Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump încearcă să reducă tensiunile din NATO după refuzul unor aliați de a susține militar conflictul cu Iranul, schimbându-și tonul la finalul summitului de la Ankara, potrivit Mediafax. Mesajul vine după luni de critici la adresa partenerilor europeni și amenințări repetate privind retragerea SUA din alianță, ceea ce menține un risc de instabilitate în arhitectura de securitate transatlantică.
În discursul de la conferința de presă de la finalul reuniunii, Trump a spus că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Declarația contrastează cu pozițiile exprimate în aceeași zi, când liderul de la Casa Albă a criticat dur unele state membre.
„Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost.”
Schimbarea de registru are relevanță directă pentru predictibilitatea NATO, într-un moment în care Trump a acuzat în repetate rânduri aliații că nu sprijină efortul de război SUA–Israel împotriva Iranului și a amenințat de mai multe ori cu scoaterea Statelor Unite din NATO după acest episod.
Tot la Ankara, Trump a descris întâlnirile cu liderii statelor membre drept un exercițiu de „unificare”, susținând că relațiile dintre aliați au fost neobișnuit de bune în acea zi.
„Dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de Sky News dacă alianța ar interveni pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. Rutte a indicat că situația este tratată diferit față de un scenariu de apărare colectivă, deoarece Iranul nu se află pe teritoriul NATO, iar fiecare aliat își gestionează relația și poziționarea „împreună cu SUA”.
În același răspuns, Rutte a enumerat preocupări ale alianței legate de Iran: să nu dobândească capacitate nucleară, menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și opoziția față de dezvoltarea capacităților de rachete balistice intercontinentale.
Din informațiile prezentate, nu rezultă o schimbare formală de politică a NATO privind implicarea în conflict, însă tonul mai conciliant al lui Trump sugerează o încercare de a limita fricțiunile interne din alianță după criticile publice și amenințările anterioare privind retragerea SUA.
Recomandate
Donald Trump a evitat la summitul NATO escaladarea pe două fronturi sensibile – disputa comercială cu Spania și presiunile pe tema Groenlandei – semnalând, în schimb, că vrea să păstreze SUA în Alianță, potrivit Agerpres , care citează o sursă Reuters familiarizată cu discuțiile cu ușile închise. În reuniunea liderilor statelor membre, Trump nu a reluat criticile la adresa Spaniei și nici anunțul privind suspendarea armistițiului interimar cu Iranul, deși, mai devreme, dispusese întreruperea schimburilor comerciale cu Madridul, invocând nemulțumiri legate de nivelul cheltuielilor de apărare și de cooperarea Spaniei în timpul războiului cu Iranul. Tot în cadrul discuțiilor, președintele american nu a adus în prim-plan nici subiectul Groenlandei, care a generat fricțiuni în interiorul Alianței, potrivit aceleiași surse. Mesajul transmis aliaților: SUA rămâne în NATO și continuă vânzările de armament Conform sursei Reuters citate de Agerpres, Trump le-a spus aliaților că își dorește ca SUA să rămână în NATO și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților, indiferent de modul în care acestea sunt folosite. Casa Albă nu a comentat afirmațiile atribuite lui Trump în cadrul reuniunii. „Vrem să rămânem cu voi”, le-ar fi spus Trump liderilor NATO în reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , potrivit sursei Reuters. Contextul tensiunilor: Groenlanda și relația comercială SUA–UE Cu o zi înainte, Trump declarase că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, acuzând Danemarca că „nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat” teritoriul și criticând europenii pentru opoziția față de această idee. Miercuri, Uniunea Europeană și mai multe state europene membre NATO și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca. Separat, executivul comunitar a transmis că se așteaptă ca SUA să își respecte angajamentele din acordul comercial cu UE, după ordinul lui Trump către secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , de a întrerupe toate schimburile comerciale cu Spania, relatează Reuters și AFP, potrivit Agerpres. „Ne așteptăm ca Statele Unite să își respecte angajamentele asumate” în cadrul acordului comercial încheiat cu UE, „așa cum și noi le-am respectat pe ale noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. [...]
