Știri
Știri din categoria Politică
Reforma de personal impusă de Guvern riscă să reducă mai ales „pe hârtie” aparatele din primării, pentru că în multe cazuri sunt tăiate posturi vacante sau angajații sunt mutați în instituții exceptate de la plafonare, potrivit Libertatea.
În marile orașe, ajustările se fac fără concedieri imediate, prin eliminarea pozițiilor neocupate. La Iași, aplicarea noului plafon de personal impus de guvern înseamnă o reducere de 30%, adică eliminarea a 251 de posturi, însă toate erau vacante în organigramă. Decizia a fost adoptată miercuri, 15 aprilie, de Consiliul Local Iași, iar primarul Mihai Chirica a spus că impactul nu este „dramatic” tocmai pentru că posturile nu erau ocupate.
Tot la Iași, primarul a avertizat însă că urmează o etapă mai complicată, reorganizarea serviciilor și direcțiilor, care ar putea duce în timp la disponibilizări. În paralel, primăria vizează o reducere cu 10% a fondului de salarii, estimat pentru 2026 la aproximativ 100 de milioane de lei. Chiar și după aplicarea plafonului, instituția rămâne cu peste 1.000 de angajați, dintre care aproape 600 în aparatul de specialitate al primarului.
Aceeași abordare este descrisă și la Poliția Locală Iași: reducerea de la 361 la 325 de posturi se face exclusiv din poziții neocupate. Directorul instituției, Liviu Zanfirescu, a declarat:
„Dacă trebuie să rămânem la 325, nu pleacă nimeni acasă”
Instituția trebuie, de asemenea, să reducă fondul de salarii cu 10% și anunță consultări cu sindicatele pentru reorganizare. Ținta declarată este păstrarea personalului operativ din teren și ajustarea structurilor administrative, unde sunt cele mai multe posturi vacante. Ca termen de comparație, în vara lui 2025, la o primă variantă a reformei administrative inițiate de premierul Ilie Bolojan, Poliția Locală Iași ar fi urmat să rămână cu 227 de salariați, ceea ce ar fi însemnat concedierea directă a peste 60 de angajați.
În mediul rural, reducerea nu se traduce automat în concedieri, pentru că o parte dintre angajați ar putea fi mutați în alte structuri. Legea permite acest lucru deoarece mai multe domenii sunt exceptate de la plafonarea posturilor, inclusiv:
Potrivit unor surse din administrație citate de Libertatea, în multe cazuri angajații ar urma să fie transferați exact în instituțiile pentru care lucrau deja în practică (de exemplu, bibliotecari sau administratori de cămine culturale, ori șoferi de microbuze școlare mutați către școli). Aceeași sursă susține că o parte dintre transferuri ar corecta o situație mai veche, în care personalul era încadrat formal în aparatul de specialitate al primarului, deși lucra pentru alte servicii.
Problemele reale sunt anticipate în comunități mici, unde toate posturile sunt deja ocupate. Un exemplu este comuna Ciohorăni (sub 2.000 de locuitori), unde primăria are 15 angajați și va trebui să rămână cu 11 salariați.
În alte localități, primarii susțin că vor continua în aceeași formulă. La Strunga, primarul Sorin Lazăr a spus, la o întâlnire la Prefectura Iași, că fiecare funcționar „ține cel puțin două departamente”, dând exemple de cumul urbanism–patrimoniu sau contabilitate–taxe. Până la apariția OUG 7/2026, Primăria Strunga avea 24 de posturi în organigramă, iar acum va rămâne cu 17. În comuna Ciortești, primarul Alina Apostol a declarat că a făcut deja o ajustare a fondului de salarii cu 10%, iar noua măsură „nu impactează absolut deloc” instituția.
