Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit, după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica.
Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent.
Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro.
Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă.
În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi, leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”.
„Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.”
Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior).
La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat:
Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii:
Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%.
În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol.
În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale.
Recomandate
Apcom IT Distribution a raportat o scădere de 20% a vânzărilor, iar profitul net aproape s-a înjumătățit , semn că presiunea pe marjele distribuitorilor din zona produselor Apple rămâne ridicată, potrivit Profit . Profitul net al companiei a coborât la 38,79 milioane de lei, de la 60,71 milioane de lei în 2024 și 69,1 milioane de lei în 2023, conform datelor citate de publicație. Pe partea de bilanț, creanțele societății au urcat cu 41,8%, la 275,95 milioane de lei, în timp ce datoriile s-au redus cu 45,8%, la 207,61 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a ajuns la 12 în 2025, de la 11 în 2024. Structura acționariatului și legătura cu retailul iSTYLE Apcom IT Distribution este controlată de Apcom CE Limited (Cipru) – 99,9999% și Farid Abboud Georges – 0,0001%. Farid Abboud Georges conduce Apcom CE și iStyle CE. În același grup, iSTYLE Retail SRL, companie care comercializează produse Apple pe plan local, a consemnat în 2025 o cifră de afaceri de 638,64 milioane de lei, în creștere de la 613,8 milioane de lei în 2024, mai notează sursa. [...]
Profitabilitatea Electrolux România s-a comprimat puternic în 2025 , în condițiile în care profitul net a scăzut cu 41,7%, deși veniturile au rămas aproape stabile, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Producătorul de electrocasnice Electrolux România, subsidiara locală a grupului suedez Electrolux, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,054 mld. lei, în ușoară scădere, cu 0,9% față de 2024 (1,064 mld. lei), conform calculelor publicației. În același timp, profitul net a coborât la 13,1 mil. lei, de la 22,6 mil. lei în anul anterior, ceea ce indică o deteriorare a marjei de profit (raportul dintre profit și venituri) într-un an în care vânzările au rămas relativ constante. Semnal operațional: reducere de personal Pe partea de resurse umane, compania a avut în 2025 un număr mediu de 569 angajați, cu 41 mai puțini decât în 2024, potrivit datelor de pe mfinanțe.ro citate de Ziarul Financiar. Reducerea vine în contextul scăderii profitului, sugerând presiuni de eficientizare, chiar dacă articolul nu detaliază cauzele (costuri, mix de produse, investiții sau alți factori). Ce contează pentru piață Datele arată că Electrolux România a intrat în 2025 cu o dinamică modest negativă a veniturilor, dar cu o scădere mult mai abruptă a rezultatului net, ceea ce mută atenția de la volum la capacitatea companiei de a transforma vânzările în profit. În lipsa unor explicații suplimentare în material privind factorii care au dus la comprimarea profitului, rămâne de urmărit dacă această evoluție se prelungește și în 2026 sau dacă a fost un efect punctual. [...]
Profitul net al principalei companii Bosch din România a urcat cu 36,8% , deși businessul local a intrat pe o traiectorie de ajustare a personalului și de scădere a unor indicatori de vânzări, potrivit Profit . Societatea a raportat un profit net de 215,66 milioane de lei în 2025, față de 157,7 milioane de lei în anul anterior. În același timp, numărul mediu de salariați a ajuns la 5.300 de persoane, în scădere cu 9,8% față de 2024, semn că eficientizarea costurilor și reorganizările au mers în paralel cu îmbunătățirea rezultatului final. Presiune pe capitalul de lucru: creanțe în creștere, datorii aproape stabile Un semnal important pentru operațiuni este evoluția creanțelor (sumele de încasat de la clienți), care au avansat cu 41,7% într-un an, de la 480 milioane de lei la 680 milioane de lei. Datoriile au scăzut marginal, cu 0,8%, până la 1,67 miliarde de lei. Imaginea de ansamblu: vânzări consolidate în creștere, total în ușoară scădere La nivel de grup, Bosch a anunțat că a încheiat anul fiscal 2025 în România cu vânzări consolidate de 2,9 miliarde de lei (570 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 9% (7,6% în euro), „în ciuda condițiilor dificile de piață”. În schimb, vânzările nete totale au fost de 11,7 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) – indicator care include și vânzările companiilor neconsolidate, precum și livrările interne către companii afiliate – în scădere cu 1,8%. Investiții și personal: mai puțini angajați, buget direcționat către Cluj și Blaj La 31 decembrie 2025, Bosch avea aproximativ 9.900 de angajați în România, cu 4% mai puțini decât în 2024. Investițiile pe piața locală au fost de circa 176 milioane de lei (35 milioane de euro) în 2025, în principal pentru dezvoltarea fabricilor din Cluj și Blaj. Pentru 2026, compania indică o prognoză „temperată” pentru România, fără a detalia în material parametrii acestei estimări. [...]
