Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde infrastructura militară lângă granițele NATO, iar statele europene își accelerează planificarea apărării pe un orizont considerat „critic” de serviciile de informații nordice, potrivit Mediafax, care citează o investigație a postului public danez DR.
Investigația, realizată pe baza unor imagini satelitare geolocalizate și a informațiilor furnizate de oficiali din servicii de informații și structuri militare din țările nordice, indică o consolidare a prezenței militare ruse în apropierea Finlandei, Norvegiei și a statelor baltice. În material este menționat și The Kyiv Independent, ca sursă care relatează despre concluziile anchetei.
Potrivit investigației, imagini satelitare publicate de publicația britanică The Telegraph arată construirea unor noi cazărmi, cantine și facilități logistice în apropierea frontierei dintre Rusia și Finlanda.
În paralel, este menționată dezvoltarea unei noi baze militare lângă localitatea Novaya Vilga, în regiunea Karelia, precum și extinderea capacităților militare din Kaliningrad, exclava rusă situată între Polonia și Lituania.
Investigația mai notează o creștere a prezenței vehiculelor militare în apropierea frontierei dintre Estonia și Rusia, interpretată ca parte a consolidării infrastructurii defensive și ofensive în regiune.
Surse din serviciile de informații ale țărilor nordice au declarat pentru DR că amenințarea unui posibil atac rusesc este considerată la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Aceleași surse indică drept critică perioada următorilor unu până la trei ani, pe fondul faptului că statele europene sunt încă în proces de întărire a propriilor capacități de apărare.
Șeful serviciilor de informații militare din Suedia, Thomas Nilsson, a afirmat că Rusia și-a intensificat concentrarea de trupe și resurse în apropierea granițelor NATO.
„Nu credem că sunt acolo doar de formă. Este vorba despre capacitatea de a înfrunta NATO într-un conflict mai amplu în viitor”, a afirmat acesta.
Materialul menționează că documente NATO și evaluări recente ale mai multor state europene indică aceeași tendință de creștere a riscurilor de securitate în regiune. Maiorul danez Brian Nissen avertizează că un eventual conflict nu s-ar limita la operațiuni convenționale.
„Va fi un război care se va desfășura în toate dimensiunile: pe uscat, în aer, pe mare, în spațiu și în spațiul cibernetic”, a declarat acesta.
Concluzia investigației DR, potrivit Mediafax, este că mișcările militare ale Rusiei fac parte dintr-o strategie pe termen lung de pregătire pentru o posibilă confruntare cu NATO, într-un context de tensiuni regionale și de continuare a războiului din Ucraina.
Recomandate
Mesajul lui Kim Jong Un către Vladimir Putin consolidează axa Moscova–Phenian, cu potențial efect direct asupra comerțului și logisticii bilaterale , în condițiile în care cele două state pregătesc inclusiv inaugurarea unei legături terestre, potrivit Mediafax . Kim Jong Un i-a transmis vineri un mesaj de felicitare președintelui rus, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei, reafirmând sprijinul deplin al Phenianului pentru politicile interne și externe ale Moscovei. Liderul nord-coreean a spus că relațiile dintre cele două țări se dezvoltă într-o alianță bazată pe tratatul de parteneriat strategic cuprinzător semnat de cele două state și a promis că țara sa va fi „întotdeauna alături” de Rusia, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. De ce contează: infrastructură nouă pentru schimburi comerciale și conexiuni logistice În iunie 2024, în timpul unei vizite a lui Vladimir Putin la Phenian, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de parteneriat strategic care prevede extinderea cooperării economice, politice și de securitate. În acest cadru, cele două state au convenit construirea unui pod terestru care să le lege direct. Infrastructura, a cărei inaugurare este programată pentru 19 iunie, „ar putea facilita schimburile comerciale și conexiunile logistice” dintre Rusia și Coreea de Nord, conform informațiilor din articol. Context: apropiere accelerată pe fondul războiului din Ucraina Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au intensificat semnificativ în ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina. Statele Unite și Coreea de Sud au acuzat în repetate rânduri Coreea de Nord că a furnizat Rusiei muniție de artilerie, rachete și alte echipamente militare pentru utilizare în conflict, acuzații negate de ambele guverne. Tot de Ziua Națională a Rusiei (12 iunie), oficiali nord-coreeni și ruși au participat la ceremonii comemorative la monumente și cimitire dedicate soldaților sovietici, iar Ambasada Rusiei la Phenian a găzduit o recepție pentru reprezentanți de rang înalt ai regimului nord-coreean. [...]
