Știri
Știri din categoria Politică
După dezbaterile pe bugetul de stat pe 2026, sala de plen a rămas plină de deșeuri, potrivit Antena 3 CNN. Resturi precum cutii de pizza, pungi cu covrigei, doze de suc și sticle goale au fost surprinse pe băncile din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Situația a fost consemnată după ședința de joi noaptea, când parlamentarii s-au reunit pentru votul asupra proiectului bugetului de stat pentru 2026 și asupra bugetului asigurărilor sociale.
La ședința Parlamentului a participat și premierul României, Ilie Bolojan, notează sursa citată. Prezența șefului Guvernului a avut loc în contextul votului pe principalele documente bugetare ale anului.
Vineri dimineață, dezbaterile au fost reluate, conform aceleiași relatări. Materialul publicat de Antena 3 CNN este încadrat la conținut video și a fost publicat pe 20 martie 2026, la ora 12:57.
Episodul are relevanță publică în măsura în care ține de standardele de conduită și de funcționarea instituției în timpul uneia dintre cele mai importante proceduri parlamentare ale anului, adoptarea bugetului.
În informațiile prezentate de sursă nu sunt indicate reacții oficiale ale conducerii Parlamentului sau măsuri ulterioare legate de curățenie ori de eventuale reguli privind comportamentul în sala de plen.
Recomandate
PSD condiționează refacerea alianței cu PNL de schimbarea premierului, invocând riscuri pentru finanțările din PNRR. Potrivit Adevărul , primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan ar urma să treacă cu un vot „copleșitor”, iar încercările PNL de a convinge semnatari să-și retragă sprijinul „au reușit prea puțin”. Declarațiile vin în contextul moțiunii de cenzură depuse împotriva Executivului, pe care Vasilescu o vede ca având șanse mari de reușită. Ea a susținut că demersul liberalilor de a reduce susținerea pentru moțiune nu a avut efectul scontat. Miza invocată: PNRR și continuitatea guvernării Vasilescu a afirmat că PSD își dorește refacerea alianței guvernamentale cu PNL, dar „cu o altă conducere”, criticându-l direct pe premierul Ilie Bolojan. În declarațiile sale, ea a pus pe seama acestuia riscul pierderii unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Noi sperăm ca această alianță să se refacă, dar cu o persoană capabilă și care înțelege lucrurile. Pierdem finanțările din PNRR din prostia unui singur om” Argumentul politic: presiunea din teritoriu și scenariul anticipatelor Primarul Craiovei a mai spus că, din contactul direct cu cetățenii, ar rezulta un nivel ridicat de nemulțumire față de actualul premier, susținând că reacțiile din mediul online nu ar reflecta „realitatea din teren”. În privința posibilității unor alegeri anticipate, Vasilescu a declarat că PSD ar obține un rezultat cel puțin similar cu cel de la ultimele alegeri parlamentare, dacă scrutinul ar avea loc „mâine”. [...]
Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură , o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres , votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură. Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu , care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”. Ce semnal politic transmite votul „la vedere” În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului. Ce urmează Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare. [...]
Plecarea Victoriei Stoiciu din grupul PSD schimbă aritmetica internă din Senat , prin trecerea ei la statutul de parlamentar independent, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Senatoarea a anunțat luni, de la tribuna Senatului, că nu va mai activa în grupul PSD. „Începând cu data de astăzi nu voi mai activa în grupul PSD, ci voi activa ca parlamentar independent” Decizia vine la câteva zile după ce Stoiciu și-a dat demisia din Partidul Social Democrat, în contextul refuzului de a semna moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului. În mesajul public anterior, ea a indicat că ruptura s-a produs când „viziunea” sa și „direcția actuală a partidului” au intrat „pe contrasens total”. Miza politică: moțiunea și linia de demarcație față de extremism Stoiciu a legat explicit decizia de nevoia unui „cordon sanitar” care să țină „forțele extremiste” în „izolare politică totală”, avertizând că abaterea de la acest principiu ar avea consecințe pe termen lung. „Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor” În argumentația sa, senatoarea a invocat și perioada interbelică, susținând că ascensiunea fascismului nu a fost „subită”, ci rezultatul unor „concesii repetate” făcute de forțele democratice „pentru calcule politice mici și rațiuni de moment”. Ce a mai spus senatoarea În final, Stoiciu a afirmat că nu poate susține un proiect politic care, în opinia sa, se abate de la valori democratice fundamentale. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece” [...]
