Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa SUA–Europa pe „costul” războiului cu Iranul se mută în logistică, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut că operațiunea americană a depins masiv de infrastructura europeană, inclusiv de aeroporturi și baze, potrivit Digi24. Miza este una operațională: cine a făcut posibilă desfășurarea rapidă a forței și, implicit, cine își asumă riscurile și constrângerile interne.
În marja summitului NATO de la Ankara, Rutte l-a contrazis pe președintele SUA, Donald Trump, în fața jurnaliștilor, argumentând că Europa „a servit drept o platformă vastă de proiectare a puterii” pentru Statele Unite în cadrul operațiunii „Epic Fury”. El a invocat un volum de „5.000 de misiuni aeriene” care ar fi pornit de pe aeroporturi europene în sprijinul operațiunii.
Un exemplu concret menționat de Rutte a fost România: potrivit acestuia, traficul comercial ar fi fost redirecționat pe aeroportul București, pentru a face loc aviației americane, iar aeroportul ar fi fost închis traficului comercial „timp de câteva zile” din același motiv.
Trump a respins ideea unui sprijin fără rezerve din partea aliaților, indicând dificultăți în obținerea accesului la anumite facilități militare. În dialogul redat de Digi24, el a afirmat că Regatul Unit „nu ne-ar fi permis să folosim baza respectivă timp de două săptămâni” și că „situația din Italia a fost foarte dificilă” în privința bazelor, menționând și „alte câteva țări”.
Rutte a admis existența unor probleme punctuale, dar a insistat asupra imaginii de ansamblu, revenind la cifra de „5.000 de misiuni” ca indicator al sprijinului operațional oferit de statele europene.
Schimbul de replici scoate în prim-plan un tip de contribuție mai greu de cuantificat politic, dar cu efect direct: folosirea infrastructurii europene pentru operațiuni militare americane poate însemna restricții temporare pentru traficul civil și presiune pe capacități logistice (aeroporturi, baze, rute).
În acest context, disputa nu este doar una de mesaj, ci și de precedent: dacă astfel de operațiuni devin recurente, statele europene pot fi împinse să-și definească mai strict condițiile de acces și compensare, inclusiv pentru situații în care infrastructura civilă este afectată.
Recomandate
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
România își calibrează poziția înaintea reuniunii NATO despre prezența militară a SUA în Europa , după o discuție între consilierul prezidențial Marius Lazurca și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza imediată este reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, convocată pentru a discuta prezența militară americană în Europa și un chestionar transmis recent de Pentagon statelor membre. În mesajul public, Lazurca a spus că discuția cu Nirenberg a vizat „aprofundarea coordonării strategice” dintre SUA și România și că întâlnirea a fost o etapă de pregătire înaintea vizitei sale la Bruxelles, la sediul NATO. „Ne-am pus de acord asupra punctelor-cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică ca partener și angajamentul nostru comun față de alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței.” Ce urmează la NATO și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi, 27 august 2026, și va avea loc fizic la sediul central al NATO din Bruxelles, Belgia. Potrivit informațiilor prezentate, scopul întâlnirii este: discutarea prezenței militare a SUA în Europa; analizarea chestionarului trimis recent de Pentagon către statele membre. În acest context, discuția Lazurca–Nirenberg indică o coordonare politică prealabilă pe subiecte care pot influența direct postura de securitate pe flancul estic al NATO și, implicit, predictibilitatea pentru mediul economic (prin riscuri de securitate, investiții și planificare operațională în regiune). [...]
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , anunță că nu participă la votul din Senat pe „legea integrității” , invocând lipsa de consecvență a propriului partid în parcursul proiectului, potrivit Digi24 . Peiu susține că, la votul din 30 iulie, le-a cerut senatorilor AUR să susțină proiectul, după ce parlamentarii partidului ar fi sprijinit în comisii amendamentul asociat lui Dominic Fritz. Cu toate acestea, spune el, senatorii AUR „s-au abținut”, urmând „o altă propunere”. Ulterior, afirmă Peiu, proiectul a ajuns la Camera Deputaților „după ocolul la CCR”, iar deputații AUR au votat împotrivă, fără să se consulte cu el. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că nu va participa la votul de miercuri din Senat și precizează că nu a participat nici la celelalte voturi pe acest proiect. Miza: coerența poziției politice pe o lege cu impact de reglementare În mesajul său, Peiu își construiește argumentul în jurul ideii de consecvență în deciziile parlamentare, sugerând că o schimbare de poziție trebuie justificată public. „Aici intervine onoarea. Onoarea de a nu vota azi ceea ce ai respins ieri. Sau măcar de a explica de ce ai făcut-o.” Ce mai spune Peiu despre votul din grup Peiu respinge acuzațiile apărute înaintea votului de miercuri, potrivit cărora ar fi încercat să dicteze senatorilor AUR cum să voteze. El afirmă că deciziile de vot din grup au fost luate „în mod democratic” și că cei care au avut o altă opțiune au fost liberi să voteze „conform propriei convingeri”. În final, Peiu adaugă că susține ideea ca politica să fie făcută „cu consecvență, cu transparență și cu cinste” și că partidele ar trebui să aibă autonomie în luarea deciziilor. [...]
