Știri
Știri din categoria Apărare
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara, pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews.
Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale.
În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab.
Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană.
Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului.
„Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.”
În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari.
Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului.
Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală.
Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu.
Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii.
Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027.
A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune.
Recomandate
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
Mark Rutte cere aliaților NATO să accepte că presiunea lui Donald Trump a accelerat reînarmarea Europei , într-un mesaj cu miză directă asupra bugetelor și programelor de apărare discutate la summitul alianței de la Ankara, potrivit Politico . Secretarul general al NATO spune că președintele SUA „a avut dreptate” când a împins statele membre să crească cheltuielile de apărare și să-și modernizeze armatele, susținând că Washingtonul obține astfel ceea ce administrațiile americane au urmărit „de la Eisenhower” încoace: o echilibrare a efortului financiar între SUA și Europa. Rutte a mers mai departe și a spus că Trump „a avut dreptate” și în privința războiului cu Iranul. Ce înseamnă pentru bani și programe: „miliarde” în plus și angajamente deja asumate Rutte a descris summitul din acest an drept „transformațional” și a afirmat că acesta va direcționa „miliarde” suplimentare către programe critice de apărare. Ca ordin de mărime, în ultimii doi ani, cei 31 de membri NATO din afara SUA au promis 250 de miliarde de dolari în programe noi și investiții în apărare, iar în următoarele două zile sunt așteptate noi acorduri și angajamente, conform aceleiași surse. Mesajul are o componentă operațională și una de sustenabilitate: Rutte insistă că alianța trebuie construită astfel încât să nu fie „supradependentă” de SUA, printr-o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, în care europenii și canadienii „chiar fac un pas înainte”. De ce cresc cheltuielile: Trump, dar și Rusia Rutte nu pune totul pe seama presiunii venite de la Washington. El indică și Rusia drept motor major al creșterii bugetelor: aliații vor să continue sprijinul pentru Ucraina cu bani și arme și, în paralel, să-și consolideze propriile capacități pentru a descuraja un posibil atac rusesc. În același cadru, Rutte a invocat și alte riscuri strategice, vorbind despre „amenințarea rusă”, „consolidarea masivă” a Chinei și cooperarea dintre Rusia, China, Coreea de Nord și Iran. Disputa pe Iran: rolul Europei în „ Epic Fury ” Trump a criticat public reticența unor aliați europeni de a ajuta în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului, spunând luna trecută, la întâlnirea cu Rutte din Biroul Oval, că SUA „au fost dezamăgite” de lipsa de sprijin, deși „nu aveau nevoie” și au „demolat” Iranul „literalmente în prima săptămână”. Rutte contrazice această narațiune și susține că europenii au fost esențiali pentru campania de bombardamente, afirmând că SUA „probabil” nu ar fi putut desfășura operațiunea „Epic Fury” fără folosirea Europei ca „platformă” de proiecție a forței. El a dat ca exemplu România, despre care spune că și-a închis cel mai mare aeroport comercial pentru a permite decolări și aterizări ale avioanelor americane, și a menționat că până la 5.000 de aeronave au decolat de pe aerodromuri europene în această iarnă. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că Trump vine la Ankara cu „o combinație de optimism”, dar și „iritare” legată de Iran. Ce urmează Rutte susține că, în pofida diferențelor, alianța rămâne unită, iar „imaginea de ansamblu” arată un efort european „masiv”. În următoarele zile, miza practică este dacă summitul va transforma aceste declarații în noi angajamente financiare și programe concrete, pe fondul presiunii SUA pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de apărare. [...]
NATO deschide negocieri pentru până la 10 avioane Saab GlobalEye, iar România intră în finanțarea comună , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care Alianța își va asigura supravegherea și comanda aeriană în următorii ani, potrivit Euronews . Decizia vizează înlocuirea flotei E-3 AWACS, aflată spre finalul duratei de viață, cu o platformă mai nouă, produsă de compania suedeză Saab. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara de secretarul general Mark Rutte, pe baza unui comunicat al guvernului suedez , iar următorul pas este negocierea contractului cu Saab pentru achiziția a „până la 10” aeronave GlobalEye. Ce se schimbă operațional pentru NATO GlobalEye este prezentat ca o platformă de „avertizare timpurie și control aerian” care poate furniza supraveghere simultană în domeniile aerian, maritim și terestru, de pe o singură aeronavă. Potrivit lui Mark Rutte, sistemul ar trebui să îmbunătățească imaginea operațională disponibilă comandanților și să ajute la detectarea și urmărirea amenințărilor complexe, inclusiv: roiuri de drone; rachete balistice; rachete de croazieră. „Timp de decenii, NATO s-a bazat pe flota de aeronave E-3 AWACS, ochii noștri în cer. (…) Ne-au servit foarte bine și continuă să o facă, însă se apropie de sfârșitul duratei lor de viață.” România, între statele care participă la achiziția comună România este inclusă între cele zece state aliate care participă, în faza inițială, la Inițiativa Alianței pentru Viitoarele Capabilități de Supraveghere și Control . Lista statelor menționate în material: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Pentru București, miza este accesul la o capacitate NATO de supraveghere și comandă folosită în mod curent pentru misiuni pe flancul estic, fără ca România să opereze singură o flotă proprie de acest tip. Context: înlocuirea unei capabilități NATO „deținute direct” de Alianță În prezent, NATO operează 14 aeronave AWACS, în serviciu din 1982, cu baza la Geilenkirchen (Germania). Flota este una dintre puținele capabilități militare deținute direct de NATO și este operată în comun de echipaje din 21 dintre cele 32 de state membre. Aceste aeronave au avut un rol important în misiunile de supraveghere după invazia Rusiei în Ucraina și au fost folosite anterior în Balcani, Afganistan și Irak, inclusiv pentru securitate la evenimente majore. Detalii despre platformă și competiție Conform informațiilor citate, GlobalEye este dezvoltat de Saab pe baza avionului Bombardier Global 6500 și poate rămâne în aer „mai mult de 11 ore”, fiind descris ca având costuri reduse de întreținere. Materialul notează și că GlobalEye a concurat cu Boeing E-7 Wedgetail. Potrivit Reuters, NATO renunțase în 2025 la planurile de a cumpăra șase E-7, după ajustări ale programului american și o orientare mai mare către capabilități bazate pe sateliți. Ce urmează Decizia anunțată deschide negocierile NATO–Saab pentru achiziția efectivă. Numărul final de aeronave ar putea depinde, potrivit Reuters, de opțiuni tehnice precum alegerea unei versiuni capabile de realimentare în aer, o capacitate existentă și la actualele AWACS. [...]
NATO împinge statele membre spre achiziții transatlantice de armament, prin contracte și programe comune de producție de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să lege tot mai strict banii publici de industria de apărare din interiorul blocului comunitar, potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor militare în Europa, NATO vrea ca ținta politică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se transforme rapid în „echipamente și capabilități” livrabile, chiar dacă asta înseamnă o integrare mai puternică a lanțurilor de producție dintre Europa și America de Nord. Mark Rutte a descris această direcție drept dezvoltarea unor capabilități „Made in NATO”, prin cooperare industrială transatlantică. De ce apare tensiunea cu strategia „Cumpără european” În paralel, Comisia Europeană promovează o abordare care favorizează producătorii europeni, prin condiții de eligibilitate pentru finanțare. Programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, limitează componentele din afara UE la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat. Totodată, un program european de sprijin pentru Ucraina, de 90 de miliarde de euro, restrânge utilizarea fondurilor pentru achiziții de echipamente produse în afara Uniunii. În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate. În logica Bruxelles-ului, fondurile comunitare ar trebui să susțină în primul rând industria europeană, inclusiv din perspectiva așteptărilor contribuabililor. NATO cere flexibilitate: „nu există suficientă capacitate industrială” NATO susține că industria de apărare, de o parte și de alta a Atlanticului, nu are încă suficientă capacitate pentru a răspunde cererii în creștere. Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, dar a avertizat că ele ar trebui să rămână cât mai deschise pentru a asigura accesul la toate capabilitățile necesare apărării comune. Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari (aprox. 639 miliarde lei) față de anul precedent, iar pentru 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%. Ce contracte și proiecte au fost puse pe masă la Ankara În marja summitului NATO de la Ankara, au fost anunțate proiecte care ilustrează direcția „Made in NATO”, prin achiziții și producție comună: NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab; mai multe state membre vor analiza achiziția aeronavelor de transport strategic Airbus A400M; producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger; extinderea producției rachetelor AMRAAM; dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot; fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS, printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall. Unde se poate ajunge: compromis, dar cu presiune pe viteză În negocierile privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au discutat luni de zile dacă fondurile europene pot finanța echipamente produse în UE sub licență străină. Compromisul permite astfel de finanțări doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la finalul lui 2033. Analiștii citați în material apreciază că există o tensiune între abordarea UE și conceptul „Made in NATO”, dar nu neapărat o contradicție fundamentală, în condițiile în care multe platforme ar urma să fie dezvoltate pe teritoriul Uniunii. Pentru statele apropiate de granițele Rusiei, criteriul decisiv rămâne însă viteza de consolidare a capabilităților: Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman. [...]
