Știri
Știri din categoria Apărare
MApN mizează pe SAFE pentru a accelera înzestrarea, cu accent pe antidronă, într-un calendar care vizează implementări până în 2030, potrivit Antena 3. Ministerul susține că programul european ar putea ajuta România să recupereze „decalaje” în dotarea armatei și să obțină „sisteme eficiente de luptă”, inclusiv prin achiziții comune mai rapide alături de aliați.
MApN afirmă că are în derulare 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care „pot fi implementate până în 2030”. În mesajul public, ministerul indică drept una dintre cele mai mari provocări „amenințarea dronelor”, invocată atât în contextul frontului, cât și al granițelor României.
Potrivit ministerului, opt din cele 15 mari proiecte din programul SAFE, aprobate de Parlament, sunt dedicate sistemelor antidronă și radarelor de ultimă generație. MApN spune că investițiile vizează capabilități care să „detecteze, să bruieze și să neutralizeze” dronele care încalcă spațiul aerian național, argumentând că este vorba despre tehnologie „care protejează cetățenii”.
În același mesaj, ministerul enumeră tipuri de echipamente la care ar urmări acces mai rapid prin SAFE, între care: arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, mașini de luptă și rachete. Antena 3 notează și că primul pachet de achiziții din SAFE include șase programe și prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei.
Programul SAFE a devenit și subiect de conflict politic între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. La Suceava, Bolojan a fost întrebat „cine a decis ca cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și a răspuns că, în mandatul lui Ciolacu, „s-a decis schema de gestionare”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată integrator al achizițiilor.
Ciolacu a respins acuzația și a susținut că schema nu ar fi fost stabilită în mandatul său, invocând Regulamentul (UE) 2025/1106 și afirmând că o „ordonanță de urgență” a guvernului Bolojan, din 20 noiembrie 2025, ar fi stabilit schema de gestionare.
În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre contracte, calendarul exact al achizițiilor sau mecanismul de alocare a celor „cinci miliarde de euro”, dincolo de declarațiile politice și poziția MApN privind prioritățile de înzestrare.
Recomandate
Guvernul susține că achizițiile din SAFE urmează planuri aprobate în CSAT, iar cel puțin 50% din producție ar trebui localizată în România , potrivit News . Mesajul premierului Ilie Bolojan vine pe fondul unei dispute publice privind direcționarea unor sume către furnizori externi și are miză directă pentru industria de apărare locală: cât din banii programului se întorc efectiv în capacități de producție din țară. Cine gestionează programul SAFE și când s-a decis Întrebat la Suceava cine a decis ca „cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România, Bolojan a respins premisa întrebării, pe care a numit-o „tendențioasă și eronată”. Premierul a afirmat că, în mandatul fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, „s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată „integrator” al gestionării programului. „În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi s-a votat schema de gestionare a programului SAFE.” Cum sunt stabilite achizițiile: planuri multianuale ale Armatei, validate în CSAT Bolojan a susținut că achizițiile finanțate prin SAFE nu sunt decise de „o persoană sau alta”, ci derivă din planuri de înzestrare ale Armatei Române aprobate în urmă cu mai mulți ani și trecute prin CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării). Potrivit declarațiilor sale, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au formulat propunerile de achiziții, care au fost apoi depuse la Comisia Europeană, iar propunerile și sumele aferente au fost acceptate. Condiția de localizare: „cel puțin 50%” produs în România până în 2030 Premierul a mai spus că una dintre bazele negocierii a fost ca „cel puțin jumătate” din ceea ce va achiziționa România să fie produs în România, în perioada următoare, „până în 2030”. În această logică, companiile internaționale ar urma să localizeze producție în România prin compania de stat (acolo unde există capacitate) și prin companii private. Bolojan a indicat ca obiective transferul de tehnologie, atragerea unor linii de producție către zona de apărare și „ridicarea” companiei de stat Romarm acolo unde există capacități și spații de producție. „Cel puţin 50% din ceea ce va achiziţiona România în următorii ani, până în 2030, vor fi bunuri produse în România.” De ce contează În termeni economici și industriali, declarațiile premierului mută discuția de la „cine a decis” către două puncte cu impact direct: guvernanța programului (cine coordonează și pe ce mandat) și condiționarea localizării producției (câtă valoare adăugată rămâne în România, prin transfer de tehnologie și utilizarea capacităților existente, inclusiv la Romarm). În acest stadiu, din informațiile din sursă nu rezultă detalii despre contracte concrete sau despre companiile vizate, ci doar cadrul de decizie invocat de Guvern. [...]