În ansamblu, concluzia descrisă în material este că reforma reduce aparatul administrativ în documente, dar în practică, în multe cazuri, dispar posturi vacante sau are loc o mutare a angajaților între structuri, nu o scădere imediată a numărului de oameni plătiți din bani publici.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz spune că pensia publică va ajunge doar o „asigurare de bază”, ceea ce mută presiunea pe economisirea privată și pe schemele ocupaționale, într-o reformă cu impact direct asupra pieței muncii și a industriei financiare, potrivit Focus . Merz (CDU) a afirmat, la recepția organizată cu ocazia a 75 de ani de la înființarea asociației băncilor din Germania, că „asigurarea legală de pensie” nu va mai fi suficientă pentru a menține pe termen lung nivelul de trai. În consecință, el a cerut „elemente finanțate prin capital” în pensiile ocupaționale și private, „într-o măsură mult mai mare” decât în prezent, când acestea funcționează în mare parte pe bază de voluntariat. Ce se schimbă în mesajul guvernului: pensia publică, reîncadrată ca minim de protecție Declarațiile indică o repoziționare explicită a rolului pensiei de stat: de la principal pilon de venit la bătrânețe, la un nivel minim („bază”), completat de economisire și investiții prin instrumente private și prin angajatori. În termeni practici, mesajul sugerează că viitoarea reformă va urmări să crească ponderea mecanismelor „capitalizate” (adică bazate pe acumulare de active), nu doar a celor finanțate din contribuțiile curente. Calendarul reformei și presiunea politică în coaliție În paralel, o comisie pentru pensii instituită de guvern lucrează la o reformă menită să pună sistemul „pe baze solide” pe termen lung, iar recomandările ar urma să fie prezentate în vară. Merz a legat tema pensiilor de un pachet mai larg de reforme pentru competitivitate, inclusiv reducerea costurilor energiei și schimbări vizate la impozitul pe venit și în asigurările de sănătate. El a susținut că actuala coaliție „negru-roșie ” a realizat unele lucruri în mai puțin de un an, dar „suntem departe de a fi suficient”. Cancelarul a anunțat și o discuție „serioasă” cu SPD, pe care o vede ca având o responsabilitate specială în deblocarea reformelor. Merz a spus că se așteaptă ca social-democrații să ridice „unele blocaje” apărute în ultimele săptămâni și luni. Context: energie, subvenții și costuri bugetare În același discurs, Merz a cerut implementarea strategiei pentru construirea de noi centrale pe gaze și a vorbit despre necesitatea unor corecții la sprijinul de stat pentru energia regenerabilă. El a precizat că susține extinderea energiei solare și eoliene, dar a criticat subvenționarea energiei produse, dar neutilizate, argumentând că bugetul federal nu își mai permite astfel de costuri. [...]
PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului Ilie Bolojan , iar în lipsa unei soluții „scurte” după consultările de la Cotroceni partidul spune că trece în opoziție, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu, ridică miza negocierilor pentru o nouă majoritate și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care nu mai există o majoritate care să susțină Guvernul. Grindeanu a spus că social-democrații își doresc „să continue într-o coaliție pro-europeană”, dar fără Ilie Bolojan prim-ministru. În caz contrar, PSD va intra în opoziție. În același timp, liderul PSD a exclus două variante: susținerea unui guvern minoritar și formarea unei majorități cu partide „extremiste sau antieuropene”. Mandat intern: retragerea sprijinului pentru Bolojan Decizia PSD vine după un vot intern desfășurat luni seară, online, printr-o aplicație, la care au participat 5.000 de membri. Rezultatul: 97,7% au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru premier, iar 2,3% împotrivă. Grindeanu a afirmat că va respecta mandatul primit și că în zilele următoare conducerea partidului va acționa în acest sens. Ce urmează: consultări la Cotroceni și o „soluție” pentru majoritate Grindeanu a indicat că în zilele următoare ar urma consultări la Palatul Cotroceni , în contextul în care „nemaiexistând o majoritate” care să susțină Guvernul, trebuie să se contureze o soluție. Liderul PSD a susținut că situația s-ar putea rezolva rapid dacă se păstrează protocolul de guvernare, dar fără ca PSD să îl mai susțină pe Ilie Bolojan ca premier. „Ne dorim să continuăm într-o coaliţie pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie. PSD nu susţine un guvern minoritar şi PSD nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”, a afirmat Sorin Grindeanu. Sursa materialului este News.ro, conform Stirile Pro TV. [...]
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]
PSD pune sub semnul întrebării decizii fiscale și de piață luate „de unul singur” de premier , iar miza imediată este dacă ieșirea partidului de la guvernare poate fi urmată rapid de o formulă „pro-europeană” care să reducă incertitudinea pentru buget și companiile de stat, potrivit Agerpres . Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, a spus la evenimentul PSD „Momentul adevărului” că, „în condițiile actuale”, partidul „nu poate rămâne la guvernare”, dar că România ar putea avea „un guvern pro-european și stabil în doar câteva zile”. În intervenția sa online, Simonis a invocat lipsa de respect și de consultare în coaliție, susținând că PSD „decontează toate erorile” Guvernului condus de Ilie Bolojan . Decizii cu impact economic: TVA, bugetul pe 2026 și listări la bursă Simonis a afirmat că premierul Ilie Bolojan ar fi decis singur majorarea TVA, deși, potrivit lui, partidele din coaliție nu își doreau creșterea, iar președintele României ar fi câștigat alegerile prezidențiale promițând că TVA nu va crește. Totodată, el a indicat adoptarea bugetului de stat pentru 2026 ca exemplu de decizie luată fără a ține cont de propunerile PSD, susținând că proiectul trimis la Parlament a fost „așa cum a dorit” premierul, iar încercările de amendare ar fi fost respinse pe motiv că ar încălca protocolul coaliției. Un alt punct ridicat de Simonis a fost intenția de listare la bursă a unor companii mari, despre care spune că nu ar fi fost discutată cu PSD, nici cu ministrul Energiei sau Ministerul Transporturilor (menționând explicit Aeroportul București). În logica sa, lipsa consultării ar arăta „incapacitatea de a dialoga”. Context politic: disputa pe „cămara” bugetului și responsabilitatea guvernării În aceeași intervenție, Simonis a revenit asupra unei controverse legate de „camera cu șobolani”, susținând că premierul ar fi „tăinuit” aproape un an existența acesteia. A folosit apoi argumentul distribuției politice a responsabilității guvernării în ultimii șapte ani, enumerând premierii și miniștrii de Finanțe din această perioadă și afirmând că PSD ar fi condus doar unul dintre cele șase guverne menționate, iar dintre șapte miniștri ai Finanțelor „unul singur” ar fi fost de la PSD. Ce urmează Din declarațiile lui Simonis reiese că PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea modului de lucru în coaliție și de existența unui premier care să trateze partidul „cu respect, echilibru” și să accepte consultarea. În același timp, afirmația că un guvern „stabil” și „pro-european” ar putea fi format „în doar câteva zile” indică o posibilă reconfigurare rapidă, însă Agerpres nu oferă detalii despre o formulă concretă sau un calendar asumat. [...]
