Știri
Știri din categoria Apărare

Nicușor Dan exclude amplasarea de componente nucleare în România și spune, potrivit Digi24, că țara noastră este deja protejată de umbrela nucleară a NATO, fără ca această garanție de securitate să presupună prezența unor arme sau alte elemente nucleare pe teritoriul românesc. Declarația a fost făcută joi seară, 5 martie 2026, în contextul dezbaterilor din ultimele zile despre propunerea Franței și despre felul în care Europa își consolidează apărarea.
Președintele a încercat să închidă una dintre temele care au circulat intens în spațiul public și a explicat că protecția nucleară oferită prin NATO există pentru România încă din momentul aderării la alianță, fiind asigurată de Statele Unite. Mesajul său central a fost că această umbrelă de securitate nu trebuie confundată cu ideea găzduirii unor componente nucleare în țară. Nicușor Dan a spus explicit că, „în viitorul mediu”, nu se pune problema ca teritoriul României să găzduiască astfel de elemente.
Clarificările vin și după discuțiile publice legate de relația cu Franța, într-un moment în care subiectul descurajării nucleare europene a revenit în prim-plan. Șeful statului a evitat să intre în detalii suplimentare despre dialogul cu Parisul, dar a subliniat că legătura dintre România și Franța este una veche și că ea se dezvoltă în actualul context de securitate, marcat de tensiuni regionale și de nevoia unei cooperări militare mai strânse.
În același timp, Nicușor Dan a arătat că actuala colaborare cu Franța are deja o expresie concretă prin prezența militarilor francezi în România. El a transmis și un mesaj de prudență, sugerând că eventualele decizii care ar depăși sfera strict militară sau care ar reprezenta o schimbare semnificativă de politică vor fi comunicate public la momentul potrivit. Până atunci, poziția oficială rămâne că România este apărată în cadrul NATO, fără să fie luată în calcul staționarea de componente nucleare pe teritoriul său.
Miza acestor precizări este una dublă: pe de o parte, calmarea speculațiilor interne privind posibile schimbări majore în arhitectura de securitate a României, iar pe de altă parte reafirmarea faptului că Bucureștiul își bazează protecția strategică pe mecanismele deja existente în NATO. Declarația președintelui vine astfel să traseze mai clar granița dintre protecția oferită de alianță și scenariile, mult mai sensibile politic, legate de prezența unor elemente nucleare în statele membre.
Recomandate

România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene , iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24 . Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune. Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul. Analiză la nivelul instituțiilor de securitate Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente. El a subliniat câteva elemente importante: România a fost până acum un punct de stabilitate în regiune , datorită infrastructurii militare NATO și bazei de la Deveselu; situația de securitate din Europa s-a schimbat rapid în ultimul timp; orice decizie privind cooperarea nucleară trebuie luată în coordonare cu aliații strategici . România, invitată la discuții Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare. Ea a subliniat însă că: discuțiile sunt într-o etapă incipientă ; principiul central rămâne Articolul 5 al NATO , care garantează apărarea colectivă a statelor membre; în cazul României, poziția oficială va fi stabilită în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , prezidat de șeful statului. Contextul inițiativei franceze Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană , inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa. Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană. [...]

România a fost invitată de Franța la discuții despre „ umbrela nucleară ” , potrivit unei declarații făcute marți de ministra de Externe, Oana Țoiu , informează Digi24 , care citează Reuters. Anunțul a fost făcut în contextul intensificării dezbaterilor europene privind securitatea și descurajarea nucleară, pe fondul tensiunilor internaționale tot mai accentuate. Oana Țoiu a precizat, aflată în Polonia, că România a primit invitația de a participa la discuții privind așa-numita „umbrelă nucleară” franceză. Ea a subliniat că o eventuală decizie în acest sens nu îi aparține personal, ci va fi analizată și stabilită în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, instituția care gestionează marile dosare de securitate națională. Într-un interviu acordat postului polonez TVP World , ministra a evitat să-și exprime o opinie personală privind oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau la formule de „descurajare avansată”. Ea a arătat că astfel de opțiuni trebuie să reflecte un consens național și să fie asumate instituțional. Invitația vine după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Parisul își va consolida capacitatea de descurajare nucleară și va crește dimensiunea arsenalului, invocând riscurile crescute de conflicte la nivel global care pot depăși pragul convențional. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar inițiativa sa este privită ca o posibilă extindere a garanțiilor de securitate pentru statele europene, în paralel cu arhitectura NATO . Pe scurt, situația se conturează astfel: Franța propune consultări privind extinderea descurajării nucleare; România a fost invitată oficial la discuții; O decizie va fi luată de CSAT, nu la nivel individual; Contextul este marcat de escaladări militare și incertitudini strategice. În perioada următoare, tema ar putea deveni una centrală pe agenda de securitate a României, în condițiile în care dezbaterea despre rolul Europei în propria apărare capătă tot mai multă greutate în 2026. [...]