Peste 1.700 de militari și 350 de vehicule și echipamente vor fi dislocate la Cincu pentru exercițiul SCORPIONS LEGACY 2026 , iar Armata anunță că deplasările de tehnică vor începe din 3 mai și se vor face preponderent noaptea, pentru a limita efectele asupra traficului și comunităților locale, potrivit Mediafax . Exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY 2026 (SCLE 26) este programat în perioada 7–23 mai și se va desfășura la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu, județul Brașov. La activități participă militari din România și din alte șase țări aliate: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Ce se mișcă în teren și cine coordonează Conform MApN, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. În total, sunt anunțați aproximativ 1.700 de militari și 350 de mijloace tehnice din șapte țări aliate. De ce contează pentru zona Cincu: trafic și măsuri de reducere a impactului MApN precizează că, pentru pregătirea exercițiului, începând din 3 mai va fi mutată tehnica necesară către Cincu. Autoritățile naționale și aliații NATO susțin că iau măsuri pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și asupra traficului rutier, iar deplasările ar urma să fie realizate cu preponderență pe timp de noapte. Obiectivele militare declarate și mesajul de poziționare În anunțul publicat pe Facebook, MApN arată că obiectivul SCLE 26 este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; exerciții de antrenament cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Instituția mai afirmă că exercițiul contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și la îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței și subliniază că exercițiile NATO precum SCLE 26 sunt „defensive și transparente”, desfășurate cu respectarea obligațiilor internaționale ale României. [...]
Deplasarea a sute de vehicule militare pe șoselele din România, în următoarele zile, va pune presiune pe logistică și pe gestionarea traficului , în contextul exercițiului multinațional „ Scorpions Legacy 2026 ”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că deplasările vor fi făcute „cu preponderență pe timp de noapte”, pentru a reduce impactul asupra comunităților locale și circulației rutiere. Exercițiul este programat în perioada 7–23 mai, la baza militară Cincu (județul Brașov), la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”. Începând „de mâine”, armata va muta tehnica necesară la Cincu, iar MApN transmite că prezența tancurilor și a altor echipamente militare pe străzi „nu este motiv de panică”. Dimensiunea exercițiului și ce înseamnă pentru mobilitate Conform informațiilor prezentate, la „Scorpions Legacy 2026” participă peste 1.700 de soldați din România și alte șase țări aliate, cu 350 de mijloace tehnice, în cadrul unor activități care includ exerciții tactice cu trageri de luptă. MApN precizează că, pentru buna desfășurare a exercițiului multinațional (SCLE 26), autoritățile naționale și aliații NATO iau măsuri pentru a minimiza efectele asupra traficului rutier, inclusiv prin programarea deplasărilor în special noaptea. Cine participă și cine coordonează Țările participante, alături de România, sunt: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova (HQ MNBDE-SE) . Obiectivul operațional Obiectivul declarat este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; antrenamente cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Potrivit MApN, aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de reacție și îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței. [...]
Refuzul administrației Trump de a mai staționa rachete Tomahawk în Germania adâncește o „gaură de capabilități” în descurajarea Rusiei , într-un moment în care Berlinul este deja pus să compenseze și retragerea a 5.000 de militari americani, potrivit Focus . Planul, relatat de „New York Times”, prevedea ca rachetele de croazieră „Tomahawk” să fie desfășurate în Germania încă din acest an. Decizia fusese luată în 2024, în timpul administrației Joe Biden, ca parte a unui batalion de rachete cu rază lungă care urma să includă și rachete hipersonice „Dark Eagle”, cu rol în creșterea capacității de descurajare și apărare față de Rusia. De ce contează: presiune pe Berlin să acopere rapid o capabilitate lipsă Experți în apărare avertizează că renunțarea la desfășurarea Tomahawk lasă Germania cu o vulnerabilitate operațională. Militarul și analistul Carlo Masala a declarat pentru „Welt” că se creează „o importantă lacună de capabilități” în raport cu descurajarea Rusiei. În paralel, retragerea anunțată a 5.000 de militari americani este văzută ca un semnal negativ pentru postura de apărare a Germaniei, iar presiunea se mută pe măsuri interne de compensare. Reacții politice: cereri de „contramăsuri imediate” și accelerarea programelor Thomas Erndl (CSU), purtător de cuvânt pe apărare al grupului CDU/CSU, cere guvernului federal și ministrului apărării Boris Pistorius să vină rapid cu soluții, inclusiv pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă. „Nu mai avem cu adevărat timp de pierdut. Este nevoie de mai mult ritm, un plan de acțiune pe termen scurt și, mai ales la armele de precizie cu rază lungă, abordări inovatoare, ca să ajungem rapid la această capabilitate”, a spus Erndl pentru „Bild”. Și comisarul parlamentar pentru forțele armate, Henning Otte, a declarat pentru „Bild” că retragerea unităților de luptă americane este „un semnal prost” și că trebuie compensată. Context: tensiuni politice și criticile Washingtonului la adresa NATO Potrivit Focus, decizia lui Trump de a bloca planurile privind Tomahawk vine împreună cu retragerea celor 5.000 de militari și este prezentată ca reacție la declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a acuzat SUA de lipsa unui plan în războiul cu Iranul și a vorbit despre o „umilire” a armatei americane de către regimul de la Teheran. Episodul se suprapune peste criticile tot mai dure ale administrației Trump la adresa NATO, inclusiv reproșuri că aliații nu ar fi sprijinit SUA în conflictul cu Iranul și amenințări repetate privind ieșirea din Alianță. [...]
