Știri
Știri din categoria Apărare
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților, iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews, arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise.
Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice.
Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an):
În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%).
Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an.
Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump, pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță.
România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document.
Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori.
Recomandate
Mark Rutte cere aliaților NATO să accepte că presiunea lui Donald Trump a accelerat reînarmarea Europei , într-un mesaj cu miză directă asupra bugetelor și programelor de apărare discutate la summitul alianței de la Ankara, potrivit Politico . Secretarul general al NATO spune că președintele SUA „a avut dreptate” când a împins statele membre să crească cheltuielile de apărare și să-și modernizeze armatele, susținând că Washingtonul obține astfel ceea ce administrațiile americane au urmărit „de la Eisenhower” încoace: o echilibrare a efortului financiar între SUA și Europa. Rutte a mers mai departe și a spus că Trump „a avut dreptate” și în privința războiului cu Iranul. Ce înseamnă pentru bani și programe: „miliarde” în plus și angajamente deja asumate Rutte a descris summitul din acest an drept „transformațional” și a afirmat că acesta va direcționa „miliarde” suplimentare către programe critice de apărare. Ca ordin de mărime, în ultimii doi ani, cei 31 de membri NATO din afara SUA au promis 250 de miliarde de dolari în programe noi și investiții în apărare, iar în următoarele două zile sunt așteptate noi acorduri și angajamente, conform aceleiași surse. Mesajul are o componentă operațională și una de sustenabilitate: Rutte insistă că alianța trebuie construită astfel încât să nu fie „supradependentă” de SUA, printr-o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, în care europenii și canadienii „chiar fac un pas înainte”. De ce cresc cheltuielile: Trump, dar și Rusia Rutte nu pune totul pe seama presiunii venite de la Washington. El indică și Rusia drept motor major al creșterii bugetelor: aliații vor să continue sprijinul pentru Ucraina cu bani și arme și, în paralel, să-și consolideze propriile capacități pentru a descuraja un posibil atac rusesc. În același cadru, Rutte a invocat și alte riscuri strategice, vorbind despre „amenințarea rusă”, „consolidarea masivă” a Chinei și cooperarea dintre Rusia, China, Coreea de Nord și Iran. Disputa pe Iran: rolul Europei în „ Epic Fury ” Trump a criticat public reticența unor aliați europeni de a ajuta în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului, spunând luna trecută, la întâlnirea cu Rutte din Biroul Oval, că SUA „au fost dezamăgite” de lipsa de sprijin, deși „nu aveau nevoie” și au „demolat” Iranul „literalmente în prima săptămână”. Rutte contrazice această narațiune și susține că europenii au fost esențiali pentru campania de bombardamente, afirmând că SUA „probabil” nu ar fi putut desfășura operațiunea „Epic Fury” fără folosirea Europei ca „platformă” de proiecție a forței. El a dat ca exemplu România, despre care spune că și-a închis cel mai mare aeroport comercial pentru a permite decolări și aterizări ale avioanelor americane, și a menționat că până la 5.000 de aeronave au decolat de pe aerodromuri europene în această iarnă. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că Trump vine la Ankara cu „o combinație de optimism”, dar și „iritare” legată de Iran. Ce urmează Rutte susține că, în pofida diferențelor, alianța rămâne unită, iar „imaginea de ansamblu” arată un efort european „masiv”. În următoarele zile, miza practică este dacă summitul va transforma aceste declarații în noi angajamente financiare și programe concrete, pe fondul presiunii SUA pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de apărare. [...]
