Știri
Știri din categoria Apărare
Autoritățile ucrainene avertizează asupra unui posibil atac balistic în următoarele 24 de ore, după ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că există o probabilitate ridicată ca Rusia să lanseze o rachetă de tip „Oreșnik” de pe poligonul Kapustin Yar, din regiunea Astrahan, relatează Adevărul. Mesajul oficial către populație este să nu ignore sirenele și să caute imediat adăpost la orice alertă de pericol aerian.
Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, riscul vizează o lansare în intervalul de 24 de ore, iar informația este atribuită de publicație și site-ului ucrainean focus.. Avertismentul vine pe fondul unei intensificări a atenției asupra amenințărilor balistice, care lasă, de regulă, un timp de reacție mai scurt pentru apărare și pentru populație.
Militarii ucraineni insistă ca orice avertizare de pericol aerian să fie tratată „cu maximă seriozitate”. În paralel, jurnalistul militar ucrainean Andriy Țapliienko a scris pe Telegram că ar exista informații despre desfășurarea unor lansări de antrenament ale aceluiași tip de rachetă, pe durata a câteva ore. El susține că, chiar dacă ar fi vorba de teste, nu poate fi exclus riscul unor evoluții neprevăzute, motiv pentru care populația este îndemnată la vigilență.
Publicația notează și un episod recent: pe 11 iunie, la ora 23:29, Ucraina a emis o alertă balistică legată de zona Astrahan (Kapustin Yar), ridicată aproximativ 20 de minute mai târziu, fără raportarea unui impact confirmat.
Adevărul reamintește că, în noaptea de 24 mai, forțele ruse ar fi lansat o rachetă balistică „Oreșnik” asupra teritoriului ucrainean, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei. În urma atacului, o cooperativă de garaje a luat foc, iar o întreprindere din zonă ar fi fost avariată.
Tot presa ucraineană, citată de Adevărul, relatează că președintele Volodimir Zelenski ar fi menționat într-o scrisoare către președintele american Donald Trump că Rusia ar fi folosit două rachete „Oreșnik” în atacul din 24 mai: una ar fi lovit regiunea Kiev, iar cealaltă ar fi căzut pe teritoriul ocupat din regiunea Donețk.
În acest moment, avertismentul rămâne unul preventiv: autoritățile ucrainene vorbesc despre o probabilitate ridicată, nu despre o lansare confirmată, iar recomandarea centrală pentru populație este respectarea strictă a procedurilor la alarmele aeriene.
Recomandate
Forțele Aeriene ale Ucrainei avertizează că există o probabilitate ridicată ca Rusia să folosească vineri o rachetă balistică cu rază medie , lansată din poligonul Kapustin Yar , iar populația este îndemnată să nu ignore alertele aeriene și să se adăpostească la sunetul sirenelor, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram, Forțele Aeriene au transmis că „există o probabilitate ridicată” ca inamicul să utilizeze, pe parcursul zilei, o rachetă balistică cu rază medie lansată de la Kapustin Yar. Avertizarea are un caracter operațional: urmărește creșterea conformării civile la alertele de raid aerian, într-un context în care atacurile aeriene rusești rămân frecvente și greu de anticipat. Context: exerciții și precedentul atacului din 24 mai Separat, jurnalistul militar Andriy Țaplienko a relatat că Rusia ar desfășura exerciții de patru ore care implică lansări de rachete Oreshnik. Potrivit aceleiași relatări, ar fi vorba despre lansări de antrenament, însă el a cerut publicului să rămână vigilent. Avertizarea vine la câteva săptămâni după un atac aerian major, în noaptea de 24 mai, când Rusia a lansat 600 de drone și 90 de rachete, inclusiv două rachete balistice Oreshnik, conform oficialilor ucraineni citați de publicație. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că una dintre rachetele Oreshnik a lovit în apropiere de Bila Țerkva, la sud de Kiev, iar a doua a căzut într-un teritoriu ocupat de Rusia în regiunea Donețk. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe protecția civilă Oreshnik este prezentată de presa de stat rusă drept o armă „care schimbă jocul”, capabilă să producă pagube mari și să lovească ținte bine protejate, însă evaluări independente au pus sub semnul întrebării aceste afirmații, notează Kyiv Post. În același timp, informațiile disponibile sugerează că Rusia ar fi putut începe o producție în serie limitată a rachetei, dar numărul de Oreshnik aflate efectiv la dispoziția forțelor ruse ar fi mic, potrivit unei evaluări anterioare a serviciilor de informații militare ucrainene menționate în articol. [...]
