Știri
Știri din categoria Politică
Moratoriul privind accesarea fondurilor europene devine un test de stabilitate politică, iar premierul Ilie Bolojan spune că măsura „necesară pentru finalizarea investițiilor” ar trebui discutată cu toate grupurile parlamentare, pe fondul unei situații „complicate” în Legislativ, potrivit Agerpres.
Bolojan a argumentat că, într-un context de instabilitate și „pulverizare politică”, interesul României de „a nu pierde bani” nu ar trebui să aibă „culoare politică”, motiv pentru care ar merita un dialog extins în Parlament pe tema moratoriului.
Șeful Guvernului a indicat că prioritatea este ca România „să nu piardă timp” și să se asigure funcționarea Executivului, inclusiv prin adoptarea legislației necesare pentru absorbția fondurilor europene. În acest cadru, moratoriul este prezentat ca un instrument pentru a putea finaliza investiții considerate importante.
Întrebat dacă PNL va discuta și cu AUR pentru formarea unui guvern minoritar, Bolojan a spus că nu a inițiat discuții în acest sens și că mandatul de negociere vizează partidele aflate „astăzi” în coaliția guvernamentală: USR, UDMR și grupul minorităților.
Totuși, el a nuanțat că, în ceea ce privește moratoriul pentru fondurile europene, ar fi utilă o discuție cu toate grupurile parlamentare, dacă este posibil, tocmai pentru a evita pierderea de bani.
Întrebat separat dacă va discuta cu AUR și pentru a evita votarea moțiunii de cenzură depuse de PSD, premierul a răspuns că deciziile vor fi luate „în funcție de evoluția politică în zilele următoare”.
Bolojan a insistat că, în actuala configurație, pentru o formulă majoritară ar fi nevoie de o coaliție de „cel puțin trei - patru partide”, iar un guvern minoritar ar depinde de condiții precum blocarea unei moțiuni de cenzură, dar „e greu de spus” cum se poate ajunge acolo în acest moment.
Recomandate
PNL și USR cer oprirea votului online în Parlament , invocând degradarea activității parlamentare și nevoia de prezență fizică la dezbateri, potrivit news.ro . Solicitarea a fost depusă oficial la conducerea Camerei Deputaților de grupurile reunite ale celor două partide. Deputatul PNL Raluca Turcan a argumentat că votul online a fost introdus în pandemie și a fost menținut ulterior pentru a permite finalizarea proiectelor de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă „pandemia s-a încheiat” și „PNRR s-a încheiat”, astfel că „nu mai există nicio motivație” pentru păstrarea acestui mecanism. Miza: reguli mai stricte de prezență și funcționare Turcan a susținut că Parlamentul „nu este work from home” și că votul ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri, nu doar o reacție la indicațiile liderilor de grup. În acest context, PNL și USR cer renunțarea la votul online și pregătesc solicitări suplimentare privind modul de lucru în comisii. Concret, potrivit declarațiilor citate, ar urma să fie cerute și măsuri care să vizeze: desfășurarea comisiilor cu prezență fizică; eliminarea suprapunerii ședințelor de comisie, astfel încât parlamentarii să poată participa la dezbateri. Argumentul politic: „activitatea s-a degradat” Raluca Turcan a afirmat că activitatea parlamentară „s-a degradat foarte mult” și a pus această evoluție și pe seama votului online. Ea a mai spus că în democrații „puternice” votul online nu mai este acceptat în Parlament. În același registru, deputatul PNL a criticat parlamentarii care își concentrează activitatea în zona de expunere pe rețele sociale, afirmând: „Sunt zeci de parlamentari care sunt cunoscuţi pe TikTok, dar abia dacă au păşit în instituţia Parlamentului şi îşi desfăşoară întreaga activitate, confortabil, dintr-un fotoliu şi un vot pe tabletă.” Ce urmează Solicitarea a fost depusă în Biroul de conducere al Camerei Deputaților, iar următorul pas este discutarea ei la nivelul conducerii Camerei. Materialul nu precizează un calendar sau o decizie deja luată privind eliminarea votului online. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