Ieșirea PSD de la guvernare deschide o criză politică cu risc de blocaj pe agenda fiscală și pe finanțările europene , după ce social-democrații au votat retragerea miniștrilor din Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . În paralel cu votul din PSD, premierul Ilie Bolojan le-a transmis conducerii PNL un mesaj în care explică, pe de o parte, presiunile administrative din primele luni ale coaliției – inclusiv termene „foarte strânse” în relația cu Comisia Europeană , legate de „prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene” – și, pe de altă parte, motivele politice care ar fi dus la ruptura din coaliție. În mesaj, Bolojan susține că PSD ar fi încercat să își construiască „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, și că ar fi urmărit să fie „la decizie”, dar să evite „răspunderea măsurilor adoptate”. El afirmă că, din datele pe care le invocă, PSD ar fi „sub 20%” în sondaje, fără a oferi detalii despre cercetările la care se referă. Premierul mai spune că reforma administrației ar fi fost amânată și că decizii precum creșterea TVA ar fi fost luate „de comun acord” în coaliție. În același mesaj, el califică drept falsă ideea că deciziile ar fi fost luate unilateral de PNL sau de premier. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” „Această strategie de a declara în aceste zile [...] că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.” Votul din PSD: retragerea miniștrilor, decisă cu 97,7% PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan cu 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”, într-o consultare internă la care au participat 4.949 de membri, din aproximativ 5.000 de delegați din țară, conform datelor prezentate în articol. Consultarea a fost organizată pe același model folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. De ce contează: risc de întârziere a deciziilor fiscale și a jaloanelor legate de fonduri UE Din perspectiva funcționării guvernării, mesajul premierului plasează miza imediată în zona deciziilor fiscale și administrative, în condițiile în care el leagă explicit începutul mandatului de termenele cu Comisia Europeană și de riscul de „blocare” a finanțărilor europene. În lipsa unei majorități stabile, adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a deficitului – pe care Bolojan le rezumă la „creșteri venituri” și „scăderi cheltuieli” – pot deveni mai greu de susținut politic. Ce urmează, în termeni procedurali și politici, nu este detaliat în materialul citat, însă votul PSD pentru retragerea miniștrilor marchează formal ruptura coaliției și deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă formulă de guvernare sau pentru o soluție parlamentară alternativă. [...]
România nu ar urma să aibă probleme de aprovizionare cu fertilizatori , în pofida perturbărilor de transport generate de conflictul din zona Golfului, iar autoritățile invocă existența unor rezerve interne, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a spus că România este „mai puțin expusă” la riscul de întrerupere a fluxurilor de îngrășăminte și că „există rezerve în România” astfel încât populația „să nu ne punem problema asta”. Declarațiile au fost făcute după participarea la un eveniment organizat la ASE. De ce contează: fertilizatorii pot influența producția agricolă și prețurile la alimente În același context, Nicușor Dan a confirmat, „în mod general”, evaluarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan , potrivit căreia efectele negative ale conflictului se pot prelungi și după încetarea ostilităților, din cauza timpului necesar refacerii lanțurilor de aprovizionare (comenzi, transportatori). Totuși, a nuanțat că, „în particular”, România nu ar urma să aibă o problemă de aprovizionare cu fertilizatori. Ministrul Energiei a estimat că efectele negative s-ar putea resimți timp de „șase până la nouă luni”, chiar și dacă ostilitățile s-ar încheia imediat, și a avertizat că situația ar putea afecta inclusiv producția de hrană, pe fondul perturbării transportului de fertilizatori. Contextul invocat de ministrul Energiei Bogdan Ivan a indicat drept vulnerabilitate majoră dependența fluxurilor globale de o strâmtoare din zonă: „40% din fertilizatorii mondiali” ar trebui să treacă prin acea strâmtoare, dar „nu ajung acum la culturile de primăvară”; acest blocaj ar putea „cauza automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și în iarnă”; efectele ar putea fi amplificate de „prețuri atât de mari la combustibil” și de „lipsă de combustibil în anumite state”, cu precizarea că, potrivit ministrului, nu este cazul României. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul rezervelor sau mecanismele de acoperire a necesarului intern, rămâne neclar în ce măsură aceste rezerve pot amortiza eventuale șocuri de preț, chiar dacă aprovizionarea fizică nu ar fi afectată. [...]