Rusia își consolidează infrastructura militară lângă granița NATO , iar evaluările de securitate din nordul Europei indică o fereastră de risc de „unul până la trei ani”, într-un moment în care statele europene încă își cresc capacitățile de apărare, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă publicată pe 10 iunie de postul public danez DR, realizată împreună cu instituții partenere și citată de The Kyiv Independent . În material sunt invocate declarații ale unor șefi ai serviciilor de informații nordice și ale unor ofițeri militari de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului, despre extinderea prezenței ruse în apropierea Finlandei, Norvegiei și statelor baltice. De ce contează: presiune pe ritmul de reînarmare și pe planificarea NATO Sursele citate în anchetă susțin că amenințarea unui atac rus este cea mai ridicată în următorii unul până la trei ani, pe fondul faptului că Europa se află încă în proces de creștere a propriilor capacități. În același timp, potrivit acelorași surse, perioada ar fi „mai dificilă” și pentru Rusia. Un element central al evaluărilor este caracterul multidomeniu al unui posibil conflict. Maiorul Brian Nissen este citat afirmând: „Va fi un război care se va desfăşura în toate dimensiunile. Se va desfăşura pe uscat, în aer, pe mare, în spaţiu şi în spaţiul cibernetic.” DR mai notează că documente NATO din anul precedent și evaluări ale amenințărilor realizate de mai multe țări europene indică o creștere a riscului. Ce se vede pe teren: cazărmi, depozite și efective mai mari În articol sunt menționate și concluzii ale serviciilor de informații militare suedeze, care ar fi evaluat că Rusia și-a intensificat concentrarea de soldați de luptă pentru pregătirea unui potențial conflict. Șeful serviciilor de informații suedeze, Thomas Nilsson, este citat astfel: „Nu credem că sunt (staţionaţi) acolo doar de formă. Este vorba despre a fi capabili să înfrunte NATO într-un conflict mai amplu ulterior.” Separat, publicația britanică The Telegraph a publicat pe 11 iunie imagini satelitare geolocalizate care ar arăta instalații militare rusești în apropierea frontierei NATO. Potrivit acestor imagini, ar fi apărut: noi cazărmi, cantine și depozite în apropierea mai multor porțiuni ale frontierei Rusiei cu Finlanda; o nouă bază militară în construcție lângă Novaya Vilga, în Karelia; o prezență sporită a vehiculelor militare în apropierea frontierei Estonia–Rusia; o bază militară din exclava Kaliningrad care își mărește efectivele. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre dimensiunea exactă a desfășurărilor, concluziile rămân la nivelul evaluărilor și al interpretării imaginilor satelitare citate. [...]
