Știri
Știri din categoria Politică

Robert Negoiță cere sprijin politic pentru reformele lui Ilie Bolojan, într-un moment în care PSD a escaladat presiunea asupra premierului, inclusiv cu amenințarea retragerii miniștrilor din guvern dacă acesta nu demisionează, potrivit Digi24.
Primarul Sectorului 3, social-democratul Robert Negoiță, spune că Bolojan „merită puțină susținere” pentru a duce la capăt reformele începute, deși propriul partid i-a retras sprijinul politic și a anunțat că ar putea ieși de la guvernare dacă premierul nu pleacă.
Într-un clip publicat pe Facebook, Negoiță pune accentul pe două direcții pe care le consideră deja începute și relevante:
Pe acest fond, edilul susține că „lucrurile bune” trebuie apreciate și că premierul ar trebui sprijinit „măcar” pentru a finaliza aceste reforme.
Negoiță admite că susținerea sa pentru Bolojan poate deranja în interiorul PSD și își descrie poziția drept una incomodă.
„Cred că ar merita puțină susținere. Lucrurile bune n-avem cum să nu le apreciem.”
Tot el punctează că reformele pot produce „suferință pe anumite zone”, dar le consideră „absolut necesare”, cel puțin în ceea ce privește reforma administrativă și companiile de stat.
Declarațiile vin după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și a anunțat că miniștrii social-democrați vor pleca din guvern dacă acesta nu demisionează, conform informațiilor din aceeași relatare.
Recomandate

Consultările convocate de președinte la Cotroceni nu opresc, deocamdată, declanșarea unei crize guvernamentale , după ce PSD și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan și își menține planul de a-și scoate miniștrii din Executiv, potrivit Libertatea . Președintele Nicușor Dan a invitat miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni , liderii PSD, PNL, UDMR, USR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, în consultări pe care Administrația Prezidențială le justifică prin „prerogativele constituționale”. Miza imediată este găsirea unei soluții politice „pentru ieșirea din impas”, în condițiile în care PSD a anunțat retragerea sprijinului politic pentru premier. Calendarul consultărilor și actorii chemați la Cotroceni Programul anunțat pentru 22 aprilie este următorul: 09.00 – PSD (delegație condusă de Sorin Grindeanu) 10.30 – PNL (delegație condusă de Ilie Bolojan) 15.00 – UDMR (delegație condusă de Kelemen Hunor) 16.30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 18.30 – USR (delegație condusă de Dominic Fritz) PSD: retragerea miniștrilor rămâne „valabilă”, cu o singură condiție Surse din PSD citate de Libertatea susțin că decizia retragerii miniștrilor din Guvern rămâne în picioare, indiferent de discuțiile de la Cotroceni. Potrivit acelorași informații, singura variantă în care social-democrații ar renunța la demers ar fi demisia premierului Ilie Bolojan. În paralel, PSD a stabilit un termen până la ședința de Guvern de joi, 23 aprilie, pentru ca Bolojan să decidă dacă își dă demisia. Dacă nu, următorul pas anunțat este retragerea miniștrilor PSD, urmată – dacă premierul rămâne – de o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Ce înseamnă operațional: demisii la șase ministere, cu impact direct în administrație În Guvern sunt 16 miniștri, iar PSD ar urma să retragă șase portofolii. Lista miniștrilor PSD menționată în material: Ciprian Șerban – Transporturi Radu Marinescu – Justiție Florin Barbu – Agricultură Bogdan Ivan – Energie Alexandru Rogobete – Sănătate Florin Manole – Muncă Conform informațiilor citate, anunțul retragerii ar putea veni cel mai probabil miercuri, 22 aprilie, iar demisiile ar urma să fie depuse până la ședința de Guvern de joi. Libertatea mai notează că Ilie Bolojan „nu își va da demisia, indiferent de demersurile PSD”, ceea ce crește probabilitatea ca disputa să se mute rapid în Parlament, prin moțiune de cenzură, dacă PSD își duce planul până la capăt. [...]

Guvernul pregătește o soluție de continuitate administrativă în cazul retragerii miniștrilor PSD, prin preluarea temporară a portofoliilor vacante de către miniștrii titulari rămași în Executiv, potrivit News . Premierul Ilie Bolojan a discutat miercuri cu liderii USR despre „aspectele practice” ale funcționării guvernului în contextul crizei guvernamentale. Bolojan a anunțat că joi vor avea loc consultări și cu celelalte două forțe din actuala coaliție guvernamentală – UDMR și grupul minorităților – în paralel cu consultările inițiate de președintele României cu forțele din coaliție. Continuitate pe proiecte și pe „echilibre bugetare” Premierul a legat soluția de interimat de nevoia de a evita blocajele administrative și de a menține agenda de investiții și reforme. În declarația sa, Bolojan a indicat ca priorități: funcționarea „normală” a guvernului și administrarea țării; promovarea proiectelor legate de absorbția fondurilor europene, inclusiv pentru lucrări la autostrăzi, școli și spitale; promovarea proiectelor de hotărâri de guvern sau de lege care țin de „menținerea echilibrelor bugetare”; continuarea reformelor. Poziția USR: miză pe reforme și pe programele europene Liderul USR, Dominic Fritz , a susținut că USR și PNL au obținut împreună mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD și a argumentat că, dacă cele două partide rămân „aliniate” în acest conflict, pot ajunge la o formulă care să livreze reforme. Fritz a menționat explicit necesitatea continuării măsurilor legate de PNRR și de SAFE, pe fondul unei situații pe care a descris-o drept „extrem de vulnerabilă”. Ce urmează În perioada imediat următoare sunt așteptate consultările anunțate cu UDMR și minoritățile, iar mecanismul de preluare a portofoliilor ar urma să fie activat dacă PSD își retrage miniștrii din Guvern, conform declarațiilor premierului. Informațiile din sursă nu precizează ce ministere ar putea rămâne vacante și nici calendarul exact al retragerii. [...]

