Știri
Tag: romania

Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , este așteptat joi la București , la invitația omologului său român, Nicușor Dan, într-o vizită care are loc într-un context regional tensionat și marchează a doua deplasare oficială a liderului ucrainean în România de la începutul invaziei rusești din februarie 2022. Informația a fost confirmată, potrivit Radio România Actualități , de surse politice citate de reporterul postului public de radio. Vizita lui Volodimir Zelenski vine la aproape doi ani și jumătate după prima deplasare oficială în România, realizată în octombrie 2023, și reflectă cooperarea tot mai strânsă dintre București și Kiev în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Programul vizitei prevede discuții oficiale la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, iar agenda întâlnirilor include și o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan. Temele principale sunt așteptate să vizeze securitatea regională, cooperarea militară și sprijinul acordat de România Ucrainei. Relația dintre cele două state a devenit tot mai importantă în ultimii ani, în special în contextul războiului. România și Ucraina împart o frontieră de aproximativ 700 de kilometri , iar de la începutul invaziei rusești milioane de refugiați ucraineni au tranzitat sau s-au stabilit temporar în România. Potrivit datelor oficiale ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, aproximativ 200.000 de cetățeni ucraineni se aflau în România la sfârșitul anului trecut . Cooperarea militară dintre cele două țări s-a intensificat în această perioadă. Piloți ucraineni de avioane de luptă F-16 se antrenează în România , iar Bucureștiul a decis anterior să transfere Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, ca parte a sprijinului oferit Kievului în fața agresiunii ruse. Vizita lui Volodimir Zelenski la București are loc într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune sunt atent urmărite de statele NATO și de partenerii europeni ai Ucrainei, iar discuțiile dintre liderii român și ucrainean ar putea clarifica direcțiile viitoare ale cooperării bilaterale în domeniul apărării și al sprijinului pentru Kiev. [...]