Știri
Știri din categoria Apărare
Miza reînarmării europene se mută în reguli de achiziții și „conținut local”, pe fondul unei tensiuni tot mai vizibile între NATO și UE privind cine produce armele cumpărate din valul de bugete noi, potrivit Antena 3. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, promovează ideea de echipamente „fabricate în NATO”, în timp ce Bruxelles-ul împinge statele membre să prioritizeze industria din Uniunea Europeană prin condiții de finanțare și posibile restricții în achizițiile publice de apărare.
În marja Summitului NATO de la Ankara, Rutte a anunțat acorduri de apărare de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 245 miliarde lei), inclusiv scheme de coproducție transatlantice, prezentate ca parte a unei „noi ere” de cooperare industrială între America de Nord și Europa. Mesajul are și o componentă politică: menținerea SUA implicate în securitatea Europei, într-un moment în care statele europene cresc cheltuielile militare și încearcă să descurajeze Rusia, dar sunt și sub presiunea lui Donald Trump să-și asume o parte mai mare din efort.
Punctul de fricțiune este modul în care sunt direcționate fondurile europene către industria de apărare. În material sunt menționate două instrumente care limitează accesul furnizorilor din afara UE, chiar dacă sunt aliați:
În plus, următorul buget pe termen lung propus de UE, de 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei), ar include 131 de miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru apărare, iar o parte din aceste sume ar putea veni cu restricții similare. În paralel, Comisia Europeană pregătește o revizuire a regulilor de achiziții publice în domeniul apărării.
NATO argumentează că ritmul reînarmării depășește capacitatea actuală de producție, iar excluderea furnizorilor non-UE riscă să încetinească livrările. Un oficial NATO citat în material spune că nu există suficientă capacitate industrială nici în Europa, nici în America de Nord pentru a acoperi cererea și că este nevoie de „toată capacitatea industrială posibilă, cât mai repede posibil”.
Pe partea operațională, la Ankara au fost anunțate și achiziții/evaluări care implică producători europeni: NATO ar urma să cumpere GlobalEye de la Saab, iar mai multe națiuni vor evalua avionul de transport strategic A400M de la Airbus.
De cealaltă parte, un oficial UE de rang înalt (citat sub protecția anonimatului) susține că este „corect” ca fondurile UE să prioritizeze arme fabricate în UE, invocând așteptarea contribuabililor de a vedea un randament al investițiilor. Logica Bruxelles-ului este că întărirea industriei europene de apărare contribuie, indirect, și la un NATO mai puternic, dar cu lanțuri de producție și locuri de muncă ancorate în UE.
Materialul notează că, în fața restricțiilor, companiile americane intensifică lobby-ul și încearcă să mute o parte din producție în Europa, inclusiv sub licență. La forumul industrial din Ankara au fost menționate:
În același timp, Bruxelles-ul rămâne prudent față de „ocolirea” regulilor prin producție în UE sub licență străină: negocierile pentru Programul Industriei Europene de Apărare (fond de 1,5 miliarde de euro, aprox. 7,5 miliarde lei) au inclus dispute între statele membre privind eligibilitatea unor astfel de echipamente pentru finanțare.
Materialul indică existența unei posibile „soluții de mijloc”, în condițiile în care multe state UE sunt și membre NATO, iar o parte din producție s-ar putea realiza în UE fără a rupe complet cooperarea transatlantică. Totuși, tensiunea rămâne: statele din proximitatea Rusiei sunt descrise ca fiind mai interesate de achiziții rapide de armament standardizat decât de programe industriale pe termen lung, iar cumpărarea din SUA poate aduce și beneficii politice în relația cu Washingtonul.
Recomandate
NATO împinge statele membre spre achiziții transatlantice de armament, prin contracte și programe comune de producție de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să lege tot mai strict banii publici de industria de apărare din interiorul blocului comunitar, potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor militare în Europa, NATO vrea ca ținta politică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se transforme rapid în „echipamente și capabilități” livrabile, chiar dacă asta înseamnă o integrare mai puternică a lanțurilor de producție dintre Europa și America de Nord. Mark Rutte a descris această direcție drept dezvoltarea unor capabilități „Made in NATO”, prin cooperare industrială transatlantică. De ce apare tensiunea cu strategia „Cumpără european” În paralel, Comisia Europeană promovează o abordare care favorizează producătorii europeni, prin condiții de eligibilitate pentru finanțare. Programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, limitează componentele din afara UE la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat. Totodată, un program european de sprijin pentru Ucraina, de 90 de miliarde de euro, restrânge utilizarea fondurilor pentru achiziții de echipamente produse în afara Uniunii. În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate. În logica Bruxelles-ului, fondurile comunitare ar trebui să susțină în primul rând industria europeană, inclusiv din perspectiva așteptărilor contribuabililor. NATO cere flexibilitate: „nu există suficientă capacitate industrială” NATO susține că industria de apărare, de o parte și de alta a Atlanticului, nu are încă suficientă capacitate pentru a răspunde cererii în creștere. Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, dar a avertizat că ele ar trebui să rămână cât mai deschise pentru a asigura accesul la toate capabilitățile necesare apărării comune. Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari (aprox. 639 miliarde lei) față de anul precedent, iar pentru 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%. Ce contracte și proiecte au fost puse pe masă la Ankara În marja summitului NATO de la Ankara, au fost anunțate proiecte care ilustrează direcția „Made in NATO”, prin achiziții și producție comună: NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab; mai multe state membre vor analiza achiziția aeronavelor de transport strategic Airbus A400M; producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger; extinderea producției rachetelor AMRAAM; dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot; fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS, printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall. Unde se poate ajunge: compromis, dar cu presiune pe viteză În negocierile privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au discutat luni de zile dacă fondurile europene pot finanța echipamente produse în UE sub licență străină. Compromisul permite astfel de finanțări doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la finalul lui 2033. Analiștii citați în material apreciază că există o tensiune între abordarea UE și conceptul „Made in NATO”, dar nu neapărat o contradicție fundamentală, în condițiile în care multe platforme ar urma să fie dezvoltate pe teritoriul Uniunii. Pentru statele apropiate de granițele Rusiei, criteriul decisiv rămâne însă viteza de consolidare a capabilităților: Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman. [...]