Ucraina își apasă avantajul logistic și energetic asupra Rusiei , iar efectele încep să se vadă inclusiv în teritoriile ocupate, unde autoritățile instalate de Moscova se confruntă cu penurii de carburanți, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 11 iunie 2026, una dintre concluziile cu impact operațional este că forțele ucrainene continuă să lovească și să „interzică” (adică să facă dificilă sau riscantă utilizarea) mai multe poduri care susțin liniile terestre de comunicații (GLOC – rutele logistice esențiale) dintre regiunea Herson ocupată și Crimeea. În paralel, ISW notează că autoritățile de ocupație „se luptă” să gestioneze o criză în agravare a benzinei în Sevastopol , pe fondul loviturilor ucrainene cu rază lungă și medie asupra logisticii ruse și a infrastructurii energetice. Presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe infrastructura de petrol Evaluarea mai arată că Ucraina și-a continuat campania de lovituri cu rază intermediară și lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare pe 10 și 11 iunie. În același interval, Rusia a lansat asupra Ucrainei două rachete balistice Iskander-M și 221 de drone într-un atac nocturn. Pentru mediul economic, mesajul-cheie este că loviturile asupra nodurilor logistice și energetice pot genera costuri suplimentare și fricțiuni operaționale pentru Rusia, inclusiv în administrarea teritoriilor ocupate, unde aprovizionarea cu combustibil devine o vulnerabilitate. Dronelor li se atribuie un avantaj tactic pe front ISW apreciază că forțele ucrainene par să fi obținut un „supraplin” tactic în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă și își intensifică loviturile de rază medie, ceea ce ar contribui la creșterea pierderilor rusești, într-un context de scădere a ritmului de recrutare în Rusia (formularea și cauzalitatea sunt atribuite evaluării ISW). Separat, evaluarea menționează că Ucraina ar fi avansat recent în direcția Oleksandrivka. Context de securitate: baze noi la granița nordică a Rusiei cu NATO În același raport, ISW afirmă că Rusia înființează baze militare noi și le extinde pe cele existente de-a lungul frontierei nordice cu NATO, probabil pentru a susține capacități viitoare de proiectare a forței împotriva NATO. Totuși, ISW consideră că forțele ruse rămân puțin probabile să desfășoare operațiuni terestre în viitorul apropiat. Raportul mai susține că Ministerul rus al Apărării continuă să fabrice dovezi ca parte a unui efort de „război cognitiv”, pentru a sprijini afirmații false privind înaintări pe front. [...]
Un fost comandant canadian susține că o pace durabilă în Ucraina e improbabilă fără o schimbare de regim la Moscova sau o victorie militară ucraineană , potrivit unei declarații a generalului (r) Christopher Coates, citată de Kyiv Post după un interviu acordat agenției Ukrinform. Coates, fost comandant al Canada’s Joint Operations Command și în prezent director pentru politică externă la Macdonald-Laurier Institute , a vorbit după o vizită în Ucraina. El spune că, în condițiile actuale, orice aranjament bazat pe concesii teritoriale ar produce cel mult o pauză temporară, nu o încheiere stabilă a războiului, deoarece „ambițiile imperiale” ale Rusiei ar putea reapărea dacă își reface capacitatea. De ce contează: „condițiile de pace” sunt legate de capacitatea Rusiei de a susține războiul În analiza sa, Coates argumentează că punctul vulnerabil al Rusiei nu este doar militar, ci și economic și politic: un război pe care îl descrie drept „ilegitim”, purtat „din alegere politică”, cu costuri mari și câștiguri limitate. În timp, spune el, pierderile de personal și presiunea asupra economiei ar eroda capacitatea Moscovei de a continua conflictul, iar un sistem sprijinit pe propagandă și control mediatic ar fi „fragil” pe termen lung. „Un sistem construit pe minciuni începe, în cele din urmă, să se prăbușească din interior.” Cum vede evoluția frontului și riscurile pe termen scurt Coates afirmă că are încredere în capacitatea Ucrainei de a rezista, dar avertizează că aceasta operează cu resurse limitate, în timp ce Rusia are mai puține constrângeri. El descrie momentul actual drept un „punct de decizie”, nu o schimbare strategică ireversibilă: deși consideră că „valul se întoarce” în favoarea Ucrainei, situația rămâne fragilă, iar Rusia continuă să se adapteze, astfel încât „mici schimbări” pot influența traiectoria războiului. Totodată, el caracterizează Rusia drept o putere în declin, împinsă spre ceea ce numește „escaladare orizontală” – extinderea presiunii dincolo de câmpul de luptă, pe măsură ce câștigurile militare stagnează. Tehnologia și loviturile asupra infrastructurii petroliere, ca instrument economic Coates evidențiază adaptarea tehnologică rapidă a Ucrainei, în special folosirea dronelor, despre care spune că schimbă raportul cost–eficiență în războiul modern și expune limitele modelelor occidentale de producție de apărare, bazate pe sisteme scumpe și livrări reduse. În aceeași logică economică, el susține că loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse au rol strategic: reduc veniturile Moscovei, obligă la dispersarea resurselor și au efecte psihologice și de moral pentru ambele părți, chiar dacă „nu vor decide singure” rezultatul războiului. Ce condiții pune pentru o pace „durabilă” Coates formulează explicit două scenarii care, în opinia sa, ar putea crea premisele unei înțelegeri stabile: moartea lui Vladimir Putin , pe care o numește „prima condiție necesară”; o victorie militară a Ucrainei, pe care o consideră o bază mai solidă pentru pace decât concesiile teritoriale. „Moartea lui Putin. Aceasta este prima condiție necesară.” „Îmi este foarte greu să-mi imaginez o pace durabilă cât timp Putin rămâne la putere. Văd doar o victorie militară pentru Ucraina ca o bază mai fundamentală pentru o astfel de pace.” [...]
