Știri
Știri din categoria Politică
Procedura de desemnare a unui nou premier după o moțiune de cenzură ar depinde de majoritatea din Parlament, iar președintele ar trebui să declanșeze consultări cu partidele înainte de a face o nominalizare, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, citate de Mediafax.
Bolojan a spus că, dacă Guvernul „nu mai are susținere în Parlament și cade printr-o moțiune de cenzură” sau dacă se vacantează postul de premier, „în mod cert” șeful statului face consultări cu partidele parlamentare. În urma acestor discuții, președintele poate desemna un nou prim-ministru, însă propunerea „va ține cont de configurația parlamentară”.
Premierul a insistat că nominalizarea ar trebui să aibă în spate sprijin politic suficient pentru a trece de votul Parlamentului.
„Premierul propus se bazează, cu certitudine, pe sprijinul partidului său sau pe o majoritate parlamentară”.
În același context, Bolojan a atras atenția asupra dificultății de a forma o majoritate stabilă, afirmând că Legislativul este fragmentat și că „niciun partid nu a depășit 25%”, ceea ce ar impune coaliții de „cel puțin trei sau patru partide” pentru a asigura o majoritate.
Bolojan a menționat rolul UDMR în actuala formulă guvernamentală, pe care a numit-o „un factor de echilibru”, și a spus că nu există semnale privind o retragere de la guvernare.
Totodată, premierul a afirmat că nu urmărește obținerea unei alte funcții și că nu i s-a oferit o funcție, susținând că și-a asumat mandatul „într-un moment dificil” și că responsabilitatea guvernării trebuie privită dincolo de interesele de partid.
În final, Bolojan a avertizat că lipsa reformelor și a disciplinei financiare ar putea genera o reacție puternică în rândul electoratului, invocând riscul unui „vot antisistem” în 2028.
Materialul are ca sursă video B1 TV, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
UDMR avertizează că un guvern tehnocrat ar avea o majoritate fragilă și o viață scurtă , ceea ce ar complica adoptarea de legi și ar împinge partidele în opoziție imediat după învestire, potrivit Digi24 . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a făcut declarațiile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Kelemen Hunor a spus că UDMR își va decide votul în Parlament abia după ce va vedea lista de miniștri și programul de guvernare, indicând că o decizie ar putea veni spre finalul săptămânii viitoare, în funcție de calendarul prezentării în Legislativ. Liderul UDMR a menționat și o discuție telefonică „foarte scurtă” avută cu Tomac înainte de desemnare, urmând ca discuțiile să continue după nominalizare. De ce vede UDMR un risc operațional: guvern „de avarie”, fără sprijin stabil În evaluarea lui Kelemen Hunor, un guvern tehnocrat ar fi „o soluție de avarie” și ar funcționa greu într-un Parlament în care partidele ar intra rapid în opoziție, ceea ce ar face dificilă construirea unei majorități pentru proiecte legislative, „punctual”, prin negocieri de la caz la caz. El a invocat, ca exemplu, guvernul Cioloș (2015–2016), sugerând că un astfel de aranjament poate funcționa doar pe termen scurt, înainte de alegeri. Kelemen Hunor a mai argumentat că desemnarea lui Tomac ridică probleme de legitimitate politică, întrucât acesta conduce un partid extraparlamentar (PMP), care „în 2024 a ratat intrarea în Parlament”. A adăugat că demisia lui Tomac din funcția de președinte al PMP, menționată în articol, „nu schimbă în niciun fel situația lui”. Calendarul politic: votul UDMR, după lista de miniștri și program UDMR condiționează decizia de vot de: componența cabinetului propus; programul de guvernare; eventuale discuții directe cu premierul desemnat. Kelemen Hunor a spus că, în lipsa acestor elemente, „e greu de spus și de găsit argumente pentru un vot”. Totodată, a afirmat că este convins că România nu va ajunge la alegeri anticipate. Ce urmează procedural: termenul de 10 zile și votul în ședință comună Eugen Tomac a declarat la Cotroceni că va propune „o echipă de specialiști”, adică un „guvern tehnic, nu unul politic”, și a cerut „deschidere” din partea forțelor „democratice și prooccidentale” din Parlament. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și a listei Guvernului, care se dezbat în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. Kelemen Hunor a mai susținut că președintele nu are obligația constituțională de a dizolva Parlamentul nici după a doua încercare eșuată de formare a guvernului, arătând că, în interpretarea sa, pot exista și „trei, patru încercări” în intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituție. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