NATO deschide negocieri pentru până la 10 avioane Saab GlobalEye, iar România intră în finanțarea comună , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care Alianța își va asigura supravegherea și comanda aeriană în următorii ani, potrivit Euronews . Decizia vizează înlocuirea flotei E-3 AWACS, aflată spre finalul duratei de viață, cu o platformă mai nouă, produsă de compania suedeză Saab. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara de secretarul general Mark Rutte, pe baza unui comunicat al guvernului suedez , iar următorul pas este negocierea contractului cu Saab pentru achiziția a „până la 10” aeronave GlobalEye. Ce se schimbă operațional pentru NATO GlobalEye este prezentat ca o platformă de „avertizare timpurie și control aerian” care poate furniza supraveghere simultană în domeniile aerian, maritim și terestru, de pe o singură aeronavă. Potrivit lui Mark Rutte, sistemul ar trebui să îmbunătățească imaginea operațională disponibilă comandanților și să ajute la detectarea și urmărirea amenințărilor complexe, inclusiv: roiuri de drone; rachete balistice; rachete de croazieră. „Timp de decenii, NATO s-a bazat pe flota de aeronave E-3 AWACS, ochii noștri în cer. (…) Ne-au servit foarte bine și continuă să o facă, însă se apropie de sfârșitul duratei lor de viață.” România, între statele care participă la achiziția comună România este inclusă între cele zece state aliate care participă, în faza inițială, la Inițiativa Alianței pentru Viitoarele Capabilități de Supraveghere și Control . Lista statelor menționate în material: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Pentru București, miza este accesul la o capacitate NATO de supraveghere și comandă folosită în mod curent pentru misiuni pe flancul estic, fără ca România să opereze singură o flotă proprie de acest tip. Context: înlocuirea unei capabilități NATO „deținute direct” de Alianță În prezent, NATO operează 14 aeronave AWACS, în serviciu din 1982, cu baza la Geilenkirchen (Germania). Flota este una dintre puținele capabilități militare deținute direct de NATO și este operată în comun de echipaje din 21 dintre cele 32 de state membre. Aceste aeronave au avut un rol important în misiunile de supraveghere după invazia Rusiei în Ucraina și au fost folosite anterior în Balcani, Afganistan și Irak, inclusiv pentru securitate la evenimente majore. Detalii despre platformă și competiție Conform informațiilor citate, GlobalEye este dezvoltat de Saab pe baza avionului Bombardier Global 6500 și poate rămâne în aer „mai mult de 11 ore”, fiind descris ca având costuri reduse de întreținere. Materialul notează și că GlobalEye a concurat cu Boeing E-7 Wedgetail. Potrivit Reuters, NATO renunțase în 2025 la planurile de a cumpăra șase E-7, după ajustări ale programului american și o orientare mai mare către capabilități bazate pe sateliți. Ce urmează Decizia anunțată deschide negocierile NATO–Saab pentru achiziția efectivă. Numărul final de aeronave ar putea depinde, potrivit Reuters, de opțiuni tehnice precum alegerea unei versiuni capabile de realimentare în aer, o capacitate existentă și la actualele AWACS. [...]
Zelenski cere accelerarea apărării antirachetă în Europa, invocând „revoluția dronelor” din Ucraina , într-un mesaj către aliații NATO despre cum experiența de pe front ar putea fi integrată în apărarea colectivă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a vorbit marți, la Forumul Industriilor de Apărare NATO de la Ankara, susținând că Ucraina a ajuns să dețină unele dintre cele mai puternice capabilități militare din Europa și că războiul modern s-a schimbat fundamental, cu dronele și lupta „de la distanță” ca element central. În acest context, el a argumentat că includerea acestor capabilități în arhitectura NATO „i-ar face pe toți mai puternici”. „Dacă ucrainenii știu deja cum să lupte astfel, atunci are sens ca aceste capabilități să devină parte a apărării colective a alianței. Asta ne-ar face pe toți mai puternici.” De ce contează: apărarea antirachetă rămâne „cea mai mare nevoie” a Ucrainei Dincolo de componenta de drone, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană, în special împotriva rachetelor balistice, pe care le-a descris drept „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a cerut statelor europene să accelereze dezvoltarea și producția de sisteme antibalistice, nu doar să se bazeze pe stocurile existente. În același mesaj, Zelenski a invocat limitele capacității actuale de producție pentru sistemul Patriot , afirmând că „producția actuală nu este suficientă” pentru cererea în creștere și solicitând sprijin pentru obținerea de licențe care să permită producția de sisteme Patriot în Ucraina. Argumentul operațional: dronele schimbă regulile, iar Ucraina spune că are dovada din teren Zelenski a comparat transformarea actuală a războiului cu momente istorice precum apariția mitralierelor în Primul Război Mondial, războiul cu tancuri în al Doilea Război Mondial și inventarea rachetelor. El a susținut că Ucraina a devenit un lider global în războiul cu drone, atât ofensiv, cât și defensiv. Printre afirmațiile prezentate: Ucraina ar elimina aproximativ 30.000 de militari ruși pe lună, „în principal folosind drone”; pentru luna iunie, Zelenski a indicat „aproape 28.000” și a spus că există confirmare video pentru fiecare caz. Ucraina ar fi lovit inclusiv ținte la mare distanță, menționând un atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Siberia și afirmând că loviturile asupra rafinăriilor rusești au devenit „noua realitate”. În Marea Neagră, dronele navale dezvoltate intern ar fi evoluat din platforme de lovire a navelor de război în sisteme „multirol”, capabile să atace și ținte terestre și aeriene. Rata de interceptare a dronelor rusești Shahed ar fi depășit 90%, ceea ce ar însemna „mii” de drone de atac oprite săptămânal. Zelenski a adăugat că Ucraina va rămâne vecină cu Rusia „mult timp după război”, motiv pentru care experiența acumulată ar avea valoare strategică pe termen lung pentru NATO. Ce propune Kievul: proiecte industriale comune și o „coaliție antibalistică” Președintele ucrainean a promovat și „ Drone Deal Initiative ”, descrisă ca un cadru pentru producție comună de drone, schimb de tehnologie, cooperare în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. În paralel, a reluat apelul pentru un „scut antibalistic” european, cerând sisteme „accesibile” și produse în masă „cât mai repede posibil”, avertizând că problema „nu poate aștepta până în 2030 sau mai târziu”. În final, Zelenski a cerut „mai multă determinare și mai multe decizii” privind apărarea aeriană, astfel încât subiectul să devină unul dintre rezultatele-cheie ale summitului NATO de la Ankara, și a mulțumit liderilor care susțin viitoarea aderare a Ucrainei la alianță. [...]