L’Oréal România a atins în 2025 un record de vânzări, dar marja de profit a început să se strângă , după ce profitul net a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu, arată datele analizate de Profit . Filiala locală a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de lei (circa 242 milioane euro), în creștere cu 7% față de 2024, când veniturile au fost de aproximativ 1,1 miliarde de lei. După depășirea pragului de 1 miliard de lei în 2024, compania a urcat în 2025 la cel mai ridicat nivel al afacerilor de la intrarea pe piața românească. Primul recul al profitabilității din ultimul deceniu Profitul net a coborât la aproximativ 138,5 milioane de lei în 2025, cu 7% sub nivelul de 149 milioane de lei raportat pentru 2024. Potrivit aceleiași analize, acesta este primul an din ultimii zece în care profitul net al companiei scade de la un an la altul, chiar dacă rezultatul din 2025 rămâne al doilea cel mai ridicat din interval, după 2024. În paralel, numărul mediu de angajați a fost de 385 de persoane, în scădere cu aproximativ 2% comparativ cu anul precedent. Context: poziționare pe segmente multiple și portofoliu extins L’Oréal România este prezentă pe piața locală de aproape trei decenii și operează atât în retailul de masă, cât și pe segmentele de produse profesionale, dermatocosmetice și cosmetice de lux. Portofoliul local include 21 de branduri, grupate în patru divizii: Consumer Products (ex. L'Oréal Paris, Garnier, Maybelline New York, NYX Professional Makeup) L’Oréal Luxe (ex. Lancôme, Yves Saint Laurent Beauté, Giorgio Armani Beauty, Prada Beauty, Valentino Beauty, Kiehl’s, Miu Miu) Professional Products (L'Oréal Professionnel, Kérastase) Dermatological Beauty (La Roche-Posay, Vichy, CeraVe) La nivel de grup, L’Oréal este listată la Bursa din Paris (Euronext Paris) și activează în peste 150 de țări. În ultimul deceniu, compania și-a consolidat poziția prin achiziții și investiții în segmente cu creștere rapidă, inclusiv dermatocosmetice, produse premium și „beauty-tech” (tehnologii aplicate în industria de frumusețe). Pentru piața locală, combinația dintre recordul de vânzări și scăderea profitului net indică o schimbare de dinamică: creșterea continuă, dar cu presiune mai mare asupra profitabilității, după un deceniu fără recul anual al profitului. [...]
