Știri
Știri din categoria Politică
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță cere o schimbare „din temelii” a Parlamentului, susținând că România traversează o criză profundă de reprezentare, în care partidele ar urmări procente și interese proprii, nu nevoile oamenilor, potrivit Mediafax. Mesajul, publicat pe Facebook, ridică miza politică pe tema legitimității și funcționării instituțiilor, într-un moment descris de el drept unul de blocaj.
Ștefănuță afirmă că „în acest moment politica nu mai reprezintă pe oameni”, acuzând liderii de partid că „se reprezintă strict pe ei, pe șefii de partid” și că discursul public este dominat de calcule electorale, nu de probleme sociale.
„Ei vorbesc de procente, nu de oameni”, a declarat acesta.
Europarlamentarul susține că partidele își consolidează legitimitatea electorală prin mecanisme pe care le descrie ca fiind protejate de „praguri electorale”, „control de stat” și „milioane de euro de la noi”, fără ca materialul să detalieze la ce tipuri de finanțare sau instrumente instituționale se referă concret.
În aceeași linie, el cere o schimbare radicală a sistemului politic, nu „reforme punctuale”.
„Eu cred că România trebuie schimbată nu doar pe alocuri, ci trebuie ras tot”, a afirmat el.
Ștefănuță invocă un „moment Ungaria” ca exemplu de schimbare rapidă a „sursei puterii”, respectiv Parlamentul, despre care spune că ar trebui „schimbat radical, din temelii”, fără „scuze că «nu se poate» și că «nu pot»”.
Materialul nu oferă detalii suplimentare despre ce eveniment anume din Ungaria are în vedere europarlamentarul și nici despre un calendar sau un set de măsuri concrete care ar urma din această poziționare.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își extinde marți consultările pentru formarea guvernului , într-un calendar care include atât grupuri parlamentare, cât și o întâlnire cu partidul extremist POT, potrivit G4Media . Miza imediată este conturarea unei majorități de vot în Parlament, după ce PNL și USR au indicat deja rezerve privind susținerea viitorului executiv. Calendarul consultărilor de marți Conform programului anunțat, Tomac are întâlniri cu: UDMR – ora 10:00 Grupul Minorităților Naționale – ora 15:00 Grupul Uniți pentru România – ora 16:00 Grupul PACE – ora 17:00 POT – ora 18:00 Cu excepția UDMR, întâlnirile au loc la grupul fiecărei formațiuni din Parlament. Ulterior, sunt prevăzute discuții și cu membrii neafiliați. Cine sunt grupurile „noi” din Parlament, relevante în ecuația votului Publicația notează că grupul parlamentar „Uniți pentru România” este format în principal din deputați aleși inițial pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), care s-au desprins ulterior de conducerea partidului. Liderul grupului este Răzvan Mirel Chiriță, iar Victor Ponta a anunțat recent că a părăsit grupul PSD din Camera Deputaților și s-a afiliat la „Uniți pentru România”. Grupul PACE este constituit din parlamentari care au părăsit partide suveraniste precum SOS România, Partidul Oamenilor Tineri și Alianța pentru Unirea Românilor. Context: semnale de blocaj la vot Luni, Eugen Tomac s-a întâlnit cu reprezentanții PSD, PNL și USR. După discuții, liderii PNL și USR au declarat că sunt șanse mici să voteze guvernul, urmând ca decizia finală să fie luată după consultări interne. AUR și-a menținut poziția anunțată încă de la desemnarea lui Tomac: nu va vota acest guvern. [...]