Tensiunile din coaliție riscă să complice finanțarea statului și accesul la bani europeni , pe fondul unei posibile treceri la un guvern minoritar, potrivit declarațiilor fostului premier Theodor Stolojan, citate de news.ro . Stolojan susține că România „își dă cu stângul în dreptul” din cauza deciziei PSD de a „distruge o coaliție care și-a îndeplinit până în prezent misiunea” și avertizează că țara se îndreaptă spre un guvern minoritar, care ar trebui să continue un program agreat anterior în coaliție, „de care depinde bunăstarea românilor”. Miza economică: dobânzi, împrumuturi și fonduri UE Fostul premier afirmă că pentru publicul larg este greu de înțeles dimensiunea presiunii bugetare, indicând că România plătește „60 de miliarde de lei numai dobânzi”. În același timp, el avertizează că ar putea fi puse în pericol „miliardele de euro” care ar putea fi obținute de la Uniunea Europeană dacă România își respectă programul asumat. Stolojan leagă stabilitatea cursului de schimb de intrările de bani din UE și de finanțarea datoriei publice pe piețele externe, susținând că România încasează „miliarde de euro” din fonduri europene și se împrumută tot mai mult extern. În acest context, el afirmă că „numai în acest an” România „se va împrumuta cu peste 50 de miliarde de euro” (aprox. 250 de miliarde de lei), pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice ajunse la scadență, „la niște dobânzi în creștere”. Ce urmează politic: discuții pentru susținerea unui guvern minoritar În același material, președintele PNL și premierul Ilie Bolojan declară că vor exista consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și grupul minorităților – pentru a stabili „în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, după ce liberalii au decis să nu mai colaboreze cu PSD. „Vom iniția discuții cu grupurile politice care susțin actualul guvern, în zilele următoare, începând de astăzi și mâine, grupurile USR, UDMR și grupul minorităților, în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar.” Bolojan mai spune că „responsabilitatea pentru perioada următoare este imensă”, invocând presiunile și provocările existente, și reafirmă decizia PNL de a nu mai colabora cu PSD. Totodată, PNL transmite că sprijină continuarea guvernării sub conducerea lui Ilie Bolojan și finalizarea reformelor asumate, conform unei rezoluții votate în unanimitate de Biroul Politic Național al partidului. [...]

Criza politică declanșată de ieșirea PSD de la guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României și să blocheze proiecte cu bani europeni , iar premierul Ilie Bolojan spune că miza conflictului a fost, în esență, limitarea accesului „baronilor locali” la fonduri publice, potrivit Știrile ProTV . În interviul față în față cu Andreea Esca , Bolojan susține că, odată cu trecerea la reforma administrației și la reduceri de cheltuieli, PSD ar fi făcut „opoziție din interiorul puterii”, deși deciziile ar fi fost luate „în comun”. Premierul afirmă că introducerea unei discipline bugetare – inclusiv schimbarea modului de utilizare a fondului de rezervă – a generat nemulțumiri în rândul liderilor locali social-democrați, obișnuiți, spune el, să direcționeze bani de la buget către administrații neperformante. De ce contează: finanțarea statului și funcționarea guvernului, sub presiune Bolojan leagă direct tensiunile politice de riscuri economice: creșterea costurilor de finanțare pentru România și efecte pe piețe („influență pe burse”), în contextul în care instabilitatea reduce randamentul „mașinăriei guvernamentale” și afectează capacitatea executivului de a livra. Premierul a invocat și povara dobânzilor plătite de stat: „60 de miliarde de lei” plătite într-un an doar pe dobânzi; echivalentul a „2,8% din PIB”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan argumentează că risipa banilor publici face imposibilă reducerea deficitelor și că măsurile de disciplină bugetară sunt o condiție pentru „o altfel de administrare” a țării. Ce urmează: guvern fără PSD, consultări și obiectivul de a nu pierde fonduri europene Bolojan a anunțat că PNL nu va mai face alianță cu PSD și că începe consultări cu grupurile parlamentare pentru susținerea unui guvern minoritar. El spune că, dacă miniștrii PSD se retrag, executivul este pregătit să îi înlocuiască prin preluarea portofoliilor de către titularii rămași, pentru a menține activitatea guvernamentală. Printre prioritățile pe care le indică, premierul pune pe primul loc continuarea proiectelor mari finanțate din fonduri europene (autostrăzi, școli, spitale), avertizând că România poate pierde banii dacă lucrările nu sunt finalizate la timp. În paralel, insistă că menținerea disciplinei în cheltuielile bugetare este esențială pentru a evita anularea „sacrificiilor” făcute anterior. Bolojan mai afirmă că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar produce rezultate mai bune, iar despre scenariul demisiei spune că a discutat cu președintele și că nu va demisiona, conform fragmentului publicat de Știrile ProTV (textul din sursă este trunchiat spre final). [...]