USR își suspendă practic rolul de „balama” la moțiune și condiționează orice viitoare înțelegere cu PSD , într-o mișcare care poate complica rapid formarea unei majorități dacă moțiunea trece. Potrivit HotNews , președintele USR Dominic Fritz a anunțat că parlamentarii partidului vor fi prezenți în plen, dar nu vor participa la votul asupra moțiunii de cenzură . Decizia a fost luată într-o ședință a deputaților și senatorilor USR, la care a participat parțial și premierul Ilie Bolojan. Fritz a spus că o abordare similară ar urma să aibă și PNL și UDMR. Ce urmărește USR și de ce contează pentru stabilitatea guvernării Prin neparticiparea la vot, USR evită să fie asociat direct cu o eventuală cădere a guvernului, dar transmite și un mesaj de delimitare față de jocul politic dintre PSD și AUR. Fritz a susținut că moțiunea ar urma să eșueze, invocând „aritmetica” parlamentară și ideea că nu toți semnatarii vor vota pentru adoptare. În același timp, liderul USR a ridicat miza pentru relația cu PSD: partidul nu va mai intra la negocieri cu social-democrații dacă aceștia votează moțiunea alături de AUR, pe motiv că un astfel de vot ar indica renunțarea PSD la o direcție „pro-europeană”, în formularea sa. Scenariile invocate: guvern minoritar, opoziție sau anticipate Fritz nu a exclus complet ca moțiunea să treacă. În acest caz, a indicat că USR ar putea ajunge în opoziție, dar a menționat și varianta unui guvern minoritar, pe care a numit-o „realistă” și „sănătoasă”. „Mâine vom explora toate opțiunile, de exemplu opțiunea unui guvern minoritar este una realistă și credem noi sănătoasă. Nu ne e frică de anticipate și nici de opoziție.” El a mai spus că președintele Nicușor Dan va chema partidele la consultări pentru a discuta opțiunile și că USR își va argumenta poziția privind imposibilitatea continuării cu PSD, dacă social-democrații votează moțiunea. Poziția față de premier și rolul președintelui Dominic Fritz a respins ideea că președintele Nicușor Dan ar susține schimbarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier, afirmând că nu l-a auzit pe președinte cerând „debarcarea” acestuia și că ar fi vorba despre o „narativă” promovată de PSD. [...]
Înaintea votului la moțiunea de cenzură , PSD își disciplinează parlamentarii și acuză PNL de „cumpărare de voturi” , potrivit stenogramelor din ședința internă relatate de Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu către liderii partidului mizează pe ideea că presiunile și negocierile purtate de liberali pentru a salva Guvernul nu au produs rupturi în tabăra PSD. Conform sursei citate, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că „emisarii lui Bolojan”, coordonați de europarlamentarul Dan Motreanu, „au eșuat lamentabil” în încercarea de a obține voturi împotriva moțiunii, susținând că „toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”. Acuzațiile: negocieri pe funcții și „adeziuni” în schimbul unor posturi În aceeași intervenție, liderul PSD ar fi acuzat PNL că ar fi „vândut adeziuni” în schimbul unor posturi în administrație, menționând explicit Administrația Cimitirelor. În stenogramele prezentate, Grindeanu descrie discuțiile ca fiind motivate de „funcții și bani”, nu de „principii și valori”. „Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan. Mâine vom schimba direcția greșită în care merge România”. Ce spune PSD despre aritmetica votului și ce a încercat PNL Tot potrivit informațiilor prezentate, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi afirmat în ședință că inițiatorii moțiunii ar avea „peste 270 de voturi”, „și asta fără voturile PNL”. „Mergem înainte. Nu putem lăsa România pe mâna unor șacali. PSD va salva încă o dată țara”. Pe partea PNL, Antena 3 relatează că Dan Motreanu ar fi admis, într-o ședință cu grupurile parlamentare ale liberalilor la care a participat și premierul Ilie Bolojan , că discuțiile purtate cu 50 de semnatari ai moțiunii nu au dus la un rezultat favorabil. În paralel, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, pentru a-i convinge să nu voteze demiterea Guvernului. Informațiile provin din relatări atribuite unor „surse” și stenograme prezentate de publicație; articolul nu include documentele în integralitate sau confirmări independente ale acuzațiilor. Contextul imediat este votul asupra moțiunii de cenzură, unde miza operațională pentru partide este menținerea coeziunii interne și controlul voturilor în plen. [...]
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]