Președintele Senatului Mircea Abrudean spune că ancheta internă are limite. Într-o declarație citată de Antena 3 , Abrudean susține că, dincolo de „clarificări” deja oferite public, Comisia pentru Constituționalitate nu ar mai avea ce să obțină din investigarea întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Simina Tănăsescu. Potrivit lui Abrudean, atât Bolojan, cât și Tănăsescu au explicat public contextul întrevederii din 14 august, iar o anchetă parlamentară nu ar putea depăși acest nivel de lămuriri. Declarația vine în condițiile în care întâlnirea a fost intens contestată politic, pe fondul suspiciunilor privind separația puterilor în stat. Ce spune Abrudean despre locul întâlnirii și „separația puterilor” Abrudean afirmă că a aflat din presă despre întâlnirea desfășurată în biroul său și că a existat o înțelegere cu premierul ca acesta să poată folosi acel spațiu pentru întâlniri la Parlament, fără ca președintele Senatului să ceară detalii despre interlocutori. „În afară de clarificări, nu văd ce se mai poate obține. Asta este realitatea.” În același timp, șeful Senatului spune că ar fi nevoie de o clarificare mai bună a legislației, astfel încât „suspiciuni” similare să nu mai apară în cazul unor întâlniri între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor. Ce a făcut comisia și ce urmează Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a vizionat imaginile de supraveghere și a audiat ofițerul SPP care asigura paza în 14 august, în biroul președintelui Senatului. Ilie Bolojan nu s-a prezentat la audiere, deși fusese chemat, iar audierea era programată la ora 11.00. Imaginile cu Bolojan și Tănăsescu au fost difuzate în premieră în emisiunea „Decisiv”, realizată de Cătălina Porumbel. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să declare constituțională Legea integrității , decizie care, conform materialului, ar urma să ducă la pierderea funcției de primar al municipiului Timișoara de către Dominic Fritz. Bolojan a declarat, la Oradea, că întâlnirile între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor sunt firești când vizează chestiuni administrative și nu înseamnă amestec în dosare aflate pe rol. Curtea Constituțională, într-un comunicat, a precizat că discuțiile cu executivul au ca obiect exclusiv organizarea și administrarea instituției și a respins ideea că s-ar fi discutat despre sesizarea la Legea ANI. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
PNL cere autosesizarea instituțiilor după un zbor privat spre Mykonos atribuit unor demnitari și unui judecător CCR , pe fondul întrebărilor legate de cine a plătit deplasarea și dacă astfel de beneficii pot afecta independența funcției publice, potrivit Antena 3 . PNL solicită PSD să explice public deplasarea în Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, într-un avion privat, alături de judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri, conform unui comunicat al partidului. În comunicat, liberalii cer lămuriri privind „scopul real al călătoriei”, motivul pentru care au fost suportate cheltuielile și criteriile de selecție a pasagerilor. PNL invocă și o estimare a presei, potrivit căreia zborul cu avionul privat „putea costa aproximativ 50.000 de euro” (aprox. 250.000 lei), și susține că „informațiile apărute ulterior” ar indica faptul că una dintre deplasări ar fi fost plătită de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) . Miza: integritatea și independența funcției publice PNL afirmă că judecătorul CCR Cristian Deliorga ar trebui să explice de ce a acceptat o astfel de deplasare „alături de politicieni și oameni de afaceri”, cine l-a invitat și dacă i s-a cerut ceva în schimbul beneficiilor. Partidul cere ca „organele competente să se autosesizeze”, iar Curtea Constituțională „să verifice dacă asemenea relații au afectat sau puteau afecta independența judecătorului”. Ce se știe despre zbor și lista pasagerilor, potrivit datelor invocate Florin Manole ar apărea pe lista pasagerilor unui avion privat care a plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către Mykonos, potrivit unor date de zbor obținute de NewsCenter.ro, mai notează publicația. Conform aceleiași relatări, în avion s-ar fi aflat: judecătorul CCR Cristian Deliorga; fostul premier Victor Ponta; senatorul UDMR István-Loránt Antal; foștii miniștri Nicolae Bănicioiu și Ovidiu Silaghi; directorul Aeroporturilor București, Bogdan Mîndrescu; omul de afaceri Gruia Stoica. Potrivit informațiilor citate, Gruia Stoica a declarat pentru NewsCenter.ro că zborul ar fi fost plătit de CCIR, instituție care ar fi ales invitații din aeronavă. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia , într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale. România, introdusă în narațiunea despre „interferențe” externe Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu , descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”. „În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov. Contextul imediat: alegeri în Rusia, 18–20 septembrie Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale. [...]