Coreea de Sud vizează un parteneriat „2.0” cu NATO pentru producția de armament , mizând pe extinderea cooperării dincolo de schimburi comerciale către cercetare comună, producție și operarea sistemelor de arme, potrivit G4Media . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și accelerarea accesului la tehnologii de vârf într-un context în care statele NATO caută să își consolideze industria de apărare. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a spus că țara sa speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii avansate, și în producția de sisteme de armament, conform Reuters, citată de Agerpres. Ce ar însemna „industria de apărare 2.0” Lee a pledat pentru modernizarea cooperării actuale cu NATO la un „parteneriat în industria de apărare 2.0”, care ar include, pe lângă schimburi de arme: cercetare comună; producție comună; operarea sistemelor de arme. În logica prezentată de liderul de la Seul, combinația dintre „capacitatea stabilă de producție” și „tehnologiile verificate” ale Coreei de Sud, pe de o parte, și experiența NATO, pe de altă parte, ar putea crește „semnificativ” capabilitățile de apărare ale ambelor părți. Contextul declarațiilor și mesajul către aliați Declarațiile au fost făcute la Forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO, desfășurat la Ankara, capitala Turciei. Președintele sud-coreean a susținut că țara sa este „un partener de încredere” pentru membrii NATO. Articolul nu oferă detalii despre proiecte concrete, calendare sau acorduri în negociere; rămâne, deocamdată, la nivelul unei intenții politice de extindere a cooperării către producție și dezvoltare tehnologică în domeniul apărării. [...]
România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]
Germania își mută o parte din lanțul de aprovizionare NATO pentru muniții cu rază lungă pe teritoriul propriu , după ce Rheinmetall și Lockheed Martin au semnat un memorandum pentru o societate mixtă care va produce și distribui rachete ATACMS în Europa, potrivit Economica . Acordul, semnat înaintea începerii summitului NATO din capitala Turciei, vizează „crearea primului centru european destinat producţiei, integrării şi distribuţiei de rachete ATACMS pentru forţele NATO şi ale aliaţilor europeni”, conform comunicatului Rheinmetall citat de publicație. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a precizat că producția va fi stabilită la fabrica din Unterluss, în nord-vestul Germaniei. Pentru Lockheed Martin, proiectul are o miză strategică de durată. Dennis Goege, director executiv pentru Europa, a declarat că aducerea coproducției ATACMS în Germania este „un semnal puternic pentru industria europeană de apărare şi pentru rezilienţa pe termen lung a NATO”. Conform informațiilor din articol, aceasta va fi prima unitate de producție de rachete ATACMS în afara Statelor Unite. De ce contează: capacitate industrială europeană pentru un sistem folosit în războiul din Ucraina ATACMS sunt rachete cu rază de acțiune de 300 de kilometri, lansate de pe sisteme terestre HIMARS, și au fost folosite intens de Ucraina în războiul cu Rusia. Articolul amintește că administrația fostului președinte american Joe Biden a autorizat la sfârșitul anului 2024 furnizarea acestor rachete către Kiev, după o perioadă de ezitări. În paralel, Ucraina a cerut și rachete americane Tomahawk cu rază lungă, însă Washingtonul nu a dat curs solicitării. Din Europa, armata ucraineană a primit rachete franco-britanice Storm Shadow/SCALP, cu lansare aeriană, pentru care și-a adaptat ca platformă de lansare avioane Sukhoi SU-27. Context: presiunea pe Germania pentru Taurus rămâne, dar Berlinul a refuzat până acum Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca Germania să transfere rachete Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, însă solicitarea a fost respinsă până în prezent de Berlin. Fostul cancelar Olaf Scholz a justificat refuzul prin riscul unei implicări a militarilor germani, invocând faptul că programarea rachetelor Taurus pentru lovirea țintelor poate necesita participarea personalului german instruit, similar modului în care ar proceda militarii britanici și francezi în cazul Storm Shadow/SCALP. [...]
