Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an, într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank. Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial.
Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă.
Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului:
Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză.
„Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.”
Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău, vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România.
Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii.
În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate.
Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România.
Recomandate
Raiffeisen Bank România își extinde oferta pentru antreprenori cu un pachet dedicat medicilor , mizând pe stimulente de cost (zero comisioane pe perioade determinate) și pe finanțări cu marje definite pentru activitatea curentă, overdraft și leasing, potrivit Raiffeisen Bank România . Noua „ Premium Medical ” este integrată în comunitatea GatadeBusiness și vizează atât medicii la început de drum, cât și cabinetele și clinicile. Oferta este structurată pe două direcții: soluții pentru nevoi financiare personale și soluții pentru business. În plus, banca spune că pachetul include beneficii și pentru pacienții cabinetelor și clinicilor, prin acces la finanțări și posibilitatea de plată în rate a serviciilor medicale. Ce include pachetul pentru medicii antreprenori (business) Pentru componenta de business, banca listează mai multe beneficii și condiții comerciale, între care: 24 de luni cu zero comision de administrare lunară pentru pachetele de cont curent IMM Plus, Optim sau Extra; card de debit Visa Business Platinum cu taxă zero timp de 12 luni pentru primul card emis; credit pentru activitatea curentă cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR la 1 lună; comision de acordare 0,5% (minim 500 lei), zero comision de administrare și zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; overdraft cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR O/N; comision de acordare 0,5% (minimum 1.000 lei), zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; înscriere în Programul Multishop, cu acces la peste 600.000 de utilizatori de carduri de credit Raiffeisen Bank, potențiali clienți pentru plata în rate a serviciilor medicale; leasing auto: marjă în euro de 0,99% pe an + EURIBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 15 euro/lună (aprox. 75 lei/lună), avans minim 10%, perioadă de până la 60 de luni; leasing pentru echipamente medicale: marjă în lei de 1,99% pe an + ROBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 110 lei/lună, perioadă de până la 60 de luni. Componenta pentru medici (personal) Pe zona de servicii pentru persoane fizice, oferta include: bancher personal dedicat pentru realizarea planului financiar, adaptat nevoilor și obiectivelor personale; pachet cont Premium Banking cu 12 luni zero comision de administrare lunară; credit de nevoi personale cu dobândă fixă de la 5,95% și sume de până la 50.000 euro (echivalent în lei). Context: legătura cu GatadeBusiness Raiffeisen Bank încadrează pachetul „Premium Medical” ca extensie a beneficiilor din comunitatea GatadeBusiness, care include parteneriate și instrumente digitale pentru antreprenori, cu obiectivul de a simplifica activitatea curentă și de a susține dezvoltarea pe termen lung. „Acum, din poziția de bancher antreprenor, împreună cu Divizia de Antreprenori din Raiffeisen Bank, vrem să ne arătăm respectul pentru ei și pacienții lor, dându-le timp să se ocupe de ceea ce știu ei mai bine – salvarea de vieți”, a declarat Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Pentru detalii despre produsele pentru persoane fizice, banca indică pagina sa dedicată: Raiffeisen Bank . [...]
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
Raiffeisen Bank a fost desemnată „Romania’s Best Bank for Customer Experience” , o recunoaștere care validează strategia băncii de a investi simultan în digitalizare și în dezvoltarea echipelor, potrivit Banking News . Distincția a fost acordată la Euromoney Awards for Excellence 2026 , competiție internațională din industria bancară. Premiul este prezentat ca o confirmare a direcției de a face interacțiunea clienților cu banca „mai simplă, rapidă și relevantă”, atât prin canalele digitale, cât și în rețeaua de sucursale. În comunicarea băncii, accentul cade pe combinația dintre tehnologie și componenta umană, în condițiile în care o parte dintre clienți continuă să prefere dialogul direct cu un expert financiar. „Faptul că Raiffeisen Bank a fost desemnată Romania’s Best Bank for Customer Experience reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor noastre constante de a fi cel mai bun partener financiar pentru fiecare client și de a răspunde întregului spectru al nevoilor sale financiare”, a declarat Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Ce investiții și inițiative invocă banca Ca exemple de măsuri din ultimii ani, banca menționează: dezvoltarea instrumentului Smart Finance; investiții continue în aplicația de mobile banking Smart Mobile, folosită de „un număr tot mai mare de clienți” pentru operațiunile curente (fără a fi indicat un volum exact). De ce contează pentru piață Într-o industrie în care diferențierea se mută tot mai mult spre calitatea serviciilor și ușurința utilizării, premiul funcționează ca un semnal de poziționare: Raiffeisen își leagă explicit creșterea și retenția clienților de experiența oferită, nu doar de preț sau de gama de produse. În același timp, mesajul băncii sugerează că modelul operațional urmărit rămâne unul „hibrid” – digital pentru viteză și eficiență, dar cu suport uman pentru decizii financiare mai complexe. [...]
Raiffeisen Bank țintește atragerea de noi clienți corporate cu un pachet care plătește dobândă la lichidități fără blocarea banilor , mizând pe o combinație între remunerarea disponibilităților și condiții preferențiale la schimb valutar și plăți, potrivit Raiffeisen Bank . Pachetul, numit „ Raiffeisen Treasury Flex ”, este dedicat exclusiv companiilor care încep o relație cu banca și vizează o problemă practică de trezorerie: multe firme evită depozitele clasice deoarece retragerile înainte de scadență pot duce la pierderea dobânzii, preferând să țină banii în cont curent, de regulă neremunerat. Soluția propusă încearcă să ofere dobândă, dar cu acces la fonduri. Ce include Treasury Flex și care sunt condițiile-cheie Raiffeisen Treasury Flex reunește produse și servicii pentru administrarea lichidităților, tranzacții valutare și operațiuni curente. Concret, pachetul include: Cont de economii în lei și euro , cu dobânzi pentru solduri sub echivalentul a 1 milion de euro: 6% pe an la lei și 2,25% pe an la euro , fără penalizări la depuneri sau retrageri de fonduri. Condiții preferențiale la schimb valutar EUR/RON , la un curs BNR ± 0,1% , în zile lucrătoare, între 13:00–15:00 , prin semnarea contractului-cadru Treasury Master Agreement (acord standard pentru operațiuni de trezorerie). Acces la platforma de tranzacționare Rflex , cu cursuri competitive, ordine limită pe cursul de schimb și depozite cu scadență flexibilă. Structură de comisioane avantajoasă pentru plăți și încasări prin contul curent, orientată spre eficiența operațională. Cine este eligibil Pachetul este adresat clienților noi Corporate ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei). De ce contează pentru companii Miza operațională este reducerea compromisului dintre randament și acces la numerar: pachetul încearcă să remunereze lichiditățile care altfel ar rămâne în conturi curente, păstrând în același timp flexibilitatea utilizării banilor și adăugând costuri mai mici și condiții mai bune pentru schimburi valutare și tranzacții curente. „Venim cu o soluție integrată de trezorerie, care combină randamentul pentru lichidități, flexibilitatea operațională și condiții competitive pentru tranzacțiile curente”, a declarat Alin Neacșu, Director Corporații Mari, Raiffeisen Bank România. [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