Presiunea bugetară din Rusia crește riscul unei escaladări militare în iarna 2026–2027 , pe fondul costurilor tot mai apăsătoare ale războiului și al unor semnale de stres financiar, potrivit Adevărul , care citează o analiză The New York Post . Miza Kremlinului ar fi o nouă ofensivă de amploare în sezonul rece, după ce campania militară din primăvara lui 2026 ar fi livrat rezultate modeste. În unele sectoare, Rusia ar fi pierdut mai mult teren decât a reușit să câștige, ceea ce alimentează întrebări despre eficiența strategiei actuale. Costul războiului: deficit mai mare și rezerve de aur în scădere Pe plan economic, materialul indică o deteriorare a indicatorilor-cheie, care se adaugă nemulțumirilor interne și problemelor din viața de zi cu zi, inclusiv întreruperi frecvente ale serviciilor de internet. The New York Post notează că presiunea internă asupra lui Vladimir Putin crește pe fondul „deteriorării rapide a situației economice”. Datele citate din Ministerul Finanțelor de la Moscova arată că deficitul bugetar federal a ajuns la 81,4 miliarde de dolari (aprox. 366 miliarde lei) în primele cinci luni ale anului, aproximativ dublu față de perioada similară din 2025. În paralel, Banca Centrală a Rusiei a raportat o reducere a rezervelor de aur cu 5,7 tone în aprilie, scădere pe care mai mulți economiști o consideră cea mai accentuată din ultimii 25 de ani. De ce iarna poate deveni „ultima carte” a Kremlinului În acest context, analiștii citați susțin că Moscova ar putea încerca să exploateze vulnerabilitățile Ucrainei din sezonul rece, inclusiv prin intensificarea bombardamentelor asupra infrastructurii. Maria Snegova, cercetător principal în cadrul programului Europa, Rusia și Eurasia al CSIS, afirmă: „Putin va aștepta probabil din nou venirea iernii pentru a relua atacurile masive și pentru a provoca o criză umanitară care să forțeze concesii în privința Donbasului.” Potrivit aceleiași analize, bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene ar putea fi chiar mai intense decât în iarna precedentă. Ținte posibile: transport, energie, apă Experții avertizează că Rusia ar putea extinde lista obiectivelor vizate. Ekaterina Stepanenko, coordonatoarea echipei pentru Rusia și director adjunct al proiectului „Cognitive Warfare” din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , consideră că infrastructura feroviară ar putea deveni o țintă, pentru a perturba transportul de echipamente și aprovizionarea frontului. În același timp, instalațiile de alimentare cu apă sunt menționate ca posibile obiective, într-o strategie menită să crească presiunea asupra populației civile și asupra autorităților de la Kiev. Recrutarea devine mai dificilă, iar presiunea poate împinge spre escaladare Pe dimensiunea militară, analiștii occidentali citați arată că recrutarea de noi soldați ar fi mai dificilă decât în anii anteriori, iar autoritățile ruse ar încerca să atragă inclusiv studenți prin stimulente. Concluzia avansată de experți este că problemele economice și militare pot eroda capacitatea Rusiei de a susține pe termen lung ritmul războiului, dar, înainte ca aceste constrângeri să producă efecte decisive, Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj printr-o nouă escaladare. În această logică, iarna 2026–2027 este descrisă drept un interval potențial decisiv pentru evoluția conflictului început în februarie 2022. [...]
Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax . Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar , care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Interceptare și escortă până la ieșirea din spațiul aerian ungar Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. Ce se știe despre cauză și evaluarea autorităților Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum. [...]
Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare , pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24 . În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich , susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză. „Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. Ce capabilități ar putea fi retrase și de ce contează pentru Europa Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără: un grup de luptă al unui portavion american; toate submarinele capabile să lanseze rachete de croazieră; avioane de patrulare maritimă de tip Poseidon; avioane de realimentare în zbor; avioane de vânătoare de tip F-16 și F-15E. Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an. NATO își face „planuri de urgență” și pune accent pe achiziții rapide În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune. În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc. Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare. În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari. [...]
