Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa SUA–Europa pe „costul” războiului cu Iranul se mută în logistică, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut că operațiunea americană a depins masiv de infrastructura europeană, inclusiv de aeroporturi și baze, potrivit Digi24. Miza este una operațională: cine a făcut posibilă desfășurarea rapidă a forței și, implicit, cine își asumă riscurile și constrângerile interne.
În marja summitului NATO de la Ankara, Rutte l-a contrazis pe președintele SUA, Donald Trump, în fața jurnaliștilor, argumentând că Europa „a servit drept o platformă vastă de proiectare a puterii” pentru Statele Unite în cadrul operațiunii „Epic Fury”. El a invocat un volum de „5.000 de misiuni aeriene” care ar fi pornit de pe aeroporturi europene în sprijinul operațiunii.
Un exemplu concret menționat de Rutte a fost România: potrivit acestuia, traficul comercial ar fi fost redirecționat pe aeroportul București, pentru a face loc aviației americane, iar aeroportul ar fi fost închis traficului comercial „timp de câteva zile” din același motiv.
Trump a respins ideea unui sprijin fără rezerve din partea aliaților, indicând dificultăți în obținerea accesului la anumite facilități militare. În dialogul redat de Digi24, el a afirmat că Regatul Unit „nu ne-ar fi permis să folosim baza respectivă timp de două săptămâni” și că „situația din Italia a fost foarte dificilă” în privința bazelor, menționând și „alte câteva țări”.
Rutte a admis existența unor probleme punctuale, dar a insistat asupra imaginii de ansamblu, revenind la cifra de „5.000 de misiuni” ca indicator al sprijinului operațional oferit de statele europene.
Schimbul de replici scoate în prim-plan un tip de contribuție mai greu de cuantificat politic, dar cu efect direct: folosirea infrastructurii europene pentru operațiuni militare americane poate însemna restricții temporare pentru traficul civil și presiune pe capacități logistice (aeroporturi, baze, rute).
În acest context, disputa nu este doar una de mesaj, ci și de precedent: dacă astfel de operațiuni devin recurente, statele europene pot fi împinse să-și definească mai strict condițiile de acces și compensare, inclusiv pentru situații în care infrastructura civilă este afectată.
Recomandate
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Donald Trump a declarat că armistițiul și memorandumul de înțelegere cu Iranul s-au încheiat , o poziție care ridică din nou riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru transportul de energie și, implicit, pentru volatilitatea prețurilor la petrol, potrivit Libertatea . Întrebat dacă armistițiul și acordul interimar au luat sfârșit după ultimele atacuri, președintele SUA a răspuns afirmativ și a spus că „nu mai vrea să aibă de-a face” cu Teheranul. În același context, Trump a folosit un limbaj dur la adresa conducerii iraniene și a susținut că, dacă Iranul ar avea o armă nucleară, „ar folosi-o”. Deși a afirmat că va permite negociatorilor americani să continue discuțiile cu omologii lor, Trump a transmis că nu îl interesează reluarea negocierilor și a caracterizat dialogul drept inutil, susținând că iranienii „își pierd timpul”. Atacuri și reacția NATO, pe fondul tensiunilor din Ankara Trump a făcut declarațiile înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Ankara, în marja summitului Alianței. În relatarea citată de Libertatea , președintele SUA a invocat atacuri asupra unor „oameni foarte periculoși din Iran” și a spus că, după ce iranienii ar fi tras cu rachete asupra navelor, SUA au răspuns cu lovituri „foarte tare” în noaptea precedentă. În același cadru, Rutte a calificat atacurile SUA asupra Iranului drept „absolut necesare” și a spus că încălcările armistițiului de către Iran au făcut „crucială” reacția americană. Ce lipsește din acest moment: poziția Iranului Iranul nu a comentat, până la momentul relatării, dacă consideră că armistițiul sau acordul interimar dintre cele două părți s-au încheiat. Această lipsă de claritate lasă deschisă întrebarea dacă urmează o reluare a atacurilor sau o reconfigurare a canalelor de negociere, în condițiile în care Trump a indicat public că, din perspectiva sa, „s-a terminat”. [...]
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO , chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild . La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „ Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv. Mesaj dublu către aliați: Groenlanda și retragerea trupelor În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”. „Singura soluție”: achiziția Groenlandei, în logica apărării NATO Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii. Context: disputa cu Danemarca și miza arctică Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul. Germania raportează cheltuieli record pentru apărare În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim. [...]
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare , cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24 , care îl citează pe Mircea Geoană , fost secretar general adjunct al NATO. Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință. Miza economică: industria de apărare și accesul la contracte Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa. „Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană. Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre. Cheltuieli mai mari, dar întrebarea rămâne: capacitate fiscală și eficiența investițiilor Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran. România și prezența americană: mesaj de continuitate Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație. În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump. [...]