Banca Transilvania vede o accelerare a creditării pentru investiții , pe fondul schimbării motorului economiei dinspre consum către producție și proiecte finanțate inclusiv din fonduri europene, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de CEO-ul Ömer Tetik în conferința de prezentare a rezultatelor din T1 2026, când grupul a raportat un profit net consolidat în creștere cu 30% și și-a reconfirmat țintele anuale. „România trece printr-o transformare. Este una dureroasă, fără îndoială, dar necesară. Trecem de la o economie bazată pe consum la una bazată pe producție și investiții.” În viziunea conducerii, tranziția are loc într-un context complicat – consolidare fiscală, inflație încă ridicată și incertitudine politică – dar sectorul privat și sistemul bancar au rămas reziliente. Tetik a susținut că BT „s-a descurcat foarte bine” la creșterea afacerilor, profitabilitate și generarea de valoare pentru acționari. Ce împinge cererea de finanțare: fonduri europene și proiecte mari Banca indică drept motoare ale schimbării fondurile europene, programele guvernamentale și investițiile în infrastructură, energie și capacități de producție. Tetik a legat o parte importantă din creșterea creditării corporative de proiecte finanțate prin PNRR și alte programe europene, cu accent pe construcții și infrastructură (drumuri, spitale, energie). Aurel Bernat, director executiv pentru instituții financiare și relația cu investitorii, a spus că mutarea către investiții productive a devenit vizibilă încă din T1 2025, în timp ce consumul „rămâne slab”, ceea ce ar putea susține o creștere mai sănătoasă a economiei locale. Creditarea companiilor accelerează peste piață BT arată că segmentul corporate trage mai puternic decât retailul: portofoliul de credite pentru companii a crescut cu aproximativ 2,5% doar în primul trimestru, peste media sistemului bancar. Banca menționează cerere ridicată de finanțare în: agricultură; sănătate; infrastructură. Pe zona IMM, portofoliul de credite a ajuns la aproape 28 miliarde lei. BT mai indică dezvoltarea finanțărilor sindicalizate și a proiectelor de energie regenerabilă, unde joacă frecvent rolul de aranjor principal. Ținte reconfirmate pentru 2026 și semnale despre risc În pofida încetinirii economice și a inflației ridicate, conducerea și-a menținut prognoza de creștere a creditării cu 8,5% în 2026, Tetik argumentând că banca este „bine poziționată” să capteze cererea, inclusiv prin viteza de aprobare, ecosistemul digital și relația cu clienții. În același timp, banca spune că nu vede deteriorări majore ale calității portofoliului și că ar fi nevoie de „un șoc extern major” pentru o degradare semnificativă a creditelor. Rezultatele din T1 și obiectivele anuale Grupul a raportat în T1 2026 un profit net consolidat de peste 1 miliard de lei, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2025, iar rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a urcat la 20,7%. Pentru întreg anul, BT și-a reconfirmat obiectivele: creștere a activelor de 6,4%, avans al creditării de 8,5% și profit înainte de impozitare de 5,1 miliarde lei. [...]
ING Hubs România își accelerează creșterea și se apropie de 1 miliard de lei cifră de afaceri , pe fondul extinderii echipei și al rolului operațional critic pe care îl are pentru infrastructura IT a grupului, potrivit Profit . Profitul net al companiei a urcat la 65 milioane de lei, de la 51,76 milioane de lei în 2024 și 41,1 milioane de lei în 2023, menținând trendul pozitiv. În același timp, datoriile au crescut cu 8,1%, la 153,96 milioane de lei, iar creanțele au scăzut cu 4,2%, la 71,75 milioane de lei. Angajări și extinderea activităților În anul precedent, compania și-a majorat numărul mediu de angajați de la 1.770 la 2.031, adică o creștere de peste 260 de persoane, apropiată de pragul de 300 menționat în titlul materialului. Înființată în 2018, compania a funcționat inițial sub numele ING Tech, ulterior redenumită ING Hubs România după extinderea portofoliului dincolo de zona strict tehnologică. Printre ariile adăugate se numără audit tech, NFR (servicii de conformitate – verificări de clientelă și tranzacții) și operațiuni de retail. Rol operațional critic pentru grupul ING și obligații de disponibilitate ING Hubs România furnizează 150 de servicii pentru 24 de unități ale ING, cu impact în cele 40 de țări în care grupul olandez este prezent. Compania lucrează exclusiv pentru grupul ING. Pentru piața locală, hub-ul furnizează soluțiile de „ core banking ” (sistemele centrale ale băncii), ceea ce îl plasează direct în zona de continuitate a serviciilor esențiale, precum plățile și administrarea conturilor. Conform informațiilor din material, ING Hubs are obligația de a menține disponibilitatea online a băncii la 99,97% din timp. În context, reprezentanții hub-ului amintesc ultimul incident major al ING Bank, petrecut în urmă cu un an și jumătate, când tranzacțiile unor clienți au fost dublate; corecțiile au fost realizate în jumătate de zi, iar compania susține că au fost luate măsuri pentru a preveni repetarea situației. Context în rețeaua de hub-uri ING Grupul ING mai operează hub-uri în Filipine, Polonia și Slovacia, iar la finalul anului 2024 a deschis un centru și în Turcia. [...]