Donald Trump a promis creșterea producției americane de arme, pe fondul presiunii aliaților NATO pentru livrări rapide , după cum a declarat la finalul summitului NATO din Turcia , relatează Agerpres . Mesajul are o miză operațională și economică: cererea europeană pentru echipamente militare ar urma să se traducă în comenzi către industria de apărare din SUA, în condițiile în care liderii europeni ar fi cerut termene de livrare mult mai scurte. Trump a spus că europenii „vor echipament american, pentru că funcționează mai bine” și că le-a prezentat „noi informații” despre pașii pentru majorarea producției în Statele Unite. Potrivit declarațiilor sale, aliații ar fi interesați de livrări accelerate, nu în „patru-cinci ani”, ci „cam într-o săptămână”. Cerere pentru livrări rapide și semnal către industria de apărare Din perspectiva funcționării alianței, accentul pus pe termene indică o presiune crescută pentru disponibilitate imediată a echipamentelor, nu doar pentru creșterea bugetelor de apărare. Trump a legat explicit discuția de interesul aliaților pentru producția americană, sugerând că ritmul de livrare este un criteriu central în deciziile de achiziție. „Unitate extraordinară”, dar și reproșuri către unele state europene În același context, Trump a descris atmosfera de la summit drept una de „unitate extraordinară” și a spus că, dacă ar folosi un singur cuvânt pentru a defini reuniunea, acesta ar fi „unificare”. Întrebat dacă ar apăra Spania, Italia sau Regatul Unit în cazul unui pericol, în pofida criticilor din ultimele luni, Trump a răspuns că „Spania a fost rea, Italia a fost bună”. El a adăugat, în termeni generali, că țările europene au avut „un moment prost” când au ezitat – în timpul războiului cu Iranul – să ofere ajutor Statelor Unite, despre care a afirmat că „oricum nu avea nevoie de el”. Context: summit NATO în Turcia Declarațiile au fost făcute la finalul summitului NATO desfășurat în Turcia, unde Trump a reluat ideea unei coeziuni sporite între aliați, afirmând că „exista multă iubire în sală” și că „fiecare dintre aceste țări ne iubește pe noi și se iubesc una pe alta”. [...]
Donald Trump a cerut întreruperea tuturor relațiilor comerciale ale SUA cu Spania , într-o escaladare cu potențial economic direct asupra fluxurilor bilaterale și asupra companiilor care operează între cele două piețe, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută miercuri, la summitul NATO de la Ankara , în prezența secretarului general Mark Rutte. Trump a spus că i-a ordonat lui Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, să „întrerupă toate relațiile comerciale” cu Madridul, pe care l-a descris drept „un partener îngrozitor” în cadrul alianței, relatează Reuters . În același context, Bessent ar fi răspuns: „Da, domnule”, după ce Trump a cerut oprirea comerțului. De ce contează: comerțul, folosit ca instrument de presiune în interiorul NATO Mesajul președintelui american indică o mutare de la presiune politică la măsuri cu impact economic, în interiorul unei alianțe militare. Trump a legat explicit decizia de nemulțumirile față de pozițiile Spaniei în NATO și de cooperarea militară cu SUA. În declarațiile citate, Trump a cerut oprirea imediată a contactelor comerciale și a folosit un limbaj dur la adresa Spaniei: „Oprește totul imediat. Nici măcar să nu mai vorbești cu ei. Sunt fără speranță. Sunt niște oameni răi.” Tot el a susținut că Spania „câștigă atât de mulți bani de pe urma relațiilor comerciale” cu SUA și că Washingtonul se va asigura că „vor câștiga mult mai puțin”. Contextul disputei: cheltuieli de apărare și războiul cu Iran Potrivit informațiilor din articol, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de Spania din două motive principale: Madridul nu a fost de acord cu noul obiectiv NATO privind cheltuielile pentru apărare, de 5% din PIB; guvernul spaniol a refuzat să permită SUA să își folosească spațiul aerian sau bazele de pe teritoriul spaniol în războiul cu Iran. Trump i-ar fi spus lui Rutte: „Spania nu este de acord cu nimic și nu ar trebui să o susțineți”. Miza operațională: baze militare americane în Spania și opțiuni de sancționare SUA au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón, notează HotNews. În plus, Reuters menționează că un email intern al Pentagonului, dezvăluit anterior, prezenta opțiuni prin care SUA ar putea sancționa aliați NATO considerați nesprijinitori în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din Alianță. Articolul nu oferă detalii despre dacă și când ar urma să fie aplicate efectiv măsuri comerciale sau militare. [...]
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale , indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara , unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol. Ce interese invocă România în relația bilaterală Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite: păstrarea sau extinderea prezenței militare; extinderea prezenței economice. De ce contează pentru mediul de afaceri Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor. [...]