Iranul susține că și-a refăcut rapid capacitățile militare după război , inclusiv prin importuri de armament, un mesaj care ridică miza operațională a tensiunilor din regiune și complică perspectiva unei stabilizări în jurul Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Armata iraniană a anunțat miercuri că toate sistemele de armament avariate în timpul războiului au fost „reconstruite” și că au fost aduse în țară și sisteme noi, relatează AFP, citată de publicație. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al armatei, Mohammad Akraminia , la televiziunea de stat. Oficialul a susținut că noile echipamente au ajuns „datorită industriei de apărare” și armatei, iar o parte ar fi fost importate „din străinătate”, fără să ofere detalii despre tipurile de sisteme sau despre furnizori. În aceeași intervenție, Akraminia a afirmat că aceste echipamente ar fi întărit capacitățile de luptă ale Iranului. Context: armistițiul nu a oprit complet incidentele Potrivit informațiilor prezentate, războiul din Orientul Mijlociu a început la finalul lunii februarie, după atacuri aeriene comune americano-israeliene asupra Republicii Islamice, urmate de riposta Iranului, inclusiv prin vizarea unor țări din regiune aliate cu Washingtonul. Un armistițiu încheiat în aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, însă atacurile sporadice au continuat, în special în jurul Strâmtorii Ormuz, zonă cu importanță strategică pentru navigație. În acest context, perspectiva unui acord de pace final este descrisă ca fiind slăbită. Mesajul operațional: refacere și redistribuire Akriminia a declarat că armata a luat „măsuri semnificative” pentru a reconstrui și redistribui sistemele avariate „de inamic”. Tot el a invocat ideea unui „atac preventiv” ca acțiune legitimă în anumite condiții, raportată la dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite, cu referire la principiile proporționalității și necesității. Afirmațiile privind refacerea completă a sistemelor și importurile nu pot fi verificate independent pe baza informațiilor din materialul citat, însă ele indică intenția Teheranului de a transmite că își poate reconstitui rapid capacitățile militare, chiar și după un conflict de intensitate ridicată. [...]
Escaladarea verbală Rusia–Japonia pe tema Kurilelor riscă să înghețe și mai mult relațiile bilaterale , după ce Moscova a invocat explicit statutul său de putere nucleară în disputa teritorială veche de peste 80 de ani, potrivit Digi24 . Președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin , a declarat într-un interviu pentru postul „Vesti” că Japonia „ar trebui să țină cont” de faptul că Rusia deține arme nucleare și să evite „o retorică conflictuală” legată de pretențiile asupra Insulelor Kurile. El a susținut că insulele sunt „parte integrantă” a Federației Ruse și a avertizat că o putere nucleară precum Rusia „nu poate fi învinsă”. Volodin a afirmat că menținerea acestei linii de către Tokyo ar duce la creșterea tensiunilor și a îndemnat Japonia să își construiască relațiile cu Rusia pe principii precum „prietenia”, „reciprocitatea”, „neamestecul în treburile statelor suverane” și cooperarea reciproc avantajoasă. Ce a declanșat noul schimb de acuzații Tensiunile au crescut după ce, pe 13 august, Vladimir Putin a vizitat pentru prima dată, în cei 26 de ani de mandat, Insulele Kurile , inclusiv insula Iturup. Tokyo a transmis un „protest ferm” către Moscova, iar prim-ministrul Sanae Takaichi a spus că Iturup, Kunashir, Șikotan și lanțul insular Habomai reprezintă „teritoriu ancestral al Japoniei”, calificând vizita drept „absolut inacceptabilă”. Ministerul rus de Externe a respins declarațiile japoneze ca fiind „irelevante din punct de vedere politic, jignitoare și fără valoare juridică”, acuzând Tokyo de „revansism” și „narațiuni revizioniste”. În același context, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a spus că insulele „au fost, sunt și vor rămâne” teritoriu rus și a avertizat asupra unor „consecințe monstruoase” pentru cei care contestă acest lucru. Context: disputa care blochează un tratat de pace Trei insule din arhipelagul Kurile și lanțul insular Habomai au intrat sub controlul Rusiei în 1945, după al Doilea Război Mondial, fapt pe care Japonia îl consideră ilegal. Din cauza acestei dispute, cele două țări nu au semnat până astăzi un tratat de pace. Digi24 notează că Vladimir Putin și fostul premier japonez Shinzo Abe s-au întâlnit de 25 de ori până la demisia acestuia în 2020, în încercarea de a ajunge la un acord privind insulele, fără rezultat. Ce urmează: dialog suspendat și restricții de circulație În martie 2022, Moscova a anunțat retragerea din dialogul cu Tokyo, după ce Japonia a aderat la sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina. Tot atunci, Ministerul rus de Externe a interzis foștilor locuitori japonezi ai insulelor să le viziteze fără viză. În aprilie 2022, Japonia a numit pentru prima dată în aproape 20 de ani Kurilele de Sud „teritorii ocupate ilegal”, un pas care a consolidat linia dură în relația bilaterală și a redus spațiul pentru reluarea negocierilor. [...]