Secretarul general al NATO spune că incidentul cu o rachetă iraniană interceptată în apropierea Turciei nu justifică activarea Articolului 5 al Alianței , subliniind că nu există în acest moment discuții privind aplicarea clauzei de apărare colectivă. Declarația a fost făcută joi, 5 martie 2026, de Mark Rutte , într-un context de tensiune regională provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran. Incidentul a avut loc după ce apărarea aeriană a NATO a interceptat o rachetă balistică ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei. Autoritățile de la Ankara au confirmat distrugerea rachetei înainte ca aceasta să ajungă pe teritoriul țării, marcând prima situație în care un stat membru NATO este direct implicat în contextul actualului conflict din Orientul Mijlociu. NATO respinge ideea activării Articolului 5 Mark Rutte a declarat că alianța nu analizează, în acest moment, invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților. „Nimeni nu vorbește despre Articolul 5”, a spus secretarul general al NATO, adăugând că principalul mesaj transmis este capacitatea alianței de a reacționa rapid și eficient la amenințări. Iranul neagă lansarea rachetei Autoritățile iraniene au respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lansat racheta către Turcia. Statul Major al Forțelor Armate Iraniene a declarat că Teheranul respectă suveranitatea Turciei, pe care o consideră un stat „prieten”. Disputa privind originea rachetei apare într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu se extinde treptat și produce îngrijorări privind implicarea directă a unor state membre NATO. Războiul dintre SUA și Iran amplifică tensiunile Conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat deja în a șasea zi și a început să afecteze mai multe regiuni din afara Golfului Persic. Escaladarea tensiunilor a provocat turbulențe pe piețele internaționale și a determinat numeroși turiști și rezidenți străini să încerce să părăsească zona. În acest context, Mark Rutte a declarat că NATO susține acțiunile Statelor Unite împotriva Iranului, afirmând că Republica Islamică este aproape de a deveni o amenințare și pentru Europa. [...]

Coreea de Nord anunță că își echipează marina cu arme nucleare , într-o nouă etapă a programului militar al regimului de la Phenian. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a făcut declarația în timp ce inspecta testele unui distrugător prezentat drept „de ultimă generație” . Conform agenției oficiale nord-coreene KCNA, Kim Jong Un a afirmat că procesul de înarmare nucleară a marinei „avansează în mod satisfăcător” și reprezintă o „schimbare radicală” în strategia de apărare maritimă a țării. Liderul de la Phenian a susținut că acest pas este esențial pentru consolidarea suveranității maritime a Coreei de Nord. Anunțul vine după o serie de teste militare desfășurate în ultimele zile. Printre acestea s-a numărat lansarea unei rachete de croazieră mare-sol, realizată în timpul unor exerciții navale supravegheate personal de Kim Jong Un. Liderul nord-coreean a inspectat distrugătorul Choe Hyon , una dintre cele două nave de război de aproximativ 5.000 de tone lansate anul trecut. Ambele nave sunt programate să fie finalizate până în 2025, iar Phenianul susține că acestea vor fi dotate cu unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul militar nord-coreean. În paralel, autoritățile nord-coreene au anunțat că o a treia navă de război este în prezent în construcție. Programul face parte din planul mai amplu al regimului de la Phenian de modernizare a forțelor armate și de extindere a capacităților sale nucleare. Declarațiile lui Kim Jong Un vin într-un context regional tensionat, în care Coreea de Nord continuă să își dezvolte programul nuclear și balistic, provocând îngrijorări în Coreea de Sud, Japonia și în rândul aliaților occidentali. [...]

