Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump ar lua în calcul condiționarea apărării NATO de pragul de 5% din PIB, potrivit The Telegraph. Publicația britanică relatează despre o posibilă reorganizare a alianței pe un model „plătește pentru a participa”, în contextul nemulțumirii lui Trump față de refuzul unor aliați europeni de a sprijini o inițiativă militară legată de Iran.
Conform informațiilor prezentate, frustrarea ar fi fost alimentată de refuzul unor state europene de a trimite nave militare în Strâmtoarea Hormuz pentru a contracara Iranul. În acest context, Trump ar analiza „o serie de măsuri dure”, inclusiv schimbări care ar afecta modul de luare a deciziilor în NATO și garanțiile de securitate oferite de SUA.
Una dintre propunerile aflate în discuție ar viza limitarea dreptului de vot în interiorul alianței pentru țările care cheltuiesc sub 5% din PIB pentru apărare. Potrivit articolului, restricțiile ar putea privi votul privind misiunile comune, extinderea NATO și alocările bugetare, iar statele care nu ating pragul ar putea ajunge să nu mai beneficieze de protecția SUA în cazul unui atac.
„Nu ar trebui să poți vota cheltuirea unor bani viitori dacă nu plătești. Trebuie să începem o conversație despre ce reprezintă o amenințare și ce face alianța. Trebuie să transmitem mesajul că ceea ce au făcut Spania și Regatul Unit este inacceptabil”, a declarat o sursă pentru The Telegraph.
În paralel, Trump ar intenționa să amenințe cu retragerea forțelor americane din Germania, o idee pe care, potrivit surselor citate, ar fi avut-o în vedere încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Aceleași surse susțin că planurile nu ar fi fost discutate oficial la sediul NATO din Bruxelles, deși oficiali americani ar fi promovat în diverse forumuri un model descris ca „plătește sau taci”.
Materialul mai arată că relația dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer s-ar fi deteriorat după ce Londra a blocat inițial utilizarea bazei militare Diego Garcia pentru operațiuni ale SUA, iar oficiali de la Pentagon ar fi caracterizat Marea Britanie drept un „aliat nesigur”. În același timp, Trump și-ar fi reluat criticile la adresa NATO, susținând că alianța „a picat testul” prin refuzul de a participa la o operațiune condusă de SUA împotriva Iranului, în timp ce Franța și Spania sunt menționate între statele care au respins implicarea sau folosirea bazelor de pe teritoriul lor.
Recomandate
Marea Britanie va folosi o fregată germană ca navă-amiral într-o misiune NATO în Atlanticul de Nord , potrivit BILD , care citează publicația britanică „Telegraph” și descrie situația drept un motiv de critică politică la Londra. Conform relatării, decizia vine după ce premierul Keir Starmer a trimis distrugătorul „HMS Dragon” în estul Mediteranei, pentru a proteja un punct de sprijin al RAF în Cipru, în urma unui atac cu drone atribuit Iranului. În consecință, nava care era planificată să fie navă-amiral a unui grup naval permanent al NATO în Atlantic nu a mai fost disponibilă. BILD notează că presiunea asupra flotei britanice este amplificată de disponibilitatea redusă a distrugătoarelor: din șase unități moderne, doar două ar fi în prezent operaționale, iar alte trei se află în șantier din cauza unor probleme persistente la sistemul de propulsie. În acest context, Germania preia rolul de conducere în gruparea NATO, prin fregata „Sachsen”. „Royal Navy nu mai are oficial nave. Incapacitatea guvernului de a gestiona flota este o rușine națională – acum Germania trebuie să ne salveze”, a declarat deputatul conservator Ben Obese-Jecty, citat de BILD. Critici au venit și din partea laburiștilor, potrivit aceleiași surse: președintele comisiei pentru apărare, Tan Dhesi, a avertizat că episodul ar indica „lacune masive” de capacități și de forță de lovire. Din partea germană, misiunea fregatei este descrisă ca având drept obiectiv controlul și protecția rutelor maritime strategice și protejarea infrastructurii critice în Atlanticul de Nord, „potrivit unor surse din marină” citate de BILD. [...]