Ucraina își extinde rapid cooperarea industrială pentru drone prin acorduri semnate cu Estonia și Olanda, într-un demers care vizează creșterea producției comune, schimbul de tehnologie și deschiderea către exporturi de armament, potrivit Kyiv Post . În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt în pregătire înțelegeri similare cu Canada și Finlanda, pe fondul presiunii de a întări apărarea aeriană în fața atacurilor rusești. Acordurile au fost semnate în aceeași săptămână, în marja summitului NATO de la Ankara (Turcia). În cazul Estoniei, documentul a fost parafat în urma unei întâlniri între Zelenski și premierul Kristen Michal. Pentru Olanda, Zelenski a discutat cu premierul Rob Jetten și a descris înțelegerea drept una „deplină”, care acoperă producția comună de drone, dezvoltarea tehnologică și exporturi „sistematice” de armament. „Vor exista și mai multe oportunități pentru producție comună și dezvoltare tehnologică și, cel mai important, pentru schimb sistematic de expertiză și exporturi de armament”, a declarat Zelenski. Canada și Finlanda: acorduri în lucru, pe fundalul unui nou pachet militar Separat, Zelenski s-a întâlnit cu premierul canadian Mark Carney și cu președintele finlandez Alexander Stubb, discuțiile vizând calendarul și termenii unor acorduri „Drone Deal” similare. Canada a anunțat la același summit un pachet militar pe termen mediu de 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru Ucraina, care include vehicule, muniții și sprijin continuu pentru apărarea aeriană. În cazul Finlandei, Zelenski a indicat că negocierile continuă și că sunt încă „multe detalii” de coordonat, inclusiv posibile date de semnare. Discuțiile au inclus nevoile Ucrainei de apărare aeriană și coordonarea unor pași diplomatici și de apărare. De ce contează: dronele devin axa cooperării de apărare și a capacității industriale Seria de acorduri sugerează o accelerare a integrării Ucrainei în lanțuri de producție și dezvoltare militară împreună cu parteneri europeni și nord-americani, cu accent pe drone – un segment unde experiența de pe front poate fi transformată în capabilități industriale și, potențial, în exporturi. Contextul politic este summitul NATO de la Ankara, unde, potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post ), Ucraina a venit într-o poziție mai puternică decât în urmă cu un an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii petroliere și logistice rusești și al sprijinului financiar european în creștere. În același timp, articolul notează că Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri critice de interceptoare Patriot, în condițiile atacurilor rusești cu rachete balistice. [...]
Zelenski cere accelerarea apărării antirachetă în Europa, invocând „revoluția dronelor” din Ucraina , într-un mesaj către aliații NATO despre cum experiența de pe front ar putea fi integrată în apărarea colectivă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a vorbit marți, la Forumul Industriilor de Apărare NATO de la Ankara, susținând că Ucraina a ajuns să dețină unele dintre cele mai puternice capabilități militare din Europa și că războiul modern s-a schimbat fundamental, cu dronele și lupta „de la distanță” ca element central. În acest context, el a argumentat că includerea acestor capabilități în arhitectura NATO „i-ar face pe toți mai puternici”. „Dacă ucrainenii știu deja cum să lupte astfel, atunci are sens ca aceste capabilități să devină parte a apărării colective a alianței. Asta ne-ar face pe toți mai puternici.” De ce contează: apărarea antirachetă rămâne „cea mai mare nevoie” a Ucrainei Dincolo de componenta de drone, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană, în special împotriva rachetelor balistice, pe care le-a descris drept „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a cerut statelor europene să accelereze dezvoltarea și producția de sisteme antibalistice, nu doar să se bazeze pe stocurile existente. În același mesaj, Zelenski a invocat limitele capacității actuale de producție pentru sistemul Patriot , afirmând că „producția actuală nu este suficientă” pentru cererea în creștere și solicitând sprijin pentru obținerea de licențe care să permită producția de sisteme Patriot în Ucraina. Argumentul operațional: dronele schimbă regulile, iar Ucraina spune că are dovada din teren Zelenski a comparat transformarea actuală a războiului cu momente istorice precum apariția mitralierelor în Primul Război Mondial, războiul cu tancuri în al Doilea Război Mondial și inventarea rachetelor. El a susținut că Ucraina a devenit un lider global în războiul cu drone, atât ofensiv, cât și defensiv. Printre afirmațiile prezentate: Ucraina ar elimina aproximativ 30.000 de militari ruși pe lună, „în principal folosind drone”; pentru luna iunie, Zelenski a indicat „aproape 28.000” și a spus că există confirmare video pentru fiecare caz. Ucraina ar fi lovit inclusiv ținte la mare distanță, menționând un atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Siberia și afirmând că loviturile asupra rafinăriilor rusești au devenit „noua realitate”. În Marea Neagră, dronele navale dezvoltate intern ar fi evoluat din platforme de lovire a navelor de război în sisteme „multirol”, capabile să atace și ținte terestre și aeriene. Rata de interceptare a dronelor rusești Shahed ar fi depășit 90%, ceea ce ar însemna „mii” de drone de atac oprite săptămânal. Zelenski a adăugat că Ucraina va rămâne vecină cu Rusia „mult timp după război”, motiv pentru care experiența acumulată ar avea valoare strategică pe termen lung pentru NATO. Ce propune Kievul: proiecte industriale comune și o „coaliție antibalistică” Președintele ucrainean a promovat și „ Drone Deal Initiative ”, descrisă ca un cadru pentru producție comună de drone, schimb de tehnologie, cooperare în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. În paralel, a reluat apelul pentru un „scut antibalistic” european, cerând sisteme „accesibile” și produse în masă „cât mai repede posibil”, avertizând că problema „nu poate aștepta până în 2030 sau mai târziu”. În final, Zelenski a cerut „mai multă determinare și mai multe decizii” privind apărarea aeriană, astfel încât subiectul să devină unul dintre rezultatele-cheie ale summitului NATO de la Ankara, și a mulțumit liderilor care susțin viitoarea aderare a Ucrainei la alianță. [...]