Ucraina susține că are un avantaj de 1,5 la 1 față de Rusia la dronele FPV , atât ca producție, cât și ca utilizare, iar diferența s-ar fi mărit în ultimele luni, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , citată de Kyiv Post . Miza este una operațională: superioritatea la drone ieftine și numeroase poate schimba rapid raportul de forțe pe linia frontului și în adâncimea dispozitivului rusesc. Sîrski a afirmat că Ucraina „nu este inferioară” Rusiei în competiția de tehnologie, inovație și capacitate de producție, iar „în unele domenii este înainte”, într-un mesaj publicat pe Telegram după o analiză lunară a capabilităților de război cu drone. Volum de lovituri: 180.000 de ținte verificate într-o lună În luna mai, unitățile ucrainene de drone ar fi lovit aproape 180.000 de ținte rusești „verificate”, cu 12,7% mai mult decât în aprilie, potrivit lui Sîrski. Tot în mai, Ucraina ar fi distrus aproximativ 4.000 de drone rusești de tip Shahed, o creștere de 27% față de luna anterioară, pe fondul intensificării lansărilor de drone asupra Ucrainei. În același interval, forțele ucrainene ar fi vizat circa 10.000 de poziții ale operatorilor ruși de drone. Extinderea atacurilor în adâncime: ținte până la 200 km în spatele frontului Sîrski a mai spus că loviturile ucrainene la nivel operațional și tactic „în adâncime” au produs rezultate, menționând că în mai au fost executate aproape 2.000 de atacuri cu sisteme de tip „mid-strike” (capabilități de lovire la distanțe intermediare). Printre țintele lovite s-ar fi numărat 414 sedii, puncte de comandă, zone de concentrare a trupelor și alte obiective militare de valoare ridicată. Potrivit lui Sîrski, înființarea unor centre de coordonare dedicate în cadrul corpurilor de armată ar fi îmbunătățit cooperarea între diferite arme și ar fi crescut eficiența loviturilor asupra țintelor aflate la până la 200 km în spatele liniei frontului. Roboții tereștri: utilizare în creștere, dar cu blocaje la aprovizionare Pe segmentul sistemelor robotice terestre, comandantul ucrainean a indicat o utilizare mai frecventă pentru logistică, livrări de muniție și evacuarea răniților în sectoare periculoase. Platformele robotice ar fi efectuat 12.500 de misiuni doar în luna mai. În același timp, Sîrski a recunoscut existența unor probleme de aprovizionare și achiziții care au limitat extinderea acestor sisteme de la începutul anului, apreciind că potențialul lor ar putea fi „mult mai mare”. Rusia, dificultăți la recrutarea operatorilor de drone Sîrski a avertizat că Rusia continuă să copieze inovații tehnologice și organizaționale ucrainene, însă ar avea probleme de personal în forțele sale de drone. Citând informații ale serviciilor de informații militare ucrainene, el a spus că Rusia ar fi recrutat 14.500 de persoane în unități de drone de la începutul lui 2026, adică aproximativ 21% din ținta anuală. Încercările de a atrage studenți ar fi rămas, de asemenea, sub așteptări. Datele prezentate nu pot fi verificate independent din materialul citat, însă ele conturează o direcție: Ucraina încearcă să transforme avantajul industrial și de organizare în drone FPV într-un avantaj operațional măsurabil, atât pe front, cât și asupra logisticii și comandamentelor rusești din spatele acestuia. [...]
Ucraina își propune să-și extindă capacitatea de lovire până la 2.000 km printr-un plan de dezvoltare a Forțelor de Rachete și Artilerie până în 2030, aprobat de comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea dependenței de muniția din străinătate și de armamentul de calibru sovietic, într-un moment în care Kievul își intensifică loviturile asupra infrastructurii militare și industriale ruse. Planul vine la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat un proces amplu de reformă militară, care vizează atât condițiile de serviciu ale militarilor, cât și consolidarea capacităților de luptă. De ce schimbă planul modul de operare al artileriei ucrainene Sîrskîi indică mai multe vulnerabilități care afectează eficiența artileriei: dependența de muniție din afara țării, dificultăți logistice generate de folosirea simultană a mai multor tipuri de sisteme, raza