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani , pe fondul accelerării programelor comune de înzestrare și al presiunii de a crește rapid producția și interoperabilitatea între aliați, potrivit Libertatea . Pachetul, prezentat la Forumul industriei de apărare de la Ankara , are implicații directe pentru bugetele de apărare și pentru lanțurile de aprovizionare din industria militară europeană și nord-americană. Evenimentul a reunit companii din state membre NATO pe 7 iulie 2026, în paralel cu summitul anual al Alianței, iar acordurile și proiectele anunțate au fost inventariate de NATO Watch, organizație independentă de analiză și monitorizare a NATO. În acest cadru, au fost detaliate atât achiziții, cât și inițiative multinaționale de dezvoltare și standardizare. Antidronă: bani, testare comună și mai mulți operatori NATO a anunțat investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani și intenția de a instrui de cinci ori mai mulți operatori de drone până la finalul lui 2027. Pentru a accelera introducerea de soluții, Alianța vrea să creeze o platformă dedicată sistemelor antidronă, cu rol de „filtru” operațional: echipamentele ar urma să fie testate de NATO, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru achiziție. Pentru instruire, aliații vor extinde inițiativa multinațională Flight Training Europe (NFTE) astfel încât să includă și operatori de drone; NFTE operează 16 centre de pregătire în opt țări, iar Finlanda, Franța și Suedia s-au alăturat celorlalte 17 state participante. Achiziții și proiecte care împing producția în Europa Pe partea de apărare aeriană și antirachetă, au fost lansate inițiative de cooperare pentru contracararea amenințărilor aeriene mai mici (inclusiv drone și rachete de croazieră) și pentru creșterea supravegherii aeriene pasive. Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) va cumpăra 700 de rachete PAC-2 și 200 de rachete PAC-3. În zona capabilităților de atac, au fost anunțate proiecte multinaționale, inclusiv dezvoltarea unei muniții NATO standard de 155 mm (proiectul GENIFR), iar șase state au lansat un proiect pentru capabilități de lovire de precizie la distanță mare, cu lansatoare și rachete de nouă generație. Separat, Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un acord pentru producerea în comun, în Germania, a rachetelor balistice ATACMS, prima dată când acestea ar urma să fie fabricate în afara Statelor Unite. Totodată, articolul menționează creșterea producției de muniție de 155 mm și de muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare), prin contracte-cadru gestionate de NSPA, fără publicarea listei statelor participante. Înlocuirea AWACS și extinderea flotelor comune Un alt proiect major vizează înlocuirea flotei AWACS (Boeing E-3), veche de aproximativ 50 de ani. Producătorul suedez Saab ar urma să furnizeze până la 10 aeronave de supraveghere Global Eye unui consorțiu de 11 state: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Primele livrări ar putea avea loc din 2030, iar prețul final este estimat la 400–450 de milioane de dolari per avion (aprox. 1,8–2,1 miliarde lei, la un curs orientativ). Pe segmentul de transport și realimentare în zbor, 15 state au anunțat o inițiativă multinațională pentru cererea de avioane Airbus, iar șapte aliați au lansat un proiect pentru o flotă de Airbus A400M. Finlanda s-a alăturat flotei multinaționale A330 MRTT, iar cele nouă state participante au anunțat livrarea iminentă a celui de-al zecelea avion, flota urmând să ajungă aproape de capacitatea completă de 12 aeronave. De ce contează pentru economie și industrie Mesajul dominant al pachetului de la Ankara este trecerea de la achiziții fragmentate la programe comune, cu standarde și testare centralizate, ceea ce poate accelera contractarea și poate reduce riscul de incompatibilitate între echipamente. În același timp, acorduri precum producția ATACMS în Germania și proiectele pentru muniție standard de 155 mm indică o presiune pentru capacități industriale mai mari în Europa, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și materiilor prime. În paralel, NATO a lansat și un proiect multinațional pentru materii prime critice în apărare, cu 12 state participante, orientat spre reziliența lanțurilor de aprovizionare (creștere, stocare, transport și gestionare de materiale, componente și materiale reciclate esențiale pentru producția militară). [...]
Nicușor Dan spune că nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic și leagă discuția de „reechilibrarea” contribuțiilor de securitate în NATO, potrivit Libertatea . Mesajul vine într-un context sensibil pentru regiune: orice semnal privind prezența militară americană influențează percepția de risc și, implicit, deciziile de investiții și costurile de finanțare într-o zonă de frontieră a alianței. Declarațiile au fost făcute miercuri, 8 iulie, la Ankara, unde președintele României participă la Summitul NATO . „Reechilibrarea” în NATO, inclusiv prin prezența militară Șeful statului a explicat că summitul de la Haga de anul trecut a urmărit o „reechilibrare a contribuțiilor de securitate” între Statele Unite și ceilalți aliați. În această logică, a spus el, prezența trupelor americane în Europa este parte din contribuția „care se cuantifică în bani” și va rămâne subiect de discuție „pe termen scurt, mediu și lung”. În același timp, Nicușor Dan a afirmat că, în condițiile în care în documentele alianței este menționată explicit „amenințarea rusă”, nu vede, „în momentul acesta”, un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic. Atmosfera la summit, după acuzațiile de „lipsă de loialitate” Întrebat despre atmosfera de la dineul de început al summitului NATO — în contextul în care președintele american i-a acuzat pe aliați de lipsă de loialitate — Nicușor Dan a respins ideea unei rupturi transatlantice. „Nu, deloc. E o diferenţă tot timpul între politici şi oameni. Adică oamenii socializează, discută, râd. Ăsta este limbajul social în perioada pe care o trăim. Şi una e una, alta e alta. Dar aseară a fost o atmosferă destinsă.” De ce contează Pentru România și restul Flancului Estic, discuția despre „reechilibrare” are o componentă practică: dacă o parte mai mare din efortul de securitate se mută spre bugetele europene și canadiene, presiunea pe cheltuieli și planificare crește, chiar dacă prezența americană rămâne, pe termen apropiat, neschimbată. În acest cadru, mesajul președintelui încearcă să reducă incertitudinea imediată legată de o eventuală retragere. [...]