Elon Musk a participat la o convorbire Trump–Modi , într-un context în care Casa Albă poartă discuții la nivel înalt pe fondul războiului din Iran, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și The New York Times. Relatează Reuters că Musk s-a alăturat unei convorbiri telefonice între președintele SUA, Donald Trump, și premierul Indiei, Narendra Modi , informația fiind atribuită de The New York Times unor oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Discuția în trei ar fi avut loc marți. Deocamdată, motivele participării miliardarului american rămân neprecizate, iar detaliile despre conținutul convorbirii nu sunt cunoscute. În același timp, implicarea lui Musk în astfel de contacte survine la mai puțin de un an de la ruptura dintre el și Trump, după o perioadă în care Musk a avut un rol asociat administrației, ca șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE). Conflictul dintre cei doi a izbucnit la începutul lunii iunie, după ce Musk a părăsit funcția de la DOGE și a criticat proiectul de lege al lui Trump privind reducerea impozitelor și cheltuielile. Schimbul de replici s-a purtat pe platformele lor, Truth Social și X, iar Musk a publicat la un moment dat un mesaj în care susținea că numele lui Trump apare în dosarele încă nedivulgate din cazul Jeffrey Epstein; ulterior, Musk a șters mesajul. „Regret unele dintre postările mele despre președintele Donald Trump săptămâna trecută. Au mers prea departe”, a scris Elon Musk pe rețeaua X, pe care o deține. În decembrie 2025, Trump a criticat amenda de 140 de milioane de dolari stabilită de Uniunea Europeană pentru X și și-a extins criticile către Europa, pe care a acuzat-o că „se îndreaptă în direcții foarte rele”, mai notează HotNews.ro. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude alegerile anticipate în România , în contextul în care PSD urmează să voteze la finalul lunii aprilie opțiunea partidului privind rolul său în Guvern, potrivit Digi24 . Liderul PSD a spus că scenariul anticipatelor este dificil de pus în practică din cauza prevederilor constituționale, dar rămâne posibil în cazul unor schimbări de guvern. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 29 martie 2026, la Brăila, unde Grindeanu a vorbit despre ipoteza alegerilor anticipate ca efect al instabilității guvernamentale. El a indicat că, deși șansele sunt reduse, varianta nu poate fi eliminată complet din calculul politic. „Tot timpul există acest scenariu în momentul în care ai schimbări de Guvern. Este mai greu realizabil în România din cauza prevederilor constituționale. Mai greu se aplică sau ajungi la alegeri anticipate, dar evident, tot timpul este acolo un scenariu care poate să se întâmple. Sigur, cu șanse foarte mici, dar este și acest scenariu.” În același context, Grindeanu a legat tema stabilității politice de rezultate economice și sociale, susținând că stabilitatea „doar de dragul stabilității” nu este suficientă. Ca argument, a invocat cazul Bulgariei, unde în ultimii ani au existat multiple runde de alegeri , fără ca acest lucru să se traducă automat într-o stabilitate politică. Liderul PSD a afirmat că, în pofida instabilității politice din Bulgaria, indicatorul de risc suveran al țării vecine este mai bun decât al României. În termeni financiari, „ratingul de țară” este evaluarea agențiilor specializate privind capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile, cu impact asupra costurilor de finanțare. În articol este prezentat și calendarul electoral din Bulgaria: opt alegeri parlamentare între 2021 și 2026, pe fondul dificultății partidelor de a forma majorități stabile și al succesiunii de guverne interimare sau minoritare, cu un nou scrutin programat pentru aprilie 2026. În plan intern, Grindeanu a spus că PSD are trei scenarii pentru votul din 20 aprilie: rămânerea la guvernare în formula actuală, trecerea în opoziție sau o reconfigurare în interiorul coaliției. El a menționat explicit varianta menținerii actualei formule „cu Ilie Bolojan premier”, iar despre „reconfigurare” a sugerat că ar putea viza atât funcția de premier, cât și relația cu USR, pe care a descris-o drept una tensionată istoric. [...]