Gigantul german Rheinmetall analizează utilizarea șantierului naval Mangalia pentru proiecte militare , inclusiv posibilitatea construirii unor nave pentru România, într-un context în care statul caută soluții pentru salvarea acestui obiectiv industrial. Potrivit Știrile ProTV , o delegație a companiei germane a vizitat miercuri șantierul pentru a evalua capacitățile tehnice și potențialele colaborări. Vizita reprezintă a doua deplasare a reprezentanților Rheinmetall la Mangalia , după o analiză similară realizată anul trecut. Surse din industrie spun că grupul german nu ar fi interesat de preluarea integrală a șantierului, ci mai degrabă de folosirea unor facilități pentru proiecte punctuale, în special în domeniul militar. Posibile nave militare pentru România Interesul companiei apare pe fondul planurilor de înzestrare ale statului român. Prin programul SAFE , România intenționează să construiască patru nave militare: două nave de patrulare tip OPV, evaluate la aproximativ 700 de milioane de euro ; două nave mai mici pentru operațiuni ale scafandrilor militari și intervenții de salvare , estimate la circa 57 de milioane de euro . Autoritățile române speră ca aceste contracte să fie realizate la Mangalia, ceea ce ar putea revitaliza șantierul naval, aflat de ani buni într-o situație financiară dificilă. Rheinmetall își extinde divizia navală Interesul pentru construcția de nave militare este relativ nou pentru Rheinmetall. Compania germană, cunoscută pentru producția de vehicule blindate, artilerie și muniție, a anunțat în 2025 că preia divizia navală militară NVL a grupului german Lürssen. Tranzacția urmează să fie finalizată după aprobarea autorității germane de concurență. Prin această achiziție, Rheinmetall intră direct pe piața construcțiilor navale militare. NVL are deja experiență regională: în Bulgaria, compania a construit două nave militare la șantierul naval din Varna. Legături deja existente cu România Rheinmetall este prezentă în România prin mai multe proiecte industriale și militare. Compania a achiziționat o fabrică la Mediaș pentru producția de vehicule militare și operează un centru de mentenanță și servicii la Satu Mare, unde este reparată tehnica militară germană trimisă în Ucraina. În plus, grupul german pregătește construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție la Victoria. Potrivit autorităților române, șantierul Mangalia ar putea fi implicat și în alte proiecte de apărare aprobate prin programul SAFE. De exemplu, carcasele pentru transportoarele blindate Piranha V sau pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei ar putea fi sudate în halele șantierului , unde există specialiști cu experiență în lucrări industriale complexe. O posibilă șansă pentru salvarea șantierului Pentru programul SAFE, contractele ar trebui semnate până în luna mai 2026. În acest context, autoritățile române încearcă să atragă un partener industrial capabil să folosească infrastructura de la Mangalia și să asigure continuitatea activității. Dacă proiectele vor fi confirmate, construcția navelor militare ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții din industria navală românească din ultimii ani , oferind șantierului o șansă reală de redresare economică și strategică. [...]

O rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată de apărarea antiaeriană NATO deasupra Turciei, după ce a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în sudul Turciei, în districtul Dörtyol, provincia Hatay, unde au fost găsite resturi ale rachetei de interceptare folosite pentru neutralizarea amenințării. Autoritățile turce au precizat că nu s-au înregistrat victime sau răniți în urma acestui eveniment. Ministerul turc al Apărării a transmis că sistemele antirachetă NATO, dislocate în estul Mediteranei, au reacționat prompt pentru a proteja spațiul aerian al Turciei. Oficialii au subliniat că Turcia își menține capacitatea de a-și apăra teritoriul și cetățenii împotriva oricărei amenințări, indiferent de sursă, și au avertizat că vor adopta toate măsurile necesare pentru apărare. De asemenea, ministerul a adresat un apel tuturor părților implicate să evite acțiuni care ar putea escalada conflictele din regiune și a anunțat continuarea consultărilor cu NATO și ceilalți aliați. Acest incident evidențiază tensiunile persistente din regiunea Orientului Mijlociu și rolul infrastructurii de apărare colectivă a NATO în protejarea statelor membre. Deocamdată, autoritățile turce nu au anunțat măsuri suplimentare, dar au reiterat dreptul de a răspunde oricărei acțiuni ostile. [...]