limitată a unor echipamente și lipsa mijloacelor suficiente de recunoaștere pentru identificarea țintelor. Strategia prevede înlocuirea treptată a sistemelor de artilerie de calibru sovietic cu echipamente produse în Ucraina, menținând totodată unele dintre cele mai performante sisteme occidentale deja aflate în serviciu. Conducerea militară de la Kiev leagă această direcție de lecțiile acumulate în peste trei ani de război, care ar fi arătat nevoia unei industrii de apărare capabile să susțină independent armata. „În timp ce ducem un război dificil astăzi, trebuie să construim simultan armata viitorului”, a declarat Sîrskîi. Ținta: rachete de croazieră și balistice cu rază de 2.000 km Un obiectiv central este dezvoltarea și producția în serie a unor rachete de croazieră și balistice capabile să lovească ținte la distanțe de până la 2.000 de kilometri. Potrivit comandantului ucrainean, armata ar trebui să poată lovi obiective „la toate nivelurile” dispozitivului militar rus, de la zonele de front până la infrastructura strategică din adâncul teritoriului Federației Ruse. În logica acestui plan, Kievul urmărește crearea unui „sistem echilibrat de lovire”, menit să mențină presiunea asupra adversarului și să reducă avantajul numeric al armatei ruse. Recunoaștere, drone și coordonare digitală a focului Reforma pune accent și pe un sistem modern de recunoaștere pentru artilerie. Sîrskîi susține că eficiența focului depinde direct de viteza cu care informațiile sunt colectate, analizate și transmise către unitățile de luptă, iar în acest context Ucraina investește în drone de recunoaștere, senzori și sisteme digitale de coordonare a focului. Context: lovituri la distanță și evoluții pe teren în 2026 De la începutul anului 2026, Ucraina și-a extins campania de lovituri la distanță medie și lungă, vizând baze militare, instalații industriale și obiective energetice aflate mult în spatele frontului. Majoritatea operațiunilor ar fi realizate cu drone și rachete dezvoltate de industria ucraineană. În paralel, potrivit datelor prezentate de Sîrskîi, în luna mai forțele ucrainene au recucerit aproape 100 de kilometri pătrați mai mult decât au pierdut, iar de la începutul anului suprafața totală recuperată depășește 600 de kilometri pătrați. [...]
România își creează cadrul legal pentru accesarea împrumuturilor SAFE de până la 150 mld. euro la nivel UE , după ce președintele Nicușor Dan a promulgat legea care aprobă OUG nr. 21/2026 privind aplicarea în România a regulamentului european pentru instrumentul SAFE (Security Action for Europe), potrivit Adevărul . Actul normativ stabilește cadrul necesar pentru participarea României la programul european destinat consolidării industriei de apărare și dezvoltării capacităților militare ale statelor membre. Practic, legea aprobă ordonanța care definește măsurile de implementare, astfel încât România să poată operaționaliza regulile europene aferente SAFE. Ce este SAFE și de ce contează pentru finanțare SAFE este un instrument lansat de Uniunea Europeană în 2025, pe fondul deteriorării situației de securitate din Europa și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Programul permite acordarea de împrumuturi statelor membre pentru investiții în producția de armament, echipamente militare și tehnologii de apărare. Potrivit Comisiei Europene, SAFE este primul pilon al planului ReArm Europe și pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei) sub formă de împrumuturi pentru proiecte din domeniul apărării. Obiectivele programului la nivel european Instrumentul SAFE urmărește, conform informațiilor din sursă, trei direcții principale: stimularea producției europene de echipamente militare; dezvoltarea unor achiziții comune între statele membre; reducerea dependenței de furnizori din afara Uniunii Europene. În acest context, promulgarea legii are relevanță de reglementare: fixează baza internă pentru aplicarea regulamentului european și, implicit, pentru participarea României la mecanismul de finanțare și la proiectele asociate. Detalii despre proiecte concrete sau sume pe care România ar urma să le acceseze nu sunt menționate în materialul citat. [...]
