Știri
Știri din categoria Apărare
Germania își accelerează creșterea bugetului de apărare pentru a atinge mai devreme ținta NATO, pe fondul presiunilor politice venite dinspre Washington și al tensiunilor transatlantice care riscă să influențeze postura de securitate a Europei, relatează Al Jazeera.
Cancelarul Friedrich Merz a apărat nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat criticile la adresa aliaților NATO, numind distribuția efortului financiar „ridicolă” și „unilaterală” în postări pe Truth Social. Reacția lui Merz vine înaintea reuniunii liderilor NATO programate săptămâna viitoare la Ankara.
Întrebat despre comentariile lui Trump, Merz a spus că Germania își va dubla bugetul de apărare în următorii patru ani și a prezentat demersul drept „cel mai mare efort” făcut până acum pentru întărirea capacităților de apărare.
„Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne consolida capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem niciun motiv să ne ferim de nimeni.”
Merz a adăugat că Germania își asumă această poziționare și prin prisma rolului său în Uniunea Europeană.
În contextul în care, la solicitarea SUA, liderii NATO au convenit o țintă de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare de bază (precum armament și trupe) până în 2035, Merz a susținut că Germania va ajunge mai repede la acest prag.
Potrivit declarațiilor sale, Berlinul ar urma să atingă ținta de 3,5% „deja în 2029”, înaintea termenului agreat.
Schimbul de replici are loc pe fondul unei relații SUA–Europa descrise ca tensionate în actualul mandat al lui Trump, început în ianuarie 2025. Al Jazeera notează că, deși în primul mandat (2017–2021) mai mulți lideri europeni au fost mai degrabă distanți față de Trump, de această dată există încercări de a adopta o abordare mai conciliantă.
În paralel, relațiile s-au deteriorat din mai multe motive menționate în material, inclusiv:
În acest context, Al Jazeera mai consemnează că Merz l-a iritat pe Trump în aprilie, când a spus că SUA ar fi fost „umilită” de Iran, iar Trump a răspuns afirmând că SUA ar retrage 5.000 de militari staționați în Germania.
Recomandate
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
Germania vrea să mute în țară producția unor arme americane esențiale pentru a-și acoperi mai rapid nevoile de înzestrare, pe fondul limitărilor de capacitate din SUA și al presiunii din NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare, potrivit Agerpres . Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că Berlinul este interesat de acorduri care să permită fabricarea în Germania a „anumitor sisteme, sau componente de sisteme” americane, invocând faptul că „capacitățile de producție americane sunt limitate” și că este nevoie de o creștere urgentă a acestora. Declarațiile au fost făcute la Berlin, într-o conferință de presă alături de cancelarul Friedrich Merz și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. De ce contează: blocajele de producție și stocurile limitate împing spre localizare Miza este una operațională: cererea pentru echipamente americane – în special rachete și interceptoare, precum Patriot – a crescut pe fondul multiplicării crizelor globale, iar stocurile sunt descrise ca fiind limitate, inclusiv după utilizarea pe scară largă în Ucraina și în Golf. În acest context, producția pe teritoriul Germaniei ar putea reduce timpii de livrare și dependența de liniile de fabricație din SUA, fără a elimina însă nevoia de sisteme americane pe termen mediu. Independență europeană, dar fără renunțarea la sistemele SUA Germania și alți membri europeni ai NATO vor să își dezvolte în paralel propriile industrii de apărare, în condițiile în care președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage forțe americane din Europa. Pistorius a susținut însă că o „mai mare independență” nu înseamnă renunțarea la echipamentele americane, argumentând că există arme pe care Europa nu le produce și „de care avem nevoie urgentă în următorii cinci până la zece ani”. La rândul său, Mark Rutte a lăudat eforturile Germaniei de consolidare a forțelor armate și a indicat că summitul NATO din Turcia (7–8 iulie) va discuta și despre întărirea industriei de apărare. În evaluarea sa, chiar și în ipoteza încheierii războiului din Ucraina, Rusia „va rămâne o amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Planul SUA de reduceri suplimentare ale trupelor din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , ar fi vrut să-l anunțe la reuniunea NATO de la Bruxelles, dar inițiativa a fost respinsă de Marco Rubio, consilierul de securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza este una operațională pentru aliați: incertitudinea privind prezența militară americană în Europa rămâne, iar deciziile sunt amânate în interiorul administrației de la Washington. Hegseth intenționa să comunice că Washingtonul pregătește reduceri ale forțelor sale din Europa „mai drastice” decât măsuri deja vehiculate, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Wall Street Journal , care citează surse familiarizate cu subiectul. Ce a rămas, deocamdată, pe masă: o revizuire de până la șase luni În locul unui anunț privind reduceri suplimentare, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a poziționării forțelor americane în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Potrivit relatării citate, episodul sugerează că administrația americană nu a decis încă ritmul și amploarea potențialelor reduceri. Context: presiune politică pe aliați și semnale contradictorii În același context, Donald Trump i-a criticat public pe aliații NATO, afirmând că SUA cheltuiesc mai mult decât orice altă țară pentru NATO „fără a obține niciun beneficiu”. După revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a cerut majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar aliații au convenit la summitul NATO de anul trecut creșterea țintei de la 2% la 5% din PIB. Mediafax mai notează că, în luna mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar tot în mai The Wall Street Journal a relatat suspendarea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, de circa 4.000 de soldați. În paralel, perspectiva unor reduceri suplimentare rămâne „iminentă”, iar Hegseth și consilierul său principal pe politică, Elbridge Colby, sunt prezentați ca fiind hotărâți să reducă efectivele americane angajate în Europa. [...]
Președintele Lituaniei avertizează că ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare riscă să fractureze alianța dacă o parte dintre state rămân la niveluri de 2–2,5%, potrivit Politico . Mesajul vine înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, pe fondul presiunilor crescânde pentru majorarea bugetelor militare în Europa. Gitanas Nausėda a spus la Berlin, într-o conferință comună cu omologii din Letonia și Estonia și cu cancelarul german Friedrich Merz , că diferențele mari de efort bugetar ar împărți „în mod natural” alianța „în două sau trei părți”, afectând „spiritul apărării colective” și solidaritatea internă. 5% din PIB până în 2035: angajament politic, execuție incertă Statele NATO (cu excepția Spaniei) au convenit la summitul de anul trecut de la Haga să ajungă la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035. Publicația notează însă că, în condițiile în care multe țări europene sunt „mult sub” acest nivel și se confruntă cu constrângeri fiscale, rămâne neclar câte vor reuși să atingă ținta. În acest context, țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — sunt prezentate drept unele dintre cele mai mari cheltuitoare din Europa raportat la dimensiunea economiei, iar întâlnirea de la Berlin a avut ca obiectiv coordonarea pozițiilor înainte de summitul NATO de la Ankara. Miza politică: menținerea angajamentului SUA în NATO Un obiectiv-cheie pentru liderii europeni la Ankara va fi să-l convingă pe președintele SUA, Donald Trump, că Europa face suficient pentru creșterea cheltuielilor de apărare, pe fondul temerilor că acesta ar putea slăbi angajamentul american față de alianță sau ar putea penaliza țările care nu ating pragurile asumate. Trump a criticat public nivelul cheltuielilor europene, într-o postare pe Truth Social, și a indicat explicit mai multe state, inclusiv Germania, pe care a calificat cheltuielile de apărare drept „ridicole”. Germania promite accelerare: „dublăm bugetul apărării în patru ani” Întrebat despre postarea lui Trump, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania face pași pentru a atinge ținta NATO, pe care Berlinul s-a angajat să o atingă până în 2029. „Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem nimic de ascuns față de nimeni.” Pentru economiile europene, disputa nu este doar una de securitate, ci și de alocare bugetară: dacă ținta de 5% rămâne un angajament cu implementare inegală, riscul — semnalat de Nausėda — este ca diferențele de efort să se transforme într-o problemă de coeziune și credibilitate a NATO, chiar în momentul în care alianța încearcă să-și consolideze postura de descurajare. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