PNL își închide oficial ușa către AUR în negocierile de guvernare , iar orice discuție pe această linie ar fi „pe barba” celui care o poartă, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , citate de News . Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o posibilă moțiune de cenzură, cu implicații directe asupra stabilității guvernării. Ciucu spune că forul de conducere al PNL i-a dat mandat președintelui partidului, Ilie Bolojan , să discute despre guvernare „doar cu USR, UDMR și minoritățile naționale”, nu cu AUR. El a insistat că PNL „nu negociază cu AUR pentru sprijin” și că nu au existat discuții cu această formațiune. Mandat limitat pentru negocieri și linie roșie față de AUR Potrivit lui Ciucu, mandatul primit de președintele PNL este „exclusiv” pentru discuții cu partidele din coaliție, iar o eventuală negociere cu AUR nu ar avea acoperire politică în partid. „Nu negociem cu AUR pentru sprijin. (...) președintele partidului nu a primit mandat să negocieze cu AUR, a primit mandat exclusiv, astăzi, să discute cu partidele din coaliție.” El a adăugat că PNL nu va guverna cu AUR și a avertizat că orice reprezentant al partidului care ar încerca să obțină susținere politică de la AUR ar face-o fără mandat. Presiunea unei moțiuni și responsabilitatea pentru o nouă majoritate În același timp, Ciucu a mutat accentul pe riscul ruperii actualei formule de guvernare și pe consecințele politice ale unei moțiuni de cenzură. El a afirmat că PNL vrea să continue să își asume guvernarea, însă dacă PSD va dărâma Guvernul prin depunerea sau susținerea unei moțiuni, atunci PSD ar trebui să își asume formarea unei noi majorități și a unui nou Guvern. „Cine va dărâma guvernarea asta, să-și asume să facă alta fără noi.” Ciucu a mai spus că PSD ar fi cel care a rupt protocolul coaliției din care a fost de acord să facă parte alături de PNL, USR, UDMR și minorități. [...]

PSD admite pierderi de electorat către AUR, iar miza imediată devine stabilitatea guvernării , în condițiile în care partidul ia în calcul inclusiv să voteze o moțiune de cenzură depusă de AUR pentru a forța plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a declarat marți, la Radio România Actualități, că „în mod evident” o parte din electoratul PSD a migrat către AUR, susținând că fenomenul se vede și la alte partide, inclusiv la PNL. Liderul PSD a pus creșterea AUR în legătură cu redistribuirea voturilor după intrarea formațiunii în Parlament în 2020. „Acele procente au venit de undeva. Au venit și de la PSD, au venit și de la PNL, au venit și de la alte partide (...). Și de la PSD, evident.” Linia roșie declarată: fără majoritate cu AUR, dar fără garanții „pentru totdeauna” Grindeanu a exclus o colaborare cu AUR „în această perioadă”, însă a spus că nu poate garanta că această poziție va rămâne neschimbată pe termen lung. El a argumentat diferențele prin raportarea la Uniunea Europeană și prin poziționarea față de războiul din Ucraina, afirmând că PSD este un partid „proeuropean”, spre deosebire de AUR, pe care l-a încadrat în zona „antieuropeană”. Moțiunea de cenzură: PSD ia în calcul să voteze inclusiv un demers inițiat de AUR În același context, Grindeanu a spus că depunerea unei moțiuni de cenzură este „una din variantele luate în calcul”, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Întrebat explicit dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură a AUR, el a răspuns că și aceasta este „una din variante”, invocând mandatul primit de la partid: retragerea încrederii premierului. Contextul din sondaje: AUR, peste dublul PSD în intenția de vot Datele citate indică o presiune electorală majoră asupra PSD. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat la finalul săptămânii trecute, arată AUR pe primul loc, cu 35,8%, față de 17,2% pentru PSD, în timp ce PNL ar avea 14,2%, iar USR 11,2%. Prezența estimată la urne este de 48%. Potrivit informațiilor prezentate, sondajul ARP (Barometrul POLL/INT) a fost realizat în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Tendința este descrisă ca fiind în linie cu un sondaj CURS de la finalul lunii martie, care plasa tot AUR pe primul loc. [...]