Știri
Tag: parlamentul romaniei

Suspendarea lui Traian Băsescu din 2007 a declanșat un referendum național care a confirmat, cu 74% „NU”, că electoratul nu susținea demiterea , un episod care a fixat în practică una dintre cele mai puternice pârghii de control parlamentar asupra președintelui, potrivit unei treceri în revistă publicate de Adevărul . Pe 20 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat oficial pentru prima dată, iar referendumul pentru demitere urma să aibă loc pe 19 mai 2007, într-o sâmbătă. Pe buletinele de vot, cetățenii au fost întrebați dacă doresc demiterea șefului statului, iar rezultatul a fost un „NU” majoritar: 74% dintre votanți s-au opus demiterii, la un total de aproximativ 8,1 milioane de voturi exprimate. Cronologia procedurală: de la sesizare la votul Parlamentului Suspendarea din 2007 a început în februarie, când PSD a sesizat Curtea Constituțională privind inițierea procedurilor de suspendare. La 28 februarie, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR), iar președinte al comisiei a fost numit Dan Voiculescu. La 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat suspendarea președintelui pentru încălcarea Constituției, cu o majoritate „clară”, iar referendumul a fost programat pe 19 mai, la limita legală de 30 de zile, deși alegerile au loc de obicei duminica. Contextul zilei de 20 aprilie, în selecția „Istoria zilei” Materialul mai amintește și alte repere asociate datei de 20 aprilie, între care nașterea regelui Carol I (menționat ca născut la Sigmaringen și ajuns domnitor, apoi rege al României), nașterea lui Adolf Hitler (1889), dizolvarea partidului naționalist Totul pentru Țară (1938), aselenizarea misiunii Apollo 16 (1972), moartea Monicăi Lovinescu (2008) și moartea DJ-ului Avicii (2018). [...]

Președintele Nicușor Dan respinge varianta anticipatelor, invocând costul de timp și blocajul instituțional , într-un moment în care presiunea politică pentru resetarea majorității ar putea crește, dar mecanismul constituțional face scenariul greu de declanșat și lent, potrivit Mediafax . Întrebat dacă alegerile anticipate ar fi o soluție pentru situația politică actuală, șeful statului a argumentat că intenția de vot din sondaje este „relativ apropiată” de reprezentarea din Parlament, iar demersul ar însemna, în esență, o amânare a rezolvării crizei. „Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”. De ce anticipatele sunt greu de declanșat, potrivit Constituției Materialul trece în revistă condițiile constituționale pentru alegeri anticipate, subliniind că ele sunt posibile doar în urma dizolvării Parlamentului. Concret, anticipatele pot fi organizate numai dacă: două propuneri de guvern sunt respinse de Parlament la un interval de 60 de zile una de cealaltă; președintele solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului, după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. În plus, chiar și după respingerea a două propuneri de Executiv, anticipatele nu se declanșează automat: este necesară o solicitare expresă a președintelui, după îndeplinirea condițiilor. Mediafax notează și constrângeri suplimentare: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, nici în timpul stărilor excepționale (mobilizare, război, asediu sau urgență). Poziții divergente în partide În același context, este menționată poziția USR: ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că partidul este pregătit pentru scenariul alegerilor anticipate, dacă PSD își retrage miniștrii din guvern. În logica prezentată de președinte, însă, anticipatele ar prelungi perioada de incertitudine fără să schimbe semnificativ raportul de forțe, ceea ce mută presiunea spre soluții de guvernare în actuala configurație parlamentară. [...]