Știri
Tag: parlamentul romaniei

Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice , potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna , citate de Mediafax . Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”. În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”. „Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni” Excepții rare și rotația miniștrilor Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție. Contextul invocat: din 2004 încoace, fără mandate duse „cap-coadă” Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase , iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru. „Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.” [...]

Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]