Aliații europeni din NATO au acoperit rapid aproape toate golurile operaționale apărute după reducerea unor resurse militare americane, într-un test practic de „autonomie” pe termen scurt înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Declarațiile îi aparțin generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), și vin în contextul în care Washingtonul a decis, la 3 iunie, să reducă o parte din resursele pe care le pune la dispoziția Alianței în situații de criză. Miza, dincolo de mesajul politic, este una operațională: cât de repede pot statele europene să umple goluri critice dacă SUA își reorientează temporar capacitățile. Ce a retras Pentagonul și de ce contează Decizia Pentagonului a inclus retragerea unor capabilități precum un portavion și navele sale de sprijin, avioane de realimentare în zbor și zeci de avioane de luptă. Potrivit materialului, mișcarea are legătură cu reorientarea atenției strategice a SUA către Indo-Pacific, în special către provocările asociate Chinei. Pentru NATO, impactul imediat ține de disponibilitatea rapidă a unor mijloace care, în scenarii de criză, pot fi decisive pentru mobilitate, superioritate aeriană și prezență navală. Unde încă nu există echivalente europene Generalul Grynkewich a indicat că, acolo unde aliații europeni nu au încă echipamente similare celor retrase de SUA, NATO analizează alternative care să ofere „același efect operațional” — adică rezultate comparabile în teren, chiar dacă mijloacele diferă. Nu au fost oferite detalii despre capabilitățile exacte vizate. În paralel, comandantul suprem al NATO a cerut statelor europene să pună la dispoziția Alianței mai multe echipamente și a început să analizeze variante de rezervă pentru scenariul în care Europa ar fi atacată. Context: ce este Modelul de Forțe al NATO Reducerea contribuției americane vizează Modelul de Forțe al NATO, mecanismul prin care Alianța stabilește ce forțe și echipamente pot fi mobilizate de cele 32 de state membre în timp de pace, în criză sau în cazul unui conflict. Planul prevede ce resurse pot fi puse la dispoziția comandanților NATO, etapizat, în primele șase luni ale unui eventual război — un orizont care face ca „golurile” de capabilități să fie o problemă de planificare, nu doar de inventar. Cum au reacționat aliații și ce spune conducerea NATO O parte dintre aliați au fost surprinși de decizia Pentagonului și au început să își verifice stocurile și capabilitățile pentru a identifica resurse suplimentare utilizabile în cazul unui atac asupra unui stat membru. Exemplul dat este Marea Britanie, care a ridicat nivelul de pregătire pentru un al doilea portavion și pentru avioanele de luptă F-35, astfel încât acestea să poată fi folosite rapid în situații de urgență. La nivel politic, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat impactul reducerii contribuției americane și a susținut că esențială este repartizarea responsabilităților între aliați în cazul activării planurilor de apărare. El și-a exprimat convingerea că SUA ar transfera din nou resurse importante către Europa dacă ar izbucni un conflict, invocând precedentul operațiunilor legate de războiul cu Iranul. Rutte a făcut trimitere și la articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective: un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, chiar dacă tratatul nu obligă explicit la sprijin militar, iar în practică se așteaptă intervenția majorității aliaților. Ce urmează Subiectul intră direct pe agenda summitului NATO din 7-8 iulie din Turcia , unde planificarea militară este indicată ca temă majoră. Din perspectiva operațională, mesajul central este că Europa poate compensa rapid o parte semnificativă din retragerile americane, dar pentru capabilitățile greu de înlocuit NATO caută încă soluții care să mențină același nivel de eficiență în scenarii de criză. [...]
