Știri
Știri din categoria Diverse
Legea ANI riscă să ajungă la CCR după o serie de amendamente cu „țintă”, iar vicepremierul Tanczos Barna avertizează că procesul legislativ a fost deturnat într-un „concurs de mesaje politice”, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare: forma votată la Camera Deputaților introduce prevederi care pot produce efecte directe asupra unor demnitari și poate declanșa un nou conflict constituțional.
Legea a fost adoptată luni de Camera Deputaților și se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului, cameră decizională. Tanczos Barna, senator UDMR, a declarat marți la RFI că nu poate accepta „legi pe persoane fizice” și a descris majoritatea care a susținut amendamentele drept „mai ciudată”.
În varianta adoptată de deputați, documentul se aplică retroactiv „în sensul că demnitarii declarați deja definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul”. Digi24 notează că este vorba despre un amendament PSD, susținut de AUR, care „l-ar putea viza direct” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președinte USR.
Un al doilea amendament, propus de AUR și votat de PSD, prevede că partenerii de viață ai demnitarilor trebuie să își declare și ei averea, situație în care „s-ar putea regăsi inclusiv” partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Legea a trecut cu 184 de voturi „pentru” (în principal AUR și PSD), 2 „împotrivă”, 16 abțineri, iar 68 de deputați au fost prezenți, dar nu au votat. Marți, proiectul este pe agenda Senatului.
Tanczos Barna spune că dezbaterea a alunecat dinspre o legiferare „bine gândită” spre mesaje politice și că trebuie avute în vedere „prevederile constituționale și prevederile hotărârilor CCR”.
„Este inadmisibil să facem legi pe persoane fizice, adică să facem amendamente cu țintă clară la o persoană.”
Vicepremierul a indicat și un posibil pas următor: proiectul ar putea ajunge la Curtea Constituțională, care, în opinia sa, poate elimina elementele neconstituționale din actul normativ.
Recomandate
Prefectura Timiș a aplicat o sancțiune administrativă primarului Dominic Fritz, reducându-i indemnizația cu 10% pentru șase luni, după o decizie definitivă privind un conflict de interese constatat de ANI , potrivit Digi24 . Miza politică invocată de liderul USR este posibilitatea schimbării legislației astfel încât sancțiunea să devină încetarea mandatului, nu doar diminuarea salariului. Fritz spune că ordinul Prefecturii Timiș pune în aplicare sancțiunea prevăzută de lege pentru „conflictul de interese” din 2020 și că o acceptă, deși o consideră nedreaptă. El afirmă că fapta imputată ar fi legată de supunerea la vot în Consiliul Local a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) elaborat integral înainte ca el să devină primar. Ce efect concret are ordinul Prefecturii Conform mesajului publicat de Dominic Fritz pe Facebook și redat de publicație, măsura aplicată este una financiară, nu una care să îi întrerupă mandatul: reducerea indemnizației cu 10% ; pe o perioadă de șase luni ; ca urmare a unei decizii definitive privind conflictul de interese constatat de Agenția Națională de Integritate (ANI) . Disputa de reglementare: de la sancțiune financiară la încetarea mandatului În aceeași postare, Fritz acuză PSD că ar fi indus în eroare opinia publică susținând că sancțiunea ar însemna încetarea mandatului și afirmă că partidul ar încerca acum să modifice legea pentru a introduce explicit această consecință. Primarul Timișoarei mai susține că nu ar fi avut parte de un proces echitabil și acuză PSD de influență asupra ANI și asupra unei părți din sistemul judiciar, în contextul deciziei care a dus la sancțiune. Poziția lui Dominic Fritz Fritz afirmă că își va continua activitatea atât la Primăria Timișoara, cât și la conducerea USR, și respinge ideea de a renunța în urma sancțiunii. „Iau act de această sancțiune cu capul sus. Dreptul și dreptatea nu sunt întotdeauna același lucru.” „Nu voi ceda. Nu voi abandona nici Timișoara, nici lupta pentru o Românie dreaptă.” [...]
