”, a declarat Tanczos Barna, potrivit unui comunicat al MADR. Presiunea îngrășămintelor și criza laptelui, în centrul discuțiilor Un punct principal pe agenda miniștrilor a fost aprovizionarea cu îngrășăminte și nivelul prețurilor din UE, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. România a cerut ca acest plan să fie urmat rapid de alocări din rezerva de criză. În același timp, România, alături de alte state, a solicitat Comisiei „mobilizarea imediată” a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români afectați de criza laptelui la nivel european. Delegația României a susținut și sprijinirea fermierilor loviți de fenomene climatice extreme. Sectoare semnalate ca vulnerabile și riscuri din comerțul extern Ministrul a indicat dificultăți majore pentru România în mai multe zone: sectorul vegetal; sectorul suin; sectorul laptelui; sectorul ovin. Separat, Tanczos Barna a cerut monitorizarea atentă a implementării Acordului interimar UE–Mercosur , invocând riscul unui impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv asupra României, mai ales în zootehnie. El a susținut că evaluarea impactului ar trebui făcută și la nivelul piețelor naționale și că măsurile de salvgardare (instrumente care permit intervenții rapide pentru limitarea efectelor importurilor) trebuie să poată fi aplicate cu celeritate. Alte teme pe agenda AgriFish Pe lângă finanțare și comerț, reuniunea a inclus și: solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, pe motiv de impact asupra pisciculturii; discuții despre regula N+2 în PS PAC 2023–2027; etichetarea originii produselor alimentare; gestionarea durabilă a pădurilor. [...]
Tanczos Barna cere UE resurse imediate din rezerva agricolă și alocări mai mari în bugetul multianual pentru agricultură - România, alături de alte 15 state, contestă propunerile de reducere și invocă riscuri din acordul UE–Mercosur
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