George Simion ridică miza crizei politice cerând suspendarea președintelui Nicușor Dan și împingând agenda spre alegeri anticipate , o strategie care poate prelungi incertitudinea instituțională și bloca formarea unei majorități guvernamentale, potrivit Libertatea . Liderul AUR a susținut că ieșirea din criza politică nu ar fi un guvern „creionat” de Eugen Tomac — pe care AUR spune că nu îl va vota — ci organizarea de alegeri anticipate. Mesajul a fost publicat de Simion pe Facebook marți, 9 iunie, în aceeași postare în care a cerut suspendarea șefului statului. În analiza citată, politologul Radu Magdin apreciază că demersul lui Simion urmărește să capitalizeze tensiunile din societate și să amplifice presiunea publică în contextul blocajului politic. „Cert este că dumnealui pedalează pe nervozitatea crizei politice actuale încercând să crească adițional tensiunea socială și politică”, a afirmat Magdin. Ce ar însemna, procedural, o suspendare Constituția prevede, la articolul 95 , că președintele poate fi suspendat dacă săvârșește „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției, fără ca legea să detalieze ce intră în această categorie. Pașii principali ai procedurii sunt: inițierea propunerii de suspendare de cel puțin o treime dintre deputați și senatori; solicitarea unui aviz consultativ de la Curtea Constituțională (aviz care nu este obligatoriu pentru Parlament); votul în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului; dacă suspendarea trece, organizarea în cel mult 30 de zile a unui referendum pentru demiterea președintelui. Miza politică: presiune pe negocieri și pe majoritatea parlamentară Nu este prima dată când AUR invocă suspendarea lui Nicușor Dan. Potrivit articolului, luna trecută, înaintea negocierilor oficiale pentru formarea noului guvern, reprezentanții AUR au avertizat că vor demara procedura dacă președintele nu îi cheamă și pe ei la discuții. O dificultate majoră rămâne însă strângerea semnăturilor necesare pentru inițierea procedurii, au declarat surse politice pentru Libertatea. În acest context, Magdin susține că AUR ar fi „beneficiar real” al tensiunilor și al radicalizării unei părți a societății, pe fondul „eșecului perceput” al clasei politice proeuropene și al președintelui de a livra rapid o soluție la criza politică. Context: poziția președintelui și precedentul post-1989 Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, deoarece consideră că nu a încălcat Constituția, notează Libertatea. După 1989, singurul președinte suspendat de Parlament a fost Traian Băsescu , de două ori (în 2007 și 2012). [...]
Negocierile pe Legea salarizării unitare intră în zona de „corecții punctuale”, cu efect direct în grilele din sănătate , după un prim acord de principiu între Sindicatul Național Forța Legii și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Antena 3 . Înțelegerea vizează modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, astfel încât să fie aduși la nivelul coeficienților prevăzuți pentru fizicienii medicali, pentru același grad profesional. Sindicatul spune că această schimbare a proiectului a fost agreată „de principiu” la ultimele consultări de la Ministerul Muncii. Miza invocată de organizația sindicală este eliminarea unei diferențieri salariale pe care o consideră nejustificată prin nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității în laboratoarele din sistemul public de sănătate. „Biologii, biochimiştii, chimiştii şi fizicienii medicali lucrează adesea în aceleaşi laboratoare, participă la acelaşi act medical şi de sănătate publică şi contribuie în mod direct la diagnosticul, supravegherea şi protejarea sănătăţii populaţiei. Pentru muncă de valoare comparabilă trebuie să existe şi o salarizare comparabilă”, se arată într-un comunicat transmis de sindicat. Separat, Forța Legii a susținut și necesitatea reevaluării coeficienților de salarizare pentru psihologi, astfel încât aceștia să reflecte nivelul de pregătire profesională, caracterul reglementat al profesiei și responsabilitățile din sănătatea publică și serviciile medicale. După prima rundă de consultări cu sindicatele, Dragoș Pîslaru a spus că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul” și că discuțiile au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”. Calendar și parametri-cheie din proiect Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede: raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar; valoare de referință pentru 2027: 4.100 lei . Legea este și un jalon din PNRR , ceea ce înseamnă că trebuie promulgată până la 1 august, conform informațiilor din material. [...]