Reza Pahlavi le-a cerut susținătorilor lui Trump să mizeze pe schimbarea regimului la Teheran , potrivit Al Jazeera , într-un discurs susținut sâmbătă la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas, pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului și o figură proeminentă a opoziției din diaspora, a vorbit în Grapevine, Texas, unde a fost primit cu ovații. El a îndemnat administrația Trump să nu încheie un acord cu Iranul și să urmărească în schimb schimbarea regimului. „Președintele Trump face America măreață din nou. Eu intenționez să fac Iranul măreț din nou.” Declarațiile au venit la o lună de la decizia SUA și Israelului de a lansa războiul împotriva Iranului. Conform articolului, pe măsură ce conflictul intră în a doua lună, cel puțin 1.937 de persoane au fost ucise în Iran și zeci de mii au fost rănite, fără perspective imediate de încetare a luptelor. În sală, o parte dintre participanți au scandat „Trăiască regele!”, iar unii au purtat steaguri cu simbolul „Leul și Soarele”, asociat monarhiei iraniene înlăturate în 1979. În același timp, textul notează că există rezerve în diaspora iraniană față de atacurile SUA-Israel și efectele lor asupra viitorului țării, în timp ce analiștii avertizează că guvernul iranian nu este probabil să se prăbușească și ar putea ieși din conflict mai întărit. Al Jazeera consemnează și diviziunile din dreapta americană privind războiul: deși sondajele indică o opoziție majoritară în rândul electoratului, sprijinul este ridicat în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center citat în articol arată că 71% dintre votanții republicani au considerat corectă decizia SUA de a ataca Iranul, în timp ce, per total, 59% dintre alegători s-au opus loviturilor inițiale. În paralel, voci influente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat războiul, iar un tânăr activist intervievat de The Associated Press a descris intervenția drept o abatere de la promisiunea „America First”. [...]
PSD o consideră pe Diana Buzoianu „demisă” politic după prima moțiune simplă adoptată , potrivit News.ro , după declarațiile făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă la Târgoviște. Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, moțiunea simplă adoptată de Parlament împotriva Dianei Buzoianu, ministru al Mediului, echivalează cu o demitere și ar trebui să producă efecte în decizia premierului privind componența Guvernului. „Din punctul de vedere al PSD, doamna Buzoianu a fost demisă la prima moţiune”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgovişte, după întâlnirea regională Sud Muntenia. În același context, liderul PSD a argumentat că un prim-ministru „responsabil” trebuie să țină cont de semnalele venite din Parlament, fie prin moțiuni simple, fie prin voturile din comisiile de specialitate la audierile miniștrilor propuși. El a susținut că ignorarea unui astfel de vot ar afecta funcționarea coaliției, precizând totodată că PSD nu a cerut ca portofoliul USR să fie redistribuit către alte partide. Grindeanu a invocat și un exemplu din județul Dâmbovița, unde, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă potabilă de Crăciun, susținând că lipsa de răspuns și gestionarea defectuoasă a situației ar alimenta tensiuni în coaliție și ar putea avea consecințe politice. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un mesaj critic la adresa Guvernului , într-o postare pe Facebook interpretată ca un atac voalat la premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Ivan, ministru PSD în Cabinetul condus de Bolojan, a făcut declarațiile în contextul consultărilor interne ale social-democraților privind viitorul partidului la guvernare. Ministrul a spus că a participat în județele Olt și Dâmbovița la întâlniri regionale ale PSD, unde ar fi discutat „deschis despre direcția partidului” și pașii următori. Fără să-l numească pe premier, Ivan a cerut o schimbare de abordare și a criticat întârzierile în luarea deciziilor. „Un lucru este clar: România nu mai are timp pentru orgolii, blocaje și jumătăți de măsură. Nu putem vorbi despre stabilitate, dacă schimbăm direcția din câteva în câteva luni. Dar nici nu putem rămâne într-o formulă în care deciziile vin greu, iar românii sunt cei care plătesc de fiecare dată costul întârzierilor.” Mesajul vine în timp ce filialele PSD din regiunea Sud Muntenia au organizat sâmbătă, la Târgoviște, o consultare despre poziționarea partidului în actuala coaliție. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a indicat nemulțumiri legate de modul în care funcționează guvernarea. Grindeanu a afirmat că, în urma ședinței, „lucrurile nu merg bine”, iar concluzia ar fi că PSD „trebuie să facem ceva”, invocând responsabilitatea față de populație și susținând că „de foarte multe ori intențiile noastre bune au fost ignorate”. Conform aceleiași surse, PSD derulează o consultare internă mai amplă privind viitorul partidului în coaliția de guvernare, inclusiv în formula cu premierul Ilie Bolojan și cu USR. Consultarea ar urma să se încheie în aprilie, iar decizia finală să fie comunicată după 20 aprilie. [...]