România a ridicat la nivel ONU și NATO riscul de securitate generat de dronele rusești care ajung pe teritoriul național , după ce un incident recent a implicat o dronă cu încărcătură explozivă căzută într-o gospodărie, potrivit Agerpres . Mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indică o escaladare a răspunsului diplomatic, pe fondul repetării încălcărilor spațiului aerian. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la TVR Info că România a intervenit în Consiliul de Securitate al ONU, într-o discuție găzduită de Bahrein despre securitatea maritimă, pentru a semnala „riscurile” și pentru a condamna „ferm, la nivel diplomatic” acțiunile Federației Ruse, inclusiv încălcarea spațiului aerian românesc și aliat. „Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm.” În paralel, România a folosit și canalul bilateral: ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE, pentru a i se comunica „protestul ferm” în legătură cu incidentele cu drone intrate în spațiul național, a reamintit ministrul. Incidentul de la Galați și evacuarea a 515 persoane Contextul imediat al demersurilor diplomatice este incidentul din 25 aprilie, când o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. Potrivit informațiilor citate, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului, iar 515 persoane au fost evacuate. Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre fragmente de dronă semnalate între Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea), iar pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele respective. Reacție operațională: decolare de F-16 după detectarea unei drone Pe linia de apărare aeriană, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sâmbătă două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești , după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia. În plan diplomatic, MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată la ONU cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Rusiei și a informat despre incidentul recent al căderii unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România. [...]
Modernizarea Y-20B cu motoare chinezești WS-20 reduce dependența de importuri și extinde capacitatea de transport strategic pe distanțe lungi , potrivit Global Times , care citează un material CCTV News despre varianta recent upgradată a avionului de transport militar. Y-20B, parte a flotei Y-20, are ca upgrade principal instalarea completă a patru motoare turbofan WS-20 cu raport mare de bypass (adică un motor care „mută” mult aer pe lângă miezul fierbinte, ceea ce îmbunătățește eficiența consumului). Publicația notează că această schimbare „rezolvă problema” dependenței de sisteme de propulsie importate, cu efecte directe asupra consumului de combustibil, autonomiei, încărcăturii utile și eficienței de zbor. Ce se schimbă operațional: autonomie, sarcină utilă, eficiență Conform materialului citat, raportul mare de bypass al WS-20 se traduce prin eficiență mai bună a combustibilului și, implicit, o creștere semnificativă a razei de acțiune. În plus, WS-20 ar oferi o tracțiune mai mare decât motorul WS-18 folosit anterior, ceea ce ar aduce îmbunătățiri „pe toate planurile” la capacitatea de transport, siguranța zborului și fiabilitatea operațională. Comentatorul militar chinez Fu Qianshao, citat de CCTV News, afirmă că Y-20B este cel mai puternic și avansat avion de transport strategic al Chinei, iar diferența vizibilă față de variantele anterioare este diametrul mai mare al motoarelor, asociat cu WS-20. Parametri menționați și roluri posibile Potrivit lui Fu Qianshao, Y-20B echipat cu WS-20 are: greutate maximă la decolare de „aprox. 220 de tone”; încărcătură utilă maximă de 66 de tone , suficientă pentru a transporta integral un tanc principal de luptă produs intern. Același comentator susține că nivelul tehnic general al aeronavei (sistem de control al zborului, avionică și propulsie modernizată) ar fi ajuns la „standarde de clasă mondială”. Tot el indică și o direcție de utilizare: Y-20B ar putea fi o platformă pentru conversii în aeronave de misiuni speciale, precum război electronic, post de comandă aeropurtat, război psihologic sau avertizare timpurie aeropurtată. Ritm de introducere în serviciu și utilizări recente CCTV News mai arată că Y-20B a apărut public la parada militară din Beijing din 3 septembrie 2025, iar în „circa jumătate de an” ar fi parcurs certificarea de tip, instruirea operațională și formarea capacității de luptă, devenind echipament de bază pentru transport strategic cu „pregătire completă de luptă”. În același context, este menționată o misiune recentă: Y-20B a fost folosit pentru repatrierea rămășițelor celui de-al 13-lea lot de martiri ai „Voluntarilor Poporului Chinez” din Coreea de Sud . Global Times mai notează că seria Y-20 a fost desfășurată în Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Europa și a executat misiuni de transport de urgență, inclusiv la altitudine mare, ca argument pentru capacitatea de proiecție strategică pe distanțe intercontinentale. [...]
