Știri
Știri din categoria Politică
Procedura de desemnare a unui nou premier după o moțiune de cenzură ar depinde de majoritatea din Parlament, iar președintele ar trebui să declanșeze consultări cu partidele înainte de a face o nominalizare, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, citate de Mediafax.
Bolojan a spus că, dacă Guvernul „nu mai are susținere în Parlament și cade printr-o moțiune de cenzură” sau dacă se vacantează postul de premier, „în mod cert” șeful statului face consultări cu partidele parlamentare. În urma acestor discuții, președintele poate desemna un nou prim-ministru, însă propunerea „va ține cont de configurația parlamentară”.
Premierul a insistat că nominalizarea ar trebui să aibă în spate sprijin politic suficient pentru a trece de votul Parlamentului.
„Premierul propus se bazează, cu certitudine, pe sprijinul partidului său sau pe o majoritate parlamentară”.
În același context, Bolojan a atras atenția asupra dificultății de a forma o majoritate stabilă, afirmând că Legislativul este fragmentat și că „niciun partid nu a depășit 25%”, ceea ce ar impune coaliții de „cel puțin trei sau patru partide” pentru a asigura o majoritate.
Bolojan a menționat rolul UDMR în actuala formulă guvernamentală, pe care a numit-o „un factor de echilibru”, și a spus că nu există semnale privind o retragere de la guvernare.
Totodată, premierul a afirmat că nu urmărește obținerea unei alte funcții și că nu i s-a oferit o funcție, susținând că și-a asumat mandatul „într-un moment dificil” și că responsabilitatea guvernării trebuie privită dincolo de interesele de partid.
În final, Bolojan a avertizat că lipsa reformelor și a disciplinei financiare ar putea genera o reacție puternică în rândul electoratului, invocând riscul unui „vot antisistem” în 2028.
Materialul are ca sursă video B1 TV, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Kelemen Hunor condiționează reforma administrativ-teritorială de referendum , avertizând că o reorganizare făcută rapid, „într-un birou”, prin asumarea răspunderii Guvernului, riscă să ignore realitățile din teritoriu, potrivit HotNews . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe două direcții: reforma administrativ-teritorială și reorganizarea guvernamentală, conform relatării HotNews și a materialului anterior despre propunere, disponibil aici . Două reforme, două viteze: Guvernul poate reorganiza rapid, teritoriul nu La Digi24, Kelemen Hunor a făcut o distincție între reorganizarea guvernamentală și reforma administrativă. În cazul reorganizării aparatului guvernamental, liderul UDMR susține că Executivul are spațiu de decizie rapidă, fără consultări extinse. „Acolo nu trebuie să ceri aprobarea nimănui. Tu, ca guvern, poți să faci.” În schimb, pentru schimbări care afectează localități și structura administrativ-teritorială, Kelemen Hunor spune că sunt necesare analize și consultare directă, inclusiv prin referendum. Miza de reglementare: referendum, analize și limitări privind comasările Kelemen Hunor afirmă că reforma administrativă „e nevoie” să fie făcută, dar „cu cap”, ținând cont de „viața comunităților respective” și de particularități geografice. El a invocat și un argument legat de protecția comunităților, menționând că, din perspectiva comunității maghiare, România este parte la „carta administrației locale”, iar comasările sau desființările de localități nu ar trebui să schimbe „raportul etnic”. „Când vorbim de localități, când vorbim de reformă administrativă, acolo, în primul rând, ar trebui să faci un referendum.” Totodată, liderul UDMR a dat exemplul zonelor montane, unde atingerea unor praguri de populație prin comasare ar putea însemna distanțe mari între localități. „Nu poți să faci într-un birou, prin asumare, zic eu (…) Trebuie să ții cont de geografia țării.” Ce urmează Kelemen Hunor spune că așteaptă „detaliile” reformei administrative cerute de Sorin Grindeanu. În acest punct, din informațiile prezentate, poziția UDMR indică o linie de demarcație: reorganizarea guvernamentală poate fi accelerată prin decizie politică și instrumente legislative, dar reforma administrativ-teritorială ar trebui pregătită prin analize și validată prin referendum. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
UDMR contestă procedura accelerată pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că asumarea răspunderii de către Guvern ar ocoli dezbaterea parlamentară și ar putea ignora sensibilități legate de comunitățile minoritare, potrivit Agerpres . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat luni, la Parlament, că i se pare „absolut neadecvat” ca o reformă de asemenea amploare să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, idee avansată de președintele PSD, Sorin Grindeanu. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „antidemocratică” și ar ridica semne de întrebare inclusiv în raport cu „voința cetățenilor”. Miza: reforma, fără dezbatere în Parlament Csoma Botond susține că reforma administrativ-teritorială ar trebui discutată în Parlament, nu adoptată „de pe o zi pe alta” printr-o procedură care limitează dezbaterea. El a amintit că, la un moment dat, s-a discutat despre constituirea unei comisii parlamentare dedicate reformei, cu reprezentare din fiecare partid (câte un deputat și un senator), însă „nu s-a mai făcut nimic” în acest sens. „Trebuie să existe în Parlament o dezbatere despre această inițiativă.” Condiția UDMR: protecții pentru comunitățile minoritare UDMR nu respinge ideea de reformă, dar cere ca aceasta să nu fie „în detrimentul comunităților etnice” și să țină cont de tratate internaționale. Csoma Botond a indicat că ar trebui identificate soluții alternative sau măsuri speciale în zonele în care trăiesc comunități minoritare, astfel încât eventualele comasări să nu afecteze „ponderea etnică” a acestora. „Să facem niște excepții și să mergem în spiritul tratatelor internaționale, ca aceste comasări să nu afecteze ponderea etnică a unei comunități minoritare.” Ce propune PSD: asumarea răspunderii pe comasări și reorganizarea Guvernului În aceeași zi, Sorin Grindeanu a anunțat că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Potrivit declarațiilor sale, pachetul privind reforma administrativ-teritorială ar urma să includă comasarea localităților mici, „cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”. Separat, Grindeanu a vorbit despre un al doilea demers prin asumarea răspunderii: reducerea și comasarea de agenții, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat „aflate pe pierdere” sau care „nu își mai justifică existența”. Ce urmează Din informațiile transmise, UDMR își exprimă explicit opoziția față de varianta asumării răspunderii pentru reforma administrativ-teritorială și cere reluarea discuției într-un cadru parlamentar, inclusiv prin activarea comisiei despre care spune că fusese convenită. Nu este precizat, în acest stadiu, dacă Guvernul va merge mai departe cu procedura anunțată de liderul PSD. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