Consiliul Concurenței avertizează că scumpirile la pompă pot include și marje mai mari înainte de o nouă plafonare a adaosului comercial, iar instituția spune că va avea o concluzie abia în următoarele săptămâni, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat că este „prea devreme” să fie stabilită cauza exactă a creșterilor accelerate din ultima săptămână, dar a indicat două scenarii: fie probleme regionale de aprovizionare, fie majorarea marjelor de profit de către operatori, în zilele rămase până la intrarea în vigoare a unei noi perioade de plafonare a adaosului comercial. „Nu am încă toate datele pentru a vă spune care dintre cele două scenarii este cel corect”, a spus Bogdan Chirițoiu. De ce contează: plafonarea revine, dar efectele din piață se văd cu întârziere Miza imediată este una de reglementare și de cost pentru consumatori: dacă o parte din scumpiri vine din creșterea marjelor, atunci perioada de dinaintea plafonării poate funcționa ca o „fereastră” în care prețurile sunt împinse în sus, iar corecțiile (dacă apar) se vor vedea abia după intrarea în vigoare a noilor reguli. În paralel, Ministerul Energiei a convocat o ședință cu reprezentanții marilor companii petroliere, pe fondul problemelor de aprovizionare semnalate în unele benzinării și al scumpirilor la pompă. În acest context, Digi24 notează că motorina standard a ajuns până la 10,83 lei/litru, motorina premium a depășit 11 lei/litru, iar benzina standard costă până la 9,57 lei/litru. Ce explicații ia în calcul Consiliul Concurenței Chirițoiu a spus că există două posibile cauze pentru scumpirile recente, în condițiile în care cotația petrolului ar fi coborât în jurul valorii de 84–85 de dolari pe baril: perturbări regionale de aprovizionare , inclusiv pe fondul problemelor legate de regiunea Mării Negre și de Kazahstan (România importă o parte importantă din petrolul rafinat din Kazahstan, potrivit declarațiilor sale); majorarea marjelor de profit înainte de plafonare , ipoteză pe care nu o exclude, tocmai pentru că „în câteva zile” ar urma să intre în vigoare noua plafonare a adaosului comercial. Ce urmează: concluzii „până la sfârșitul lunii” Consiliul Concurenței colectează date de la companiile petroliere și are, potrivit lui Chirițoiu, un sistem de raportare constantă în domeniul carburanților. Instituția estimează că îi vor trebui „câteva săptămâni” pentru a stabili care scenariu se confirmă, iar o „imagine” ar urma să existe până la sfârșitul lunii . În același timp, Consiliul se pregătește pentru aplicarea noii plafonări, după promulgarea legii adoptate de Parlament. Chirițoiu a mai spus că, în perioada în care plafonarea este în vigoare, autoritățile au instrumente legale pentru a sancționa depășirea adaosului comercial. [...]
Guvernul pregătește limitarea temporară a consumului la marii consumatori, ca măsură de rezervă , în contextul presiunilor din sistemul energetic, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că mecanismul ar urma să fie activat doar dacă reducerea voluntară a consumului nu acoperă necesarul în orele de vârf. În zilele următoare, Executivul ar urma să adopte o hotărâre de guvern care pune în aplicare mecanismul prevăzut de lege pentru astfel de situații. Conform mesajului transmis de Bolojan, marile companii consumatoare ar putea fi notificate cu 24 de ore înainte privind o limitare temporară a consumului, în funcție de specificul activității și de posibilitățile Sistemului Energetic Național. De ce contează: risc operațional pentru industrie, dacă economisirea voluntară nu ajunge Miza imediată este menținerea echilibrului în sistem, fără a ajunge la măsuri mai dure. Bolojan afirmă că această opțiune este „un mecanism de rezervă”, pregătit pentru a fi folosit doar dacă situația o va impune, după ce reducerea voluntară nu mai este suficientă în orele de vârf. În paralel, Guvernul discută cu furnizorii de energie despre măsuri pentru „asigurarea lichidității în piață”, inclusiv prin plata sumelor restante din schema de compensare, și despre colaborarea cu Transelectrica pentru identificarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului în rândul marilor consumatori. Context: Cernavodă și combustibilii, două puncte sensibile în criza energetică Premierul interimar spune că a analizat, în trei ședințe de lucru, situația din energie și aprovizionarea cu combustibil. În cazul Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării, lucrările de dragare și derocare continuă, iar urmează operațiunea de scufundare a barjelor, după îndeplinirea condițiilor tehnice. Obiectivul declarat este prelungirea funcționării Unității 2, „deoarece fiecare zi de operare înseamnă un plus de energie pentru Sistemul Energetic Național”. Bolojan precizează că nivelul apei la Cernavodă „nu a mai scăzut”, dar situația rămâne dificilă. Pe lanțul de combustibili, Bolojan afirmă că datele arată o îmbunătățire: rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% și este așteptată să revină la un regim normal până la finalul săptămânii. În acest context, el spune că „nu anticipăm probleme” privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul anunță accelerarea emiterii documentelor necesare pentru proiecte energetice aflate într-un stadiu avansat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, astfel încât noi capacități de producție să poată fi puse în funcțiune mai rapid. În același timp, rămâne pe masă scenariul hotărârii de guvern pentru limitări temporare la mari consumatori, dacă presiunea din orele de vârf nu poate fi redusă prin economisire voluntară. [...]
Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”. „Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.” Ce a spus Guvernul și de ce contează pentru industrie Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara. În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem. Context: criza de electricitate invocată de autorități România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate. În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf. [...]
Promulgarea legii pentru „criza carburanților” deschide calea unor intervenții directe în piață , de la reducerea accizei la motorină până la plafonarea adaosului comercial și restricții temporare la export, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de promulgare pentru două acte normative pe care le descrie drept importante pentru „stabilitatea economică” și „protejarea veniturilor românilor”. Decizia vine pe fondul scumpirii accelerate a carburanților și al unor blocaje generate de atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară , context în care șeful statului invocă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și volatilitatea „extremă” a pieței internaționale a petrolului. Ce permite legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere În mesajul public, Nicușor Dan a argumentat că majorările de preț se transmit în lanț în economie, afectând atât cetățenii, cât și operatorii economici, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. Setul de măsuri menționat de președinte include: declararea stării de criză pe piața petrolieră; reducerea accizei la motorină; plafonarea adaosului comercial; interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei, pentru „securizarea prioritară a consumului intern”; introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. TVA redusă la locuințe: termen prelungit până la 30 septembrie 2026 Al doilea act normativ promulgat prelungește până la 30 septembrie 2026 posibilitatea finalizării anumitor tranzacții imobiliare cu TVA de 9%, în locul cotei standard de 21%, conform informațiilor prezentate. Președintele a precizat că măsura elimină costuri suplimentare pentru cumpărătorii afectați de situația atacului cibernetic de la ANCPI. Potrivit Agerpres, facilitatea vizează și persoanele care au făcut precontracte de cumpărare a locuințelor până la 31 iulie 2025, care pot încheia procedura fără TVA majorat până la finalul lunii septembrie. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, promulgarea înseamnă intrarea în vigoare a cadrului legal care permite intervenții pe piața carburanților și prelungirea ferestrei pentru aplicarea TVA redus la anumite achiziții de locuințe. Detaliile de aplicare efectivă și calendarul măsurilor nu sunt prezentate în textul citat. [...]
Ministerul Finanțelor își leagă costurile de finanțare de verdictul Moody’s și spune că ținta nu este doar păstrarea ratingului de țară, ci îmbunătățirea perspectivei de la „negativă” la „stabilă”, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Fitch a reconfirmat, săptămâna trecută, calificativul de investiții al României. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis într-o postare pe Facebook că următoarea evaluare importantă este cea a agenției Moody’s, iar „miza nu este doar menținerea ratingului”, ci „recâștigarea perspectivei stabile”. În același mesaj, el indică „traiectoria politică” drept un element „decisiv” pentru perioada următoare. De ce contează perspectiva, nu doar ratingul Nazare susține că reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch nu ar trebui tratată ca un motiv de relaxare, ci ca o „fereastră de timp” care trebuie folosită pentru consolidare fiscală. În viziunea sa, agențiile de rating urmăresc cu „maximă atenție” două componente: stabilitatea politică , pentru credibilitatea strategiei economice și implementarea consecventă a reformelor; credibilitatea bugetară , care, spune el, se construiește „în fiecare lună” prin execuție bugetară riguroasă, respectarea angajamentelor și rezultate măsurabile. Bugetul pe 2027, pregătit din toamnă Ministrul afirmă că Ministerul Finanțelor a început deja discuțiile pentru pregătirea bugetului pe 2027, care ar urma să fie încheiat „încă din această toamnă”, pe „ipoteze realiste”, cu „priorități clare” și un „calendar predictibil”. Argumentul invocat este că agențiile de rating nu evaluează doar bugetul unui an, ci capacitatea statului de a susține o strategie fiscal-bugetară coerentă pe termen lung. În final, Nazare spune că ministerul menține „dialogul activ” cu agențiile de rating și investitorii și că obiectivul rămâne îmbunătățirea perspectivei asociate ratingului de țară, solicitând sprijin politic pentru „alinierea mesajelor” de consecvență fiscal-bugetară. [...]
