Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează votul pentru Guvernul Veștea de un pachet de măsuri economice și fiscale, într-un moment în care instalarea rapidă a unui Executiv „cu puteri depline” este prezentată ca necesară pentru a evita blocaje și pentru a opri „declinul economic”, potrivit Agerpres.
Deputatul PSD Mihai Fifor afirmă că partidul va asigura sprijinul parlamentar pentru învestire „doar în măsura în care” programul de guvernare include măsuri concrete de protejare a populației, susținere a economiei și relansare a dezvoltării. Mesajul a fost publicat de Fifor pe Facebook.
În lista de obiective și măsuri pe care PSD le solicită pentru a susține învestirea Guvernului Veștea sunt incluse:
Poziția PSD indică faptul că votul pentru învestirea Guvernului Veștea este legat direct de conținutul programului de guvernare, în special pe zona de fiscalitate, inflație, debirocratizare și relația stat–mediul privat (plata arieratelor).
În același mesaj, Fifor susține că „prioritatea 0” ar trebui să fie „reconstrucția economică și protejarea nivelului de trai”, după „luni de austeritate, improvizație și decizii greșite”.
Recomandate
PSD pune presiune pe USR să retragă sprijinul politic pentru Dominic Fritz , invocând efecte directe asupra mandatului de primar , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat o decizie definitivă în litigiul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) privind un conflict de interese, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer conducerii USR să îl suspende pe Dominic Fritz „din toate funcțiile din partid” și să îi retragă sprijinul politic pentru exercitarea funcției de conducere la Primăria Municipiului Timișoara. În mesajul PSD, miza nu este doar una de imagine, ci și una de consecințe administrative: partidul susține că, în cazul unei decizii definitive de conflict de interese, „mandatul de primar încetează de drept”. Ce solicită PSD și pe ce își bazează argumentația În comunicarea citată, PSD își construiește cererea pe două planuri: plan politic : USR ar avea „obligația morală și politică” să aplice propriile standarde de integritate și să nu îl mențină pe Fritz în funcțiile de partid și în poziția de primar; plan juridico-administrativ : PSD invocă „jurisprudența CCR și a ÎCCJ” și afirmă că, după o decizie definitivă și irevocabilă privind conflictul de interese, mandatul încetează de drept , iar prefectul ar trebui să emită ordinul de eliberare din funcție. Ținta imediată: reacția USR și rolul prefectului PSD susține că USR „trebuie să se abțină să comenteze deciziile magistraților” și avertizează împotriva oricărei încercări de a lega decizia instanței de „evenimentele politice din prezent”, pe care o califică drept „atac politic” la adresa Justiției. În același timp, partidul afirmă că prefectul de Timiș (pe care îl numește „prefectul USR”) nu ar trebui să „abuzeze de funcția sa” pentru a-l menține pe Dominic Fritz în funcție, insistând că prefectul ar avea obligația legală să emită ordinul de eliberare din funcție. PSD își încheie poziția cu o concluzie tranșantă: Dominic Fritz „trebuie să plece”. [...]
USR își menține refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, poziție reiterată public de președintele partidului, Dominic Fritz , într-un mesaj scurt postat vineri pe Facebook, potrivit G4Media . „Bună dimineața! USR tot nu va vota Guvernul Veștea”. Contextul politic: mesajul vine după decizia ÎCCJ în cazul Fritz Publicația notează că mesajul lui Fritz apare la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat hotărârea Curții de Apel Timișoara privind existența unui conflict de interese în cazul primarului Municipiului Timișoara, Dominic Fritz. Impactul deciziei: interdicție de a candida până în 2030 și planul de contestare Conform informațiilor din articol, decizia are ca efect interzicerea candidaturii lui Dominic Fritz la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. În acest context, liderul USR a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) hotărârea instanței. [...]
PSD cere retragerea sprijinului politic pentru Dominic Fritz , invocând efecte legale asupra mandatului , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv existența unui conflict de interese, potrivit G4Media . Miza imediată este una de reglementare și administrativă: PSD susține că, în astfel de cazuri, mandatul de primar „încetează de drept”, iar prefectul ar avea obligația să emită ordinul de eliberare din funcție. Într-un comunicat, PSD solicită conducerii USR „să dispună suspendarea” lui Dominic Fritz „din toate funcțiile din partid” și „retragerea sprijinului politic” pentru exercitarea funcției de primar al Timișoarei. Formațiunea își argumentează cererea prin standardele de integritate pe care USR le-a promovat public și afirmă că menținerea lui Fritz în funcții ar afecta credibilitatea partidului. „Nu în ultimul rând, PSD avertizează prefectul USR de Timiș să nu abuzeze de funcția sa pentru a-l menține ilegal pe Dominic Fritz în funcția de primar al municipiului Timișoara. Jurisprudența CCR și a ÎCCJ prevede clar că în cazul unei decizii definitive și irevocabile de conflict de interese, mandatul de primar încetează de drept, iar prefectul are obligația legală să emită ordinul de eliberare din funcție.” Ce a decis instanța și ce efecte sunt invocate Potrivit articolului, Înalta Curte a confirmat hotărârea Curții de Apel Timișoara care a reținut starea de conflict de interese în cazul primarului Municipiului Timișoara, Dominic Fritz. PSD vorbește despre „implicațiile legale” ale deciziei și leagă direct situația de încetarea mandatului, prin intervenția prefectului. Reacția lui Dominic Fritz: contestare la CEDO În același context, Dominic Fritz – prezentat și ca președinte al USR – a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia, despre care spune că are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă un calendar al pașilor administrativi următori (de exemplu, dacă și când prefectul ar urma să emită un ordin), nici poziția oficială a USR la solicitarea PSD. [...]
Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]
Suspendarea în instanță a unor sancțiuni interne din PNL poate schimba disciplina de vot în Parlament , pentru că pune sub semnul întrebării o practică veche a partidelor mari: excluderea parlamentarilor care votează împotriva liniei conducerii la moțiuni de cenzură sau la învestirea guvernelor, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului Ilfov vizează două hotărâri interne ale PNL: excluderea din partid a parlamentarilor care votează împotriva guvernului Veștea și sancționarea celor care nu acordă votul pentru același guvern. Judecătorii au decis suspendarea „în regim de urgență”, iar miza, dincolo de cazul punctual, este dacă o instanță poate interveni în mecanismele de disciplină internă ale unui partid. O practică uzuală: sancțiuni pentru vot „împotriva liniei” În analiza citată, HotNews arată că astfel de decizii nu sunt o invenție a PNL și au fost folosite recurent în ultimii 20 de ani: când un partid se află la putere, parlamentarii care votează o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern sunt, de regulă, excluși. La fel, sunt sancționați și cei care votează împotriva deciziilor conducerii. Exemple din PSD: excluderi după moțiuni și presiune publică înainte de vot Materialul trece în revistă mai multe episoade din PSD, în special din perioada guvernelor Dăncilă și Orban: În octombrie 2019, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Dăncilă, au fost excluși din PSD Gabriel Petrea, Marius Sorin Bota și Ion Talpoș, acuzați că au votat moțiunea depusă de PNL. Ulterior, „patru din cei cinci parlamentari PSD absenți la moțiunea de cenzură” au fost excluși, iar HotNews menționează numele: deputații Adrian Todor, Cătălin Rădulescu și Dan Ciocan și senatoarea Roxana Pațurcă, pentru că nu au votat moțiunea împotriva guvernului Orban. Marcel Ciolacu i-a acuzat atunci că nu ar fi fost bolnavi în realitate, ci ar fi mimat. Carmen Dan a scăpat de sancțiune, potrivit aceleiași surse. În același context, HotNews reamintește și o declarație a lui Sorin Grindeanu din august 2020, când avertiza public parlamentarii PSD înaintea unui vot pe moțiune: „Cine nu se prezintă, mâine, sau votează invers, dacă nu există o cauză obiectivă, înseamnă că nu mai face parte din echipa PSD.” De ce contează: precedentul juridic și efectul asupra voturilor „la limită” Elementul de noutate subliniat de HotNews este intervenția instanței înaintea unui vot important pe moțiune de cenzură — o situație prezentată ca fiind fără precedent în acest tip de spețe. Dacă astfel de suspendări se confirmă și pe fond, partidele ar putea avea mai puține instrumente de coerciție internă în momentele-cheie din Parlament, ceea ce ar putea crește imprevizibilitatea voturilor strânse. În final, publicația ridică și o întrebare de competență și jurisdicție: de ce o astfel de speță ajunge la Tribunalul Ilfov și nu la o altă instanță din țară, sugerând că acest detaliu poate deveni parte din disputa mai largă despre limitele controlului judecătoresc asupra vieții interne a partidelor. [...]
AUR își închide public ușa pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică ecuația de majoritate în Parlament și reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în negocierile pentru vot, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat vineri la Antena 3 CNN că formațiunea „nu va vota Guvernul Veștea” și a respins scenariul existenței unor parlamentari AUR care ar susține învestirea noului Executiv. „Nu va exista niciun vot de la AUR pentru Veștea”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: majoritatea devine mai greu de construit Mesajul AUR indică faptul că Adrian Veștea nu poate conta pe voturi din zona suveranistă, cel puțin din partea AUR, în condițiile în care partidul spune că nu a participat la formarea guvernului. Peiu a argumentat că „orice colaborare este posibilă atunci când un demers începe de la zero”, dar că, în cazul demersului „propus de Nicușor Dan, cu premierul desemnat”, situația ar fi „un caz închis”. În același timp, Peiu a spus că AUR nu a fost contactat de PSD pentru negocieri privind susținerea Guvernului Veștea și că, din informațiile sale, nici George Simion nu a discutat cu Sorin Grindeanu pe această temă. „Gruparea Murad” și incertitudinea votului Peiu a respins informațiile despre o presupusă grupare internă care ar putea furniza voturi pentru noul guvern. „Nu există nicio grupare Murad cu 20 de parlamentari. Nu este real”, a spus el. În relatarea sa, Peiu a menționat că Murad ar fi indicat că ar susține în interiorul partidului ipoteza votării unui eventual Guvern Veștea doar dacă programul de guvernare ar fi diferit de cel al lui Bolojan, însă, dacă partidul decide să nu voteze, ar urma să fie „solidar cu restul partidului”. Întrebat dacă Guvernul Veștea va ajunge la vot în Parlament, Peiu a răspuns că rămâne de văzut „dacă va veni” ziua votului, adăugând că el crede că „nu va veni”. Reacția la Nicușor Dan: „Prea puțin, prea târziu” Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European , că „trebuie să ne asigurăm că un Guvern are majoritate, cu condiția unei direcții pro-occidentale” și că, atunci când l-a desemnat pe Veștea, l-a desemnat „să facă o majoritate”. Peiu a calificat această poziție drept tardivă. „Prea puțin, prea târziu”, a spus liderul senatorilor AUR. [...]
