Știri
Știri din categoria Societate
Traficul de copii rămâne greu de stopat cât timp este profitabil, iar acesta este principalul obstacol în protecția minorilor, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, la dialogul anual privind Programul-cadru pentru protecția copilului derulat de România și Statele Unite, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută joi, în cadrul ceremoniei dedicate acestui program de cooperare România–SUA, în care tema traficului de copii a fost legată direct de logica economică a fenomenului: dacă activitatea rămâne rentabilă, presiunea de a o continua nu dispare.
Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că informațiile publice din material se limitează la contextul evenimentului și la ideea centrală transmisă de ministru.
Recomandate
Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății , iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres . Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”. Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu” Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală. „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.” Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false: Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară. La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public. Metodologie Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
Suspendarea în instanță a reorganizării Primăriei Capitalei blochează planul de reducere a posturilor de conducere și lasă sute de angajați în incertitudine , într-un moment în care municipalitatea ar trebui să accelereze investițiile și finanțările, potrivit Economica , care citează o postare a primarului general Ciprian Ciucu . Ciucu spune că vineri „una dintre instanțe a suspendat reorganizarea PMB”, după ce anterior „două alte instanțe” ar fi dat câștig de cauză municipalității. În acest moment, reorganizarea este suspendată, iar primarul general descrie situația drept „imposibilă”, invocând faptul că decizia ar fi venit „târziu”, după ce, între timp, „au plecat oameni, s-au desființat posturi, s-au creat alte posturi”. Ce se blochează, concret, în organigramă Primarul general indică dimensiunea aparatului municipalității (fără instituțiile subordonate) la 1.275 de posturi și descrie organigrama drept „uriașă și disfuncțională”, cu „circa 150 de funcții de conducere”. În reorganizarea contestată, numărul posturilor de conducere ar fi fost redus la 85 , de la 146 , conform aceleiași surse. În argumentația sa, Ciucu afirmă că Primăria nu ar mai fi fost „restructurată și reformată de 16 ani” și susține că reorganizarea a generat litigii deschise de „rețelele de funcționari și toate sindicatele”. Impact operațional: incertitudine pentru personal și frână pentru alte reorganizări Ciucu afirmă că suspendarea „afectează sute de oameni și îi plasează în incertitudine”, într-un context în care PMB ar trebui să accelereze investițiile și finanțările și în care „urmau și alte reorganizări”. Tot în cadrul reorganizării, primarul general menționează desființarea Serviciului Euro 2020 (creat în 2018) și cazul a 9 pompieri despre care spune că „stăteau degeaba” și care ar fi refuzat „posturi care presupun muncă”. Miza financiară invocată: salarii și proiecte europene Primarul general leagă reorganizarea de posibilitatea de a crește salariile din Primăria Capitalei, despre care afirmă că sunt „mici, mult în urma unor sectoare”, susținând că restructurarea ar fi permis păstrarea și plata mai bună a angajaților performanți. În același context, Ciucu afirmă: „Nu eu am adus 2/3 din proiectele europene în risc de dezangajare, nu eu am făcut să avem corecții pe proiectele europene de peste 300 de milioane de lei.” Transferuri de personal: „doar” 15 funcționari din Sectorul 6 Ciucu mai spune că din Sectorul 6 au venit în PMB „doar” 15 funcționari publici , prin transfer, „la salarii mai mici”, pe care îi cuantifică drept „sub 1% din numărul total de posturi”. În lipsa altor detalii din material despre calendarul următor sau despre o eventuală reluare a reorganizării, rămâne de văzut cum va gestiona PMB efectele suspendării asupra organigramei deja modificată în ultimele luni și asupra planurilor de eficientizare anunțate pentru 2026. [...]
Bucureștiul e pe locul 247 din 251 în Happy City Index 2026 , un semnal de alarmă pentru calitatea vieții urbane , potrivit Mediafax . Poziționarea plasează Capitala în grupul orașelor cu cele mai slabe rezultate din clasament și ridică întrebări despre nivelul de trai și direcția dezvoltării urbane. În același top, Bucureștiul este depășit „de aproape toate marile orașe europene” la capitolul fericire și apare în vecinătatea ultimelor poziții, alături de orașe din SUA și America Latină, conform indexului citat. Ce măsoară Happy City Index și de ce contează Happy City Index este prezentat ca un indicator complex al calității vieții, nu un simplu clasament al „fericirii”. Evaluarea ia în calcul criterii precum guvernanța, economia, mediul, mobilitatea, sănătatea și nivelul de satisfacție al locuitorilor. Analiza se bazează pe zeci de indicatori și pe „sute de mii de date colectate la nivel global”, ceea ce o face relevantă pentru comparații internaționale, notează publicația. Cine conduce clasamentul și ce modelează diferențele Nordul Europei domină vârful ierarhiei, cu orașe descrise drept modele de echilibru între economie, mediu și calitatea vieții. Primele trei poziții sunt ocupate de Copenhaga, Helsinki și Geneva. În contrast, articolul indică pentru București probleme structurale care afectează viața de zi cu zi, precum infrastructura, traficul, poluarea sau calitatea serviciilor publice. În oglindă, orașele din top sunt descrise ca investind constant în transport public, spații verzi, servicii medicale și politici urbane eficiente. Bucureștiul, în grupul ultimelor zece orașe În lista ultimelor zece orașe din clasament, Bucureștiul apare pe poziția a șasea (din acest grup), alături de: Kuching (Malaezia) Chicago (Statele Unite) Aguascalientes (Mexic) Tucson (Statele Unite) Indianapolis (Statele Unite) București (România) Dallas (Statele Unite) Nashville (Statele Unite) Guadalajara (Mexic) Kiev (Ucraina) Autorii indexului citați în material susțin că nu există un „oraș perfect”, dar că există modele de dezvoltare care pot fi replicate, iar clasamentul poate funcționa ca instrument de comparație și ghid pentru orașele care vor să evolueze. Pentru București, poziția din 2026 este prezentată mai degrabă ca un punct de plecare decât ca un verdict final. [...]
ANPC a dat amenzi de peste 3,6 milioane de lei și a oprit temporar servicii la 28 de operatori după controale derulate între 1 și 5 iunie la peste 1.300 de firme, cu accent pe siguranța produselor și a serviciilor de agrement, potrivit Agerpres . Miza pentru companii este dublă: costul direct al sancțiunilor și riscul de întrerupere a activității până la remedierea deficiențelor. În total, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a aplicat 817 amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,6 milioane de lei, și 612 avertismente. Acțiunile au vizat verificarea siguranței produselor comercializate și a condițiilor în care sunt prestate serviciile de agrement, în contextul Zilei Internaționale a Copilului și al perioadei premergătoare. Măsuri cu impact operațional: produse scoase de la vânzare și servicii oprite Pe lângă amenzi și avertismente, ANPC a dispus măsuri care pot afecta imediat fluxul de vânzare și funcționarea unor operatori: oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme, în valoare de peste 157.000 de lei; oprirea temporară de la comercializare a unor produse, în valoare de peste 174.000 de lei; oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 28 de operatori economici. Valoarea totală a produselor verificate a depășit 2,1 milioane de lei. Unde s-au concentrat controalele și ce nereguli au fost găsite În cadrul acțiunilor, au fost verificate peste 180 de spații de agrement destinate copiilor și tinerilor, pentru evaluarea nivelului de siguranță. Printre principalele neconformități constatate se numără: prestarea serviciilor în spații neautorizate sau care nu respectă condițiile legale de funcționare; nerespectarea condițiilor/temperaturilor de depozitare recomandate de producător pentru produse alimentare; produse de origine vegetală depreciate, fără menționarea țării de origine și a categoriei de calitate; întreținerea necorespunzătoare a blocului alimentar; comercializarea produselor alimentare fără elemente de identificare și caracterizare; comercializarea ouălor cu fisuri și depuneri aderente de impurități. La zona de agrement, ANPC a mai indicat probleme precum lipsa/incompletitudinea informațiilor despre limitele minime și/sau maxime de vârstă și înălțime, echipamente cu uzură avansată, elemente metalice nesecurizate la tobogane, ancorarea necorespunzătoare a echipamentelor gonflabile și deficiențe de întreținere (inclusiv conductoare electrice neizolate și lipsa documentelor aferente echipamentelor utilizate). [...]
În 2026, angajații cu program standard luni–vineri vor avea, în practică, doar 11 zile libere legale , deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru companii este una operațională: planificarea turelor și a continuității activității în zilele de sărbătoare, cu costuri suplimentare acolo unde se lucrează. În plus, în 2026 există două sărbători care se suprapun în aceeași zi: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii, ceea ce reduce încă o dată „câștigul” de zile libere distincte pentru salariați. Zilele libere rămase în 2026, conform calendarului Ziarul Financiar enumeră următoarele zile libere rămase în 2026: 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25 decembrie și 26 decembrie — Crăciunul Publicația mai notează că prima zi liberă care urmează în 2026 este 10 aprilie, când se sărbătorește Paștele Ortodox. Ce obligații au angajatorii dacă se lucrează în sărbători legale Pentru angajații care lucrează în zilele de sărbătoare legală, angajatorii sunt obligați să acorde compensații. Conform legislației citate, compensarea se face astfel: timp liber în următoarele 30 de zile; sau dacă nu se poate acorda timp liber, un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, mai arată sursa. [...]