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara , pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews . Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale. Miza economică: bani, comenzi și presiune pe capacitatea de producție În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab. Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană. Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare. „Urletul” lui Rutte: accelerarea industriei de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului. „Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.” În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari. Context politic: Trump reia criticile și lasă deschisă retragerea de trupe Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului. Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală. Ucraina: cerere de apărare aeriană și discuția despre aderare Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu. Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale. România: birou regional pentru viitoarea Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii. Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027. Ce urmează A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune. [...]
Giorgia Meloni cere NATO să trateze flancul sudic ca prioritate de securitate , argumentând că amenințările din vecinătatea Africii pot afecta direct statele aliate din sudul Europei și că atenția acordată până acum flancului estic trebuie dublată de o „mobilizare” similară în sud, potrivit Agerpres , după declarațiile făcute la finalul summitului NATO de la Ankara . Într-o conferință de presă, premierul italian a legat explicit această solicitare de ideea unei apărări „cuprinzătoare” a Alianței și de faptul că Italia și alți aliați sudici au susținut eforturile de pe flancul estic, dar se consideră expuși la riscuri similare. „Africa este vecinul nostru direct (...). Europa trebuie să fie acolo, NATO trebuie să fie acolo, Occidentul trebuie să fie acolo. Și de aceea cerem o mai mare atenție pentru flancul nostru sudic (...) și noi riscăm să fim victime ale amenințărilor; ne așteptăm la aceeași atenție, la aceeași mobilizare pe care am garantat-o aliaților noștri.” Cheltuielile de apărare: angajament, dar „sustenabil” Meloni a afirmat că Italia își va respecta angajamentele ca membru NATO privind cheltuielile de apărare, însă a insistat că acest lucru trebuie făcut „în mod sustenabil”, cu calendare și priorități stabilite în funcție de context. „Vrem să ne îndeplinim angajamentele cu privire la cheltuielile de apărare. (...) dar într-o manieră sustenabilă, stabilindu-ne calendare, metode și priorități bazate pe context.” Miza economică invocată de Roma: investițiile să rămână în Italia În aceeași intervenție, șefa guvernului italian a susținut că investițiile în apărare ar trebui să se traducă în beneficii interne, prin producție, cercetare și locuri de muncă, nu prin „grant-uri externe”. „Dacă investim în apărare, acei bani trebuie să rămână în Italia, în fabricile noastre, în cercetarea noastră, în teritoriile noastre.” Relația cu Donald Trump , în contextul tensiunilor pe Iran Întrebată despre „investiția politică” în relația cu președintele american Donald Trump, Meloni a spus că nu regretă demersul și l-a justificat prin obiectivul „unității occidentale”. În același context, la summitul de la Ankara, Trump a avut un ton mai conciliant la adresa ei, dar a reluat criticile după ce Roma nu a sprijinit atacurile militare americane împotriva Iranului, mai notează Agerpres. [...]
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
Ținta de 5% din PIB pentru apărare începe să devină un reper politic în NATO , după ce lideri din Lituania și Estonia au venit la summitul Alianței de la Ankara cu insigne pe care scrie „Clubul 5%”, potrivit HotNews . Mesajul este unul de presiune publică asupra statelor care rămân sub pragul asumat, într-un moment în care finanțarea apărării se transformă într-un criteriu de credibilitate și influență în interiorul NATO. Ținta de alocare a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilită la summitul NATO de anul trecut de la Haga, cu termen maxim de îndeplinire anul 2035. În acest context, unele state care au ajuns deja la nivelul respectiv își afișează explicit poziționarea. Un exemplu este președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cărui insignă a fost remarcată inclusiv de secretarul general al NATO, Mark Rutte, conform relatării. În paralel, ministrul de externe estonian Margus Tsahkna și omologul său lituanian Kęstutis Budrys și-au prezentat la rândul lor insignele pe rețelele sociale. Într-o postare pe X, Tsahkna a transmis mesajul de mobilizare către ceilalți aliați: „Împreună cu Kestusis Budris în Clubul 5%. Clubul este deschis. Investiți mai mult ca să faceți NATO mai puternică.” Cine este în „Clubul 5%” și ce niveluri sunt estimate pentru 2026 Potrivit unei estimări citate de The Guardian, Lituania și Estonia se află în fruntea clasamentului cheltuielilor de apărare raportate la PIB pentru 2026, urmate de alte state din flancul estic: Lituania: 5,33% din PIB Estonia: 5,10% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% De ce contează: presiune pentru accelerarea bugetelor, înainte de termenul 2035 Dincolo de simbolistica insignei, mesajul indică o dinamică tot mai vizibilă în NATO: statele care investesc rapid în apărare încearcă să transforme pragul de 5% într-un standard de facto, nu doar într-un obiectiv pe termen lung. Pentru guvernele care sunt încă departe de acest nivel, semnalul este că discuția nu mai este doar despre angajamente viitoare, ci despre ritmul de creștere al bugetelor în anii următori. [...]