Planul britanic de investiții în apărare riscă să lase industria fără comenzi și finanțare predictibilă , după ce ministrul Apărării John Healey a demisionat pe fondul disputei cu Trezoreria privind nivelul cheltuielilor, cu mai puțin de o lună înaintea summitului NATO, potrivit Politico . Healey a plecat „neașteptat” joi, invocând o nepotrivire între ambițiile de reînarmare ale Regatului Unit și resursele pe care guvernul este dispus să le aloce prin mult întârziatul Defense Investment Plan (DIP). În scrisoarea de demisie, el a susținut că premierul Keir Starmer „nu a fost capabil”, iar Trezoreria „nu a fost dispusă” să angajeze resursele necesare, avertizând că varianta planului pe care a văzut-o l-ar fi obligat să ia decizii care ar putea face țara „mai puțin sigură”. Ce cifre sunt în joc și de ce contează pentru NATO În scrisoare, Healey a indicat că, în varianta DIP consultată luni, cheltuielile de apărare ar urma să crească doar de la un nivel estimat de 2,4% din PIB anul trecut la 2,68% până în 2030. Acest ritm este mult sub traiectoria necesară pentru a ajunge la 3,5% din PIB până în 2035, țintă pe care statele NATO au convenit-o anul trecut. Pe lângă presiunea venită din interiorul alianței, Politico notează și cererile președintelui SUA, Donald Trump, ca aliații să majoreze cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara începe pe 7 iulie, iar Londra are, practic, câteva săptămâni pentru a demonstra că poate susține financiar angajamentele asumate. Blocaj politic și costuri bugetare: apărare versus cheltuieli sociale Chiar și nivelul de cheltuieli propus de guvern și respins de Healey ar crea dificultăți politice majore pentru Starmer, deoarece ar presupune reduceri în alte domenii non-militare. Un oficial al Trezoreriei a rezumat miza internă astfel: „Să fim clari ce cere John: tăieri la școli și spitale.” DIP ar trebui să arate cum intenționează guvernul să atingă obiectivele din Strategic Defence Review de anul trecut, care avertiza că „conflictul între state a revenit în Europa”. Documentul a fost amânat repetat (inițial pentru toamna trecută, apoi iarna, apoi joi), din cauza disputelor dintre Downing Street, Ministerul Apărării și Trezorerie privind finanțarea. Vineri dimineață, ministrul Comerțului, Peter Kyle, a insistat că DIP va fi publicat înainte de summitul NATO, dar a precizat că „nu este încă în întregime finalizat”. Impact operațional: industria de apărare reclamă lipsa de predictibilitate Întârzierile și incertitudinea au provocat reacții dure din partea industriei și a armatei. Andrew Kinniburgh, director general al organizației Make UK Defence, l-a descris pe Healey drept un „om politic serios” și a avertizat că țara „nu are un plan fiscal” pentru a atinge ținta NATO. Din industrie, Politico citează îngrijorări punctuale: companiile mai mici din lanțurile de aprovizionare depind de „injecții de numerar” ca să rămână pe linia de plutire până apar contractele și investițiile promise de DIP; există temeri că unele companii ar putea părăsi Regatul Unit din cauza lipsei de certitudine; unele firme „au dat faliment” în așteptarea deblocării investițiilor; pentru sector, situația înseamnă „fundamental, mai multe întârzieri”. Presiune externă și efect de imagine înainte de G7 și NATO Pe plan militar, generalul Richard Barrons, care a condus Strategic Defence Review alături de fostul secretar general NATO George Robertson, a spus că guvernul „merge activ înapoi” și „diminuează poziția Regatului Unit în NATO”. Un oficial guvernamental britanic de rang înalt a recunoscut că demisia este o lovitură „sumbră” pentru poziția Londrei în fața aliaților, chiar înainte de G7 și cu câteva săptămâni înainte de NATO, și a confirmat că subiectul a fost ridicat constant de parteneri în întâlniri bilaterale. În paralel, Politico plasează dificultățile britanice în contrast cu Germania și Polonia, care își cresc rapid bugetele de apărare, dar notează că și alte state cu presiuni fiscale, precum Franța și Italia, se confruntă cu aceeași dilemă: mai mulți bani pentru apărare, cu tăieri în programe sociale. Un oficial european din domeniul apărării a spus că situația din Regatul Unit arată că „mai multe țări se vor lupta cu 5%”. Ce urmează Starmer l-a numit rapid pe Dan Jarvis ca nou ministru al Apărării, însă miza imediată rămâne publicarea DIP înainte de 7 iulie și, mai ales, credibilitatea cifrelor din plan. Pentru industrie, întârzierea prelungită înseamnă risc de contracte amânate și investiții blocate; pentru guvern, orice creștere accelerată a bugetului apărării deschide un conflict bugetar intern legat de reduceri în alte capitole de cheltuieli. [